Pe fondul creşterii preţurilor şi a scăderii consumului privat, zona euro a intrat în recesiune, conform cifrelor revizuite recent de Eurostat.

Economia celor 20 de state din zona euro a scăzut cu 0,1% între ianuarie și martie, după ce se contractase și în ultimele trei luni ale anului trecut. Ca și în alte regiuni, zona euro a fost lovită de creșterea prețurilor la alimente și energie, care au afectat serios gospodăriile. Cheltuielile acestora au scăzut cu 0,3% în primele trei luni ale anului curent și cu 1% în trimestrul precedent, scrie BBC.

Estimările inițiale sugerau că zona euro a evitat o recesiune și a crescut cu 0,1% în primele trei luni ale anului. Cifrele actualizate de Eurostat arată că economia zonei euro a scăzut în primul trimestru. Datele revizuite din Germania – cea mai mare economie a Europei – au fost ajustate în scădere, iar ţara este în recesiune. Luna trecută, Germania a anunţat că a intrat în recesiune la începutul anului, după ce economia sa s-a contractat cu 0,3% între ianuarie și martie, arată sursa citată.

Riccardo Fabiani, economist la Oxford Economics, spune că se așteaptă o creștere slabă în zona euro în următoarele luni, având în vedere că ratele dobânzilor sunt în continuare în creștere, iar presiunile inflaționiste sunt încă prezente.

Banca Centrală Europeană a răspuns inflaţiei în creştere majorând ratele dobânzilor până la 3,75 puncte procentuale, în încercarea de a reduce consumul şi, implicit, creşterea preţurilor. Economia Irlandei s-a redus cu 4,6% în primele trei luni ale anului curent, comparativ cu ultimele trei luni ale lui 2022. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, economia sa s-a contractat cu 0,3%.

Economia Lituaniei a fost cel mai afectată în comparație cu anul trecut, micșorându-se cu 3,7%, încheie BBC. Economia României suferă, la rândul ei,  creșterea economică din trimestrul I al anului curent fiind de doar 0,1% comparativ cu trimestrul precedent.

Este cea mai mică valoare trimestrială din ultimii doi ani. Institutul Național de Statistică (INS) arată că industria internă este în regres, având o evoluție negativă față de perioada similară a anului trecut. Veniturile încasate la bugetul statului totalizează 10% din PIB, pe când cheltuielile au ajuns la 11,7%, rezultând un deficit trimestrial de 1,7% din PIB. n

Germania, deficit-record de forță de muncă

Germania se confruntă cu o lipsă fără precedent de forţă de muncă. Cele mai recente date privind deficitul de personal calificat din Germania arată alarmant. Potrivit datelor Agenției Federale pentru Muncă, citate de Deutsche Welle, în 2022, numărul locurilor de muncă neocupate de forţă calificată a crescut cu un sfert faţă de 2021.

Cea mai acută lipsă de muncitori calificați este întâlnită în următoarele domenii: îngrijitori, șoferi de camioane, personal medical, muncitori în construcții, lucrători pentru îngrijirea copiilor, ingineri auto și specialiști IT. Față de anul precedent, alte noi segmente se adaugă acum profesiilor afectate: sectoarele de ospitalitate și catering, metalurgie și transport (șoferi de autobuz).

Agenția Federală pentru Muncă notează că 2022 a început promițător, dar atacul Rusiei asupra Ucrainei din februarie a schimbat semnificativ tabloul intern, deoarece mulți ucraineni și-au căutat refugiu, inclusiv în Germania. Acest lucru a afectat și piața muncii. Paradoxal, odată cu înregistrarea cetățenilor ucraineni, șomajul a crescut în a doua jumătate a anului 2022.

Firmele au continuat să se confrunte cu deficit de forță de muncă, iar numărul locurilor vacante a crescut la un record de aproape două milioane. În general, cu cât este mai înaltă calificarea necesară pentru un loc de muncă, cu atât este mai dificil ca acesta să fie ocupat, potrivit Institutului pentru Economie Germană. (L. Anghel).