Featured
O nouă lege a PNL simplifică obţinerea autorizaţiilor necesare investiţiilor în producerea energiei electrice din surse regenerabile
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat Legea nr. 166/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, precum şi pentru completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.
Proiectul legislativ al PNL, al cărui coiniţiator sunt, reglementează posibilitatea emiterii autorizaţiilor de construire şi fără documentaţiile de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru lucrările de construire a capacităţilor de producere a energiei electrice şi a hidrogenului din surse regenerabile, situate în intravilanul şi extravilanul localităţilor.Actul normativ vine în sprijinul potenţialilor investitori în domeniul energiei electrice verzi, modificările legislaţiei urmărind eliminarea PUZ-urilor pentru realizarea proiectelor specifice producerii energiei electrice din surse regenerabile. În această categorie sunt cuprinse capacităţile de producţie a energiei solare, eoliene, din biomasă, biolichide şi biogaz, unităţile de stocare a electricităţii, staţiile de transformare, precum şi alte sisteme similare care pot fi amplasate pe terenurile agricole.Noua lege era absolut necesară în actualul context al crizei energetice majore care afectează toate statele Uniunii Europene, inclusiv România, astfel încât se impune realizarea unor investiţii urgente în infrastructura de producere a energiei electrice din surse regenerabile.Mai mult, prin Directiva UE 2018/2001 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, sunt instituite obligaţii ferme pentru statele membre de a contribui la realizarea obiectivului obligatoriu al Uniunii, respectiv ca până în anul 2030 ponderea energiei din surse regenerabile să fie de cel putin 32%.În scopul realizării acestui deziderat, legiuitorul european subliniază că este nevoie de simplificarea metodologiilor administrative care presupun acordarea autorizaţiilor aferente instalaţiilor de producere a energiei electrice.În aceste condiţii, România avea nevoie de armonizarea legislaţiei specifice, în sensul creşterii eficacităţii procedurilor de executare propriu-zisă a acestor investiţii, concomitent cu reducerea costurilor administrative. Cadrul nostru legislativ nu oferea un mediu favorabil proceselor de autorizare şi dezvoltare a facilităţilor de producere a energiei regenerabile, investitorii fiind nevoiţi să se adapteze unor reglementări disparate şi nespecifice adoptate pentru reglementarea autorizării construcţiilor şi a regimului juridic al terenurilor situate în extra/intravilanul localităţilor sau a terenurilor agricole/curţi construcţii.În concluzie, noua lege privind acordarea dreptului de construire şi în lipsa documentaţiiIor de amenajare a teritoriului şi de urbanism aprobate, pentru lucrările de construire a capacităţilor de producere a energiei electrice şi a hidrogenului din surse regenerabile, situate în intravilanul şi extravilanul locaIităţilor, este salutară şi binevenită, efectele acesteia fiind multiplicarea investiţiilor în energia regenerabilă din România, a declarat doamna deputat Cristina Burciu (Grupul parlamentar al PNL).
Exclusiv
Casa de Pensii MAI, juristul de birt: își dă singură deciziile în judecată și pierde cu legea pe masă
Când Casa de Pensii își dă singură peste mână și cere banii înapoi
Foști polițiști și militari se trezesc, după ani de zile, că statul vine peste ei cu pretenția supremă: „dă banii înapoi, că ne-am răzgândit noi, Casa de Pensii a M.A.I.”. Nu hoțul, nu escrocul, ci instituția care le-a emis, semnat și pus în plată deciziile de pensie.
Sindicatul „Diamantul” dezvăluie cum Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. a descoperit, brusc, că nu-i mai place propria muncă și își contestă în instanță propriile decizii de pensie. Motivul? Ar fi „nelegală” valorificarea stagiului de cotizare realizat prin contract de asigurare în baza O.U.G. nr. 163/2020. Cu alte cuvinte, ce a fost bun ieri, azi devine ilegal, iar mâine trebuie restituit, cu tot cu liniștea pensionarului.
Marea invenție juridică: „nulitatea absolută” scoasă din joben
Casa de Pensii MAI a încercat șmecheria clasică:
„Nu ne place ce am făcut, hai să declarăm nul cu Codul civil în mână!”
Problema de drept e, însă, mai simplă decât ar vrea unii juriști de serviciu s-o complice:
- O decizie de pensie militară, emisă în baza Legii nr. 223/2015 și intrată în circuitul civil,
- poate fi „desființată” printr-o acțiune în constatarea nulității absolute, întemeiată pe Codul civil?
- sau trebuie urmată procedura specială a legii pensiilor militare (revizuire + recuperare)?
