Românii care locuiesc cu chirie au la dispoziție un termen de 15 zile pentru a-și efectua mutația în cartea de identitate, potrivit unei legi publicate în Monitorul Oficial. Totodată, același act normativ prevede că nu pot locui la aceeași adresă mai mult de 10 persoane. Vestea bună este totuși că amenzile pentru încălcarea acestor prevederi sunt la nivel minim, între 75 de lei și 150 de lei.
Cu toate semnalele trase privind dificultățile de aplicare a modificărilor aduse la Ordonanța privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, Parlamentul a decis să o adopte exact în forma contestată. Potrivit actului normativ, toți cei care locuiesc la altă adresă decât cea din cartea de identitate sunt obligați ca, în termen de 15 zile, să-și facă, oficial, mutație la domiciliul respectiv.
Problemele cele mai mari apar în cazul celor care locuiesc cu chirie, cu sau fără contract de închiriere. Și asta pentru că proprietarul locuinței va fi obligat să primească în spațiu chiriașul, deși durata închirierii este incertă. Astfel, proprietarul se poate trezi că trebuie să facă prezența la Evidența Populației la fiecare două-trei luni sau poate chiar mai des, în funcție de stabilitatea chiriașului. Asta în cazul în care se încheie un contract de închiriere. Pentru cei care nu vor să se lege la cap cu contractele de închiriere, adică marea majoritate, noile modificări legislative sunt o adevărată lovitură. Ca o paranteză, legislația actuală în ce privește închirierea locuințelor este total dezavantajoasă pentru proprietari, și asta pentru că se acordă drepturi excesive chiriașilor, cum ar fi interdicția evacuării pentru neplata chiriei și a utilităților în timpul sezonului rece. Adică, timp de șase luni, proprietarul trebuie să își asume eventuale distrugeri în locuința închiriată și acumulări de datorii la utilități, fără a încasa nici banii de chirie, doar în numele protecției chiriașului. În ce privește impozitele la stat, aceștia susțin că nu ar avea nimic împotrivă să le achite, pentru că își recuperează banii prin majorarea chiriei, însă nici nu vor să audă de protecția socială pe care o face statul pe banii lor.
Portițe rezonabile
Potrivit actului normativ, persoana care găzduiește o altă persoană care nu are înscrisă în actul de identitate adresa la care locuiește efectiv după trecerea termenului de 15 zile are obligația de a se prezenta împreună cu aceasta la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor de la locul unde este situat imobilul, în vederea exprimării consimțământului de primire în spațiu, sancțiunea fiind între 75 de lei și 150 de lei. Excepție face însă persoana care locuieşte la o altă adresă decât cea de domiciliu, în interesul serviciului sau în scop turistic. Această portiță lăsată este binevenită, deoarece cei care locuiesc cu chirie pot invoca interesul serviciului, deși excepția pare să se adreseze în special angajaților MAI și MApN. Totodată, persoanele care, din diferite motive, locuiesc la alte adrese decât cea din actul de identitate sunt obligate să solicite la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor schimbarea domiciliului sau înscrierea mențiunii privind stabilirea reședinței în termen de 15 zile de la mutare și să ceară înscrierea în cartea de imobil. Amenda pentru nerespectarea acestei dispoziții legale este însă de la 40 de lei la 80 de lei.
Maximum 10 persoane la aceeași adresă
Pentru a eradica fenomenul adreselor fictive, întâlnit în special la cetățenii din Republica Moldova, legea mai stabilește că nu poate fi înscrisă în actul de identitate adresa de domiciliu dacă în RNEP sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă. Această limită nu se va aplica în cazul titularului unui drept locativ asupra imobilului situat la adresa membrilor familiei extinse.
”În sensul prezentei ordonanțe de urgență a Guvernului, prin familie extinsă se înțelege titularul dreptului locativ, soțul/soția acestuia, rudele titularului dreptului locativ ori ale soțului/soției în linie dreaptă, precum și cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv. În cazul persoanelor defavorizate care nu pot face dovada adresei de domiciliu, aceasta se înscrie în baza adeverinței eliberate de unitatea administrativ-teritorială, din care rezultă adresa la care se stabilește domiciliul”, se arată în actul normativ.