Casa de Pensii s-a visat mare strateg de drept comun. Numai că instanțele nu s-au lăsat impresionate de creativitatea lor juridică.
Curtea de Apel Ploiești: „Aveați legea în față, dar ați preferat să ocoliți”
Prin Decizia civilă nr. 374/05.03.2026, Curtea de Apel Ploiești a pus lucrurile la punct, nu la „interpretare creativă”:
- A respins definitiv apelul Casei de Pensii Sectoriale MAI,
- și a stabilit clar că în această materie nu se aplică dreptul comun al nulității din Codul civil,
- ci Legea nr. 223/2015 – în special art. 65 (revizuirea) și art. 114 (recuperarea sumelor).
Judecătorii au spus negru pe alb ceea ce orice jurist cinstit știa deja:
„Nimic nu o împiedica pe apelanta-reclamantă să emită o decizie de revizuire.”
Adică: aveați procedura voastră specială, făcută exact pentru astfel de situații. Dar, în loc s-o folosiți, ați preferat să dați în judecată propriul act, mimând dreptul comun ca să ocoliți termene și garanții.
Înalta Curte: „Nu e controversă, e doar literă de lege”
Ca să fie lucrurile și mai clare, Înalta Curte de Casație și Justiție a venit cu cireașa pe tort. Prin Decizia nr. 5/26.01.2026 (publicată în Monitorul Oficial nr. 209/18.03.2026), ICCJ a respins ca inadmisibilă o sesizare exact pe aceeași temă.
Motivul?
- Problema nu este controversată,
- soluția reiese direct din lege,
- iar principiul specialia generalibus derogant nu e opțional, e obligatoriu.
Traducere din limba juridică în româna simplă:
Când există o lege specială (Legea 223/2015) care îți spune clar cum revizuiești și cum recuperezi, nu ai ce căuta cu Codul civil la atacat pensii pe „nulitate absolută”. Vrei să corectezi? Folosești procedura specială. Punct.
Dreptul nu e elastic: decizia de pensie nu se rupe după nervii Casei
Concluzia de principiu, dincolo de orice caz individual, e brutală pentru mania revizuirilor după ureche:
- O decizie de pensie militară, odată intrată în circuitul civil,
- are o stabilitate protejată de lege.
Autoritatea emitentă nu poate transforma procedura de revizuire într-un topor retroactiv, cu care taie drepturi după ani de zile, doar pentru că și-a schimbat interpretarea normelor sau a dat peste o circulară nouă.
Legea specială a pus:
- termene,
- condiții,
- garanții pentru pensionari.
Casa de Pensii nu are voie să le ocolească sub pretextul „nulității absolute”. Asta nu e drept, e truc ieftin.
Valul 1: procese pe procedură greșită. Valul 2: urmează revizuirile „la bandă”
Ce urmează? După ce se termină cu respingerea pe inadmisibilitate a proceselor începute pe calea greșită (nulitate civilă în loc de revizuire), nu se termină și ofensiva.
Dimpotrivă, așa cum avertizează Sindicatul Diamantul, trebuie să ne așteptăm la faza a doua:
- Casa de Pensii MAI va începe, previzibil, să emită decizii de revizuire,
- adică, de data asta, va încerca să folosească procedura corectă,
- iar foștii polițiști și militari vor fi împinși într-un nou val de procese – de data asta, pentru contestarea acelor decizii de revizuire.
Pe românește:
Întâi au dat în judecată greșit. Au pierdut.
Acum se pregătesc să dea cu aceeași bâtă, dar pe ușa corectă. Iar pensionarii militari trebuie să fie pregătiți să-și apere în instanță nu doar drepturile, ci și bunul-simț juridic.
Statul-jongler: azi îți dă pensia, mâine ți-o cere înapoi „legal”
În tot acest spectacol, un lucru e limpede:
- nu pensionarul e problema,
- ci o instituție care nu știe sau nu vrea să respecte propria lege specială,
- dar vrea, în schimb, să-și acopere incoerența cu acțiuni în instanță împotriva propriilor acte.
Statul român, prin Casa de Pensii MAI, joacă rolul jonglerului cu mâinile legate de lege:
- aruncă în aer decizii de pensie,
- încearcă să le prindă cu „nulitate”,
- scapă proces după proces,
- și, la final, tot la legea specială ajunge.
Până atunci, mesajul pentru foștii polițiști și militari e crud, dar clar:
„V-am dat o pensie. Nu vă atașați prea tare de ea. S-ar putea să ne răzgândim și să vă chemăm în instanță… pe cheltuiala voastră.” (Cerasela N.).
Exclusiv
România, țara în care Poliția fuge de gară pentru că nu-și permite chiria
Când Europa bagă poliție în gări, România o scoate la plimbare prin mall
În timp ce statele europene își îndeasă polițiștii în gări, metrouri și aeroporturi ca să mai taie din terorism și infracționalitate, România vine, ca de obicei, cu inovația balcanică: scoate Poliția Transporturi Feroviare din gări din motive de… chirie. Nu de strategie de securitate, nu de reformă inteligentă, ci de „n-avem bani de birou la gară”.
Informațiile au fost făcute publice de Sindicatul EUROPOL, care a devoalat grotescul: Poliția e evacuată din gări nu pentru că ar fi inutilă, ci pentru că nu-și permite să plătească spațiul în care ar trebui să asigure ordinea.
CFR Infrastructură – contabilul șef al (in)securității publice
CFR Infrastructură, companie de stat aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, a decis că toți cei care au spații în gară, publici sau privați, plătesc aceeași chirie: 10 euro/mp. Fără excepții. Nici măcar pentru Poliția Română.
Consecința acestei „viziuni de business”:
- Structurile de Poliție Transporturi sunt împinse afară din gări,
- Birourile renovate din bani publici rămân goale, dar „moderne”,
- Călătorii rămân cu panourile decorative și fără polițiști.
Pe scurt, statul român își taxează propria poliție până o scoate în stradă, iar singura logică rămasă în picioare este cea contabilă, nu cea a siguranței publice.
Polițiști prin mall, aeroport și pe unde s-o nimeri
Efectele se văd deja pe teren și arată ca un exercițiu național de improvizație:
- La Alba, poliția de la transporturi a ajuns într-un mall, la circa 7 km de gară. Bonus: noaptea rămâne de văzut cum mai intră cineva, că mallul se închide la 22.
- La Bistrița, posturile se comasează, iar noul sediu IPJ e în ceață: nu se știe unde va fi, dar știm sigur că nu mai e în gară.
- La Maramureș, polițiștii de la transporturi sunt mutați la aeroport. Adică dacă ești jefuit în tren, poate prinzi și un zbor cu ocazia plângerii.
- La Sălaj, s-a discutat serios cum să facă rost de bani doar ca să plătească chiria impusă de CFR.
Descentralizarea nu mai e reformă, e haos oficializat: fiecare IPJ se descurcă „pe persoană fizică”, negociază local, caută sedii de avarie, cârpește cum poate. De la centru, tăcere. Nimeni nu semnează, nimeni nu-și asumă.
Victima: „Unde e Poliția?” Statul: „La mall, revine mâine”
Omul obișnuit – cel care coboară din tren după ce a fost furat, agresat sau hărțuit – știe un singur lucru: în gară există un birou al Poliției Transporturi. Acolo bate, acolo depune plângerea, acolo găsește pe cineva în uniformă.
Acum, în loc de polițiști, va găsi:
- un lacăt,
- și un afiș lipit cu scotch, care îl trimite la IPJ, la aeroport sau la mall.
Imaginați-vă un călător străin de oraș, fără mașină, poate în stare de șoc. Statul îi spune, practic:
„Te-au furat? Bravo, acum descurcă-te singur până la sediul nostru, noaptea, printr-un oraș necunoscut. Dacă ajungi cu bine, îți luăm plângerea.”
Drumul victimei spre justiție devine a doua pedeapsă după infracțiune. Și această realitate, evident, nu apare în niciun referat „de oportunitate” al CFR Infrastructură. Acolo apar doar metri pătrați și euro, nu oameni și traume.
Incompetență cu ștampilă: nimeni nu răspunde, toți „aplică proceduri”
Lipsa de asumare e, de fapt, miezul scandalului.
- Șefii de logistică,
- conducerile IPJ-urilor,
sunt lăsați să se descurce singuri cu o problemă care ține de securitate națională și ordine publică, nu de „mutatul mobilei”.
Investițiile făcute recent în spațiile din gări, tot din bani publici, se duc pe apa sâmbetei. Birouri renovate, cablaje, dotări – toate rămân în urmă ca niște decoruri de muzeu. Nicio explicație, nicio demisie, niciun vinovat. Doar tăcere instituțională.
Gările, noul paradis pentru hoți: când statul dă cu poliția afară
Dincolo de costuri și hârtii, miza e simplă: siguranța călătorilor.
Gările fără poliție devin, într-un timp record:
- zone cu risc criminogen ridicat,
- locuri perfecte pentru furturi, agresiuni și hărțuiri,
- trasee discrete pentru traficul de persoane,
- culoare ideale pentru traficul de droguri și alte infracțiuni.
Timpii de intervenție cresc direct proporțional cu distanța sediului de la gară. Dacă poliția e la 7 km distanță, și hoțul are cel puțin 7 km avans. Statul îi asigură, practic, un coridor de fugă.
Când contabilul decide poliția: România își sapă singură siguranța publică
România își permite, se pare, un lux periculos: să transforme gările în teritorii slab supravegheate, doar pentru că o companie de stat a decis să aplice o „logică de piață” peste o problemă de siguranță publică.
O decizie administrativă a CFR Infrastructură ajunge să dezmembreze, în fapt, o structură de protecție esențială pentru cetățeni.
Este nevoie de:
- intervenție urgentă la nivel de minister,
- analiză de impact reală, nu fișe de Excel,
- responsabilitate asumată, nu pasată de la o instituție la alta până dispare.
Până atunci, mesajul statului către călători e clar și cinic:
„Bilet aveți, poliție nu. Dacă pățiți ceva, ne găsiți la mall.” (Irinel I.).
Featured
Captură spectaculoasă în timpul unei acțiuni Blitz: Urmărit internațional și o minoră dispărută, prinși cu identități false la granița cu Bulgaria
O operațiune fulger desfășurată pe drumurile naționale din sudul țării a scos la iveală un caz complex de criminalitate transfrontalieră. Ceea ce părea a fi un control de rutină s-a transformat rapid într-o acțiune de salvare și reținere, după ce polițiștii au descoperit sub identități străine un traficant periculos și o fată căutată de autorități de aproape un an.
Acțiune fulger pe DN56: Cum au fost trădați pasagerii unui microbuz de propria fizionomie
Vigilența polițiștilor de frontieră a făcut diferența în cadrul unei misiuni de tip „Blitz” desfășurate recent pe raza județului Dolj. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, prin Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Dolj, atenția agenților a fost atrasă de pasagerii unui microbuz înmatriculat în Bulgaria. Deși documentele prezentate la control erau autentice, discrepanțele izbitoare dintre fotografiile din acte și fizionomia persoanelor aflate în vehicul au declanșat imediat suspiciuni. Cooperarea strânsă cu polițiștii bulgari a permis verificarea rapidă a datelor, demascând astfel tentativa de fraudă.
Identități furate pentru o călătorie spre Germania: Documente autentice folosite de impostori
Investigațiile amănunțite au confirmat că cei doi pasageri, un bărbat și o femeie, foloseau acte aparținând altor persoane pentru a tranzita România fără a atrage atenția. În fața probelor evidente, aceștia au recunoscut că au recurs la această metodă disperată pentru a ajunge în Germania, unde s-ar fi aflat restul familiei lor. Totuși, verificările în bazele de date internaționale, facilitate de aplicarea acquis-ului Schengen, au scos la lumină detalii șocante despre adevărata identitate a călătorilor: bărbatul era, de fapt, un infractor periculos pe numele căruia autoritățile din Bulgaria emiseseră un mandat european de arestare pentru trafic de droguri.
Dosar penal și măsuri de urgență: Traficantul a fost predat poliției, iar minora a ajuns în grija statului
Cazul a căpătat o turnură și mai gravă atunci când polițiștii au stabilit că persoana de sex feminin care îl însoțea pe traficant era o minoră dată dispărută încă din luna octombrie a anului 2025. Reprezentanții Poliției de Frontieră Dolj au acționat prompt, solicitând intervenția specialiștilor de la DGASPC Dolj pentru a prelua minora și a-i asigura protecția necesară. În același timp, cetățeanul bulgar a fost predat lucrătorilor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Dolj în vederea demarării procedurilor de extrădare și a continuării cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals privind identitatea.
Cooperare internațională la frontieră: Siguranța spațiului Schengen rămâne prioritară
Succesul acestei operațiuni subliniază importanța schimbului operativ de informații între structurile de poliție din România și Bulgaria. Această acțiune coordonată nu doar că a dus la scoaterea din circulație a unui urmărit internațional, dar a permis și recuperarea unei persoane vulnerabile, demonstrând eficiența mecanismelor de control implementate la nivel național. Oficialii din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu dau asigurări că astfel de acțiuni ferme vor continua zilnic, menținând un climat de siguranță pentru toți participanții la trafic și combătând dur orice tentativă de încălcare a legii. (Sava N.).
-
Exclusivacum 2 zilePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 3 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zilePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 4 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Administratieacum 3 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 4 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 3 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 2 zileConfirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro



