Anchete
Mulți trompetiști, puțini lideri autentici
Despre protestele care par că au devenit o prosteală, ne dezvaluie cei de la FPP.
A cui?
Cel mai probabil a membrilor de sindicat, pentru că ei ar trebui să fie beneficiarii direcți ai sindicalismului și incă nu sunt.
Din anul 2017 Guvernele României, pentru că până in prezent s-au succedat mai multe guverne, au guvernat prin fraierirea fraierilor care încâ mai cred in dreapta guvernare, care încă mai cred că politica se face pentru popor și nu pentru grupuri de interese.
Legea 153/ 2017, legea salarizării, priponul cu care au fost legați bugetarii.
Legea unică a salarizării s-a dovedit a fi instrumentul prin care politicienii au reușit să invrăjbească categoriile de salariați intre ei, creând astfel o luptă intre bugetari și ținând politicienii in afara câmpului de luptă, aceștia asumându-și rolul de mediatori.
Până in anul 2017 , foștii guvernanți au folosit altă momeală pe care românul bolând a inghițit-o fără să o miroasă. Invrăjbirea bugetarilor cu privații.
Vă mai amintiți exemplele politicienilor cu privatul ăla slab care ținea pe umeri bugetarul ala obez?
Mulți bugetari, multe interese, puțini lideri onești, multă falsitate, minciună și manipulare, asta e România.
Din 2017, rând pe rând bugetarii au protestat cerând , pe bună dreptate, să li se acorde salariile, conform angajamentului Guvernului, făcut cu bugetarii, prin Legea 215 din anul 2017 insă , de fiecare dată, au fost la mila politicului și liderii sindicali s-au inghesuit să iși revendice meritele pentru firmiturile scurse printre degetele strânse și corupte ale politicienilor.
Mulți trompetiști, puțini lideri autentici.
Acțiunile de protest autentice, cu zeci de mii de oameni in stradă au dispărut, odată cu diminuarea interesului liderilor sindicali , cu pensionarea angajaților care au gustat din plin gustul amar al pâinii câștigată cu multă trudă , sudoare și badjocură, sindicaliștii tineri , inrolați mai mult că așa este obiceiul și bine când ești proaspăt angajat, ingroșând rândurile sindicale dar care experimentează, incă, doar sindicalismul din tastatură.
In mare, astea ar fi unele dintre principalele cauze pentru care sindicalismul și mișcările sindicale au decăzut atât de mult.
Dezinteres total față de nevoia de bază a angajaților , multă gargară sindicală, de sunt mai buni politicieni liderii de sindicat decât politicienii cu state vechi, când vine vorba de aburirea maselor, de nu mai are loc un ministru la o emisiune de ei, dar care, rând pe rând, la timpul potrivit , schimbă tabară, se mută in gașca politicienilor, sub motivul că de acolo o să ajute mai bine mișcarea sindicală și până la final, nu fac altceva decât să intoarcă armele. Istoria recentă ne-a demonstrat că importanți lideri sindicali au devenit politicieni și dacă le analizezi activitatea politică, suprapusă pe activitatea sindicală, e usor de observat când tinea și organizația sindicală in opozitie, sau in adormire, in funcție de ce partid era la guvernare si care pană la urma l-a scos la suprafață ca politician deghizat in lider sindical.
Este interesant cum o mână de politicieni țin in frâu peste 16 milioane de români.
Cum reusesc asta?
Simplu.
Prin manipulare, in cea mai mare parte a timpului și aici sunt folositi la greu liderii de opinie care au puterea de a manipula masele. Acestia sunt adusi frecvent in emisiuni pentru ca, nu-i asa: prostim poporul cu televizorul.
Prin instaurarea fricii ( frica de a nu-ți pierde locul de muncă, de a nu fi etichetat, de a nu iti inchide mica afacere din care trăiesti etc) iar perioada de pandemie a fost cel mai bun exemplu prin care s-a validat cât de fricoși sunt românii.
Prin corupere, si aici avem destule exemple in care lideri care conduceau masele au fost dovediti până la urmă ca fiind corupti ( mai niște locuri de inchiriat pe la metrouri, mai niște bunuri in administrare, mai o numire prin multe consilii de administratie etc).
In prezent.
De câteva zile asistăm la mișcarea sindicală a profesorilor care folosindu-se de un atuu, dreptul la grevă, incearcă să forțeze Guvernul să le aplice integral legea salarizării care trebuia inchisă incă din anul 2022, când toți bugetarii ar fi trebuit să fie la maxim pe grila de salarizare.
Până acum au obtinut doar mărirea nesemnificativă a salariilor noilor incadrati si promisiunea unor carduri ce vor fi folosite pentru formare profesională. După cum știti pentru zilele de grevă angajații nu sunt plătiți și putem intelege că Guvernul poate acoperi aceste costuri pentru carduri chiar din economia făcută la buget de către greviști.
Puțină actiune, multă figuratie, mulți lideri adunati de nu au loc in ecranul tv pentru a-si revendica firmiturile aruncate de către politicieni.
In toată această figuratie nici liderii din penitenciare nu puteau să stea de o parte , mai ales că unii erau obișnuiti cu prim-planuri, asa că se inghesuiră să anunțe ample proteste ce o să dea peste cap planul de guvernare si chiar implementarea pnnr -ului in Romania ( greve japoneze, cu banderolă albă , de această dată pe frunte, nu pe mână și exces de zel, adica acea actiune prin care chiar iti faci treaba cum trebuie). Sunt convins că insuși premierul Ciuca, insoțit de Ciolacu, că asta nu o să vrea să preia guvernarea cu penitenciarele cu banderolă albă pe cap si nici Ciucă nu va dori să predea functia cu un asa esec, vor umbla prin curțile penitenciarelor să negocieze cu liderii sindicali si o să-i roage să convingă oamenii să isi dea jos banderolele albe de pe cap că ne facem de râs in Europa, promitând in schimb că nu ne vor da majorări salariale, că nu dau nici altora, dar o să ne mai dea ceva bani la investitii ca să termine și nea Marian renovarea aia de la Rodbav ,unde vor merge la relaxare toți angajații sistemului , cu prioritate liderii sindicali si, bonus, o să vorbească cu președintele Consiliului Judetean să monteze in zona un releu ca să nu mai umblăm după semnalul de telefonie prin pădure.
Rând pe rând si liderii din penitenciare se inghesuie in declarații de amenințări cu proteste, scopul fiind de a nu zice membrii de sindicat că altii fac și ei nu fac, insă obiectivul este de a nu pierde membrii de sindicat, nu de a rezolva probleme.
Dacă TOȚI liderii sindicali ar fi fost onesti cauzei sindicale si ar fi vrut să rezolve această himeră , ce intreține dihonia in societate ( aplicarea legii salarizarii asa cum a fost aprobată) TOȚI, dar absolut TOTI s-ar fi pus la masa discuțiilor, ar fi discutat o zi, două, trei, sau cât ar fi fost nevoie si hotărau ca TOATĂ miscarea sindicală din România, alături de asociatiile profesionale ale pensionarilor, să aibă UN SINGUR PLAN DE ACȚIUNE care să cuprindă termene clare pentru fiecare dintre ele, iar finalul să fie GREVĂ GENERALA in toată România, pentru toti bugetarii care au acest drept, iar ceilalti să sprijine această miscare prin alte actiuni.
Dar din pacate nu este asa, liderii sindicali sunt mai orgoliosi si au mai multe interese decât politicienii( astia, cu toată istoria lor, cu toata doctrina lor care ar trebui să-i tina pe drumuri separate, tot s-au unit: pnl cu usr, pnl cu psd si nelipsitul udmr si tot asa) si din această cauză miscarea sindicală este foarte scindară si a ajuns de neluat in seamă.
Facem un protest la Cotroceni cu 100 de oameni, unul la Guvern cu 500, unul la PSD cu 70, altul la PNL cu 50 si tot asa, vrăjeală și pistoale cu apă.
In toată această nebunie, goană după prim-plan exclusiv pentru imagine, incercăm să fim obiectivi, ancorați in realitate, insă, suntem nevoiti să intram in malaxorul jocurilor, pentru că multi oameni nu gândesc cu mintea lor si vom participa la un nou protest in care timp de câteva ore vom defila pe străzi, țantosi ca ne vedem la tv, le mai strigăm una alta, apoi ne batem in declaratii care este mai mare, care a fost primul si care reprezintă pe mai multi etc.
Intre timp rămânem dezbinati și la mila politicienilor care de sus, de la balcoanele cu aer conditionat si cu secretare intre 20-30 de ani , ne privesc cu aroganța, punându-ne intr-o zonă a umilinței pe care ne-o merităm, mai precizeaza sursa citata. (Sava N.).
Anchete
Emilia Șercan pune sub lupă influența șefului SPP: „Puterea vine din informațiile acumulate în timp”
Analistă a mecanismelor de putere din zona serviciilor
Jurnalista Emilia Șercan susține că influența directorului Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, nu ar trebui minimalizată. Într-o analiză publicată de aceasta, Șercan afirmă că șeful SPP coordonează o structură cu acces direct la unii dintre cei mai importanți demnitari ai statului.
Potrivit jurnalistei, angajații SPP au, prin lege, misiunea de a asigura protecția demnitarilor. În anumite condiții, atribuțiile pot viza și membrii familiilor acestora, precum și paza sediilor de lucru sau a reședințelor.
Limita legală: protecție și culegere de informații
Emilia Șercan amintește că legislația permite personalului SPP să desfășoare, în mod deschis sau acoperit, activități de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, însă exclusiv în scopul protejării demnitarilor.
Jurnalista atrage atenția că prezența permanentă a angajaților serviciului în apropierea persoanelor protejate poate conduce, inevitabil, la acumularea unor informații despre viața privată a acestora. Ea enumeră, cu titlu exemplificativ, probleme de sănătate, conflicte familiale, relații personale, presupuse acte de corupție, trafic de influență sau legături controversate.
Șercan subliniază însă că nu afirmă existența unor dosare compromițătoare deținute de SPP sau de Lucian Pahonțu. În opinia sa, puterea directorului ar putea proveni din volumul de informații la care acesta a avut acces de-a lungul anilor, inclusiv despre politicienii protejați de instituție.
Comparația cu J. Edgar Hoover
Pentru a explica mecanismul prin care un șef de serviciu poate acumula influență, jurnalista face o paralelă cu filmul „J. Edgar”, inspirat din viața lui J. Edgar Hoover, directorul FBI timp de aproape cinci decenii.
Șercan amintește scena de început a producției cinematografice, în care, după moartea lui Hoover, angajații FBI ar fi încercat să distrugă dosare personale despre politicieni și urmele unor operațiuni ilegale de culegere de informații. Ea precizează că asemenea practici sunt documentate în cazul lui Hoover, însă nu susține că un mecanism similar ar exista în cadrul SPP.
Surse invocate: Pahonțu, prezentat drept intermediar politic
În analiza sa, Emilia Șercan afirmă că mai multe surse l-ar descrie pe Lucian Pahonțu drept un „broker politic” sau un „fixer”, adică o persoană implicată informal în gestionarea unor crize și negocieri politice.
Jurnalista susține că aceste informații s-ar suprapune peste elemente deja apărute în spațiul public. Printre afirmațiile atribuite surselor sale se numără ideea că Pahonțu ar fi contribuit la apropierea dintre Klaus Iohannis și PSD, relație devenită evidentă, în opinia autoarei, în cel de-al doilea mandat al fostului președinte.
Tot surse citate de Șercan susțin că directorul SPP ar fi intermediat discuțiile dintre Klaus Iohannis și Sorin Grindeanu, în contextul crizei generate de adoptarea Ordonanței 13, în 2017. Ulterior, Guvernul Grindeanu a adoptat Ordonanța 14, prin care actul normativ controversat a fost abrogat.
Ipoteze privind relația dintre Nicușor Dan și PSD
Emilia Șercan menționează și informații potrivit cărora Lucian Pahonțu ar fi avut un rol în apropierea președintelui Nicușor Dan de PSD. Jurnalista interpretează unele dintre deciziile și concesiile politice ale șefului statului drept elemente care ar fi alimentat această percepție în rândul susținătorilor săi.
Aceste afirmații sunt prezentate de autoare ca informații provenite din surse, nu ca fapte confirmate oficial.
Episodul mașinii SPP trimise după Adrian Veștea
În sprijinul argumentației sale, Șercan amintește și declarațiile publice ale lui Adrian Veștea. Potrivit acestora, atunci când a fost desemnat premier, Veștea ar fi fost preluat de la Brașov cu o mașină a SPP.
Jurnalista pune sub semnul întrebării necesitatea acestei proceduri și sugerează că deplasarea ar fi putut avea și rolul de a asigura discreția discuțiilor. Ea notează că, potrivit declarațiilor lui Veștea, nici măcar soția acestuia nu ar fi știut despre desemnare decât cu aproximativ zece minute înainte.
Mandatele lungi, o vulnerabilitate pentru instituțiile de forță
În final, Emilia Șercan leagă cazul Lucian Pahonțu de necesitatea limitării mandatelor în instituțiile publice, în special în structurile de forță.
Jurnalista consideră că menținerea îndelungată a unei persoane la conducerea unei asemenea instituții poate favoriza acumularea unei influențe informale semnificative. În viziunea sa, un director de serviciu poate ajunge să fie perceput drept un actor capabil să influențeze negocieri, guverne sau crize politice.
Șercan susține că refuzul președintelui Nicușor Dan de a lua în calcul demiterea lui Lucian Pahonțu ar putea fi explicat prin contextul politic tensionat și prin teama de a pierde un canal de comunicare considerat important în relația cu PSD. Afirmațiile reprezintă interpretarea jurnalistei și nu au fost confirmate oficial de instituțiile sau persoanele menționate. (Irinel I.).
Avocata Gheorghița Stoian, din Baroul Mehedinți, încearcă să oprească reorganizarea care vizează Judecătoriile Urziceni și Strehaia. CSM i-a respins însă plângerea prealabilă, susținând că hotărârea prin care a propus desființarea celor două instanțe nu reprezintă un act administrativ propriu-zis, ci doar o etapă pregătitoare.
CSM a propus desființarea celor două judecătorii
Judecătoriile Urziceni, din județul Ialomița, și Strehaia, din județul Mehedinți, se află în centrul unui proiect de reorganizare a sistemului judiciar.
Potrivit informațiilor publicate de Lumea Justiției, în luna mai 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Ministerului Justiției propunerea de desființare a celor două instanțe. În cazul Judecătoriei Urziceni au fost avansate trei scenarii privind reorganizarea circumscripției, în timp ce pentru Judecătoria Strehaia a fost analizată o singură variantă.
Demersul CSM presupune, între altele, rearondarea temporară a localităților aflate în circumscripțiile celor două judecătorii.
Plângerea avocatei, respinsă de Plenul CSM
Avocata Gheorghița Stoian a formulat o plângere prealabilă împotriva Hotărârii CSM nr. 82 din 19 mai 2026, prin care au fost transmise Ministerului Justiției propunerile privind reorganizarea și desființarea instanțelor.
Plenul CSM a respins însă plângerea prin Hotărârea nr. 107 din 9 iulie 2026, document publicat la 21 august 2026.
Potrivit motivării prezentate de Lumea Justiției, Consiliul a considerat plângerea inadmisibilă, întrucât actul contestat nu ar avea natura juridică a unui act administrativ, în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
CSM: hotărârea nu produce efecte juridice directe
În argumentația sa, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a făcut trimitere la definiția actului administrativ prevăzută de Legea nr. 554/2004. Pentru a putea fi contestat în contencios administrativ, un act emis de o autoritate publică trebuie să producă efecte juridice proprii, respectiv să nască, să modifice sau să stingă raporturi juridice.
CSM susține că Hotărârea nr. 82/2026 nu îndeplinește aceste condiții. Documentul nu desființează în mod efectiv Judecătoriile Urziceni și Strehaia și nici nu modifică imediat circumscripțiile teritoriale ale acestora.
„Hotărârea criticată a avut ca obiect transmiterea unei sesizări către Ministerul Justiției”, a arătat Plenul CSM, potrivit motivării citate de Lumea Justiției.
Propunerea CSM, considerată o etapă procedurală
Consiliul a apreciat că hotărârea reprezintă o operațiune administrativă și o etapă procedurală prealabilă adoptării actelor care ar putea produce efecte juridice.
În cazul rearondării localităților, măsura ar urma să fie dispusă printr-o hotărâre a Guvernului. În ceea ce privește desființarea celor două judecătorii, aceasta ar necesita adoptarea unei legi.
Prin urmare, CSM consideră că efectele juridice invocate de avocată nu decurg direct din Hotărârea nr. 82/2026, ci numai din eventualele acte normative ulterioare.
„Hotărârea are caracter preparator”
Plenul CSM a subliniat că simplul fapt că documentul a fost emis de o autoritate publică, în exercitarea prerogativelor de putere publică, nu este suficient pentru ca acesta să fie calificat drept act administrativ.
În opinia Consiliului, hotărârea se limitează la formularea unor propuneri privind reorganizarea teritorială și desființarea instanțelor, fără să dispună efectiv aceste măsuri.
În lipsa unei hotărâri de Guvern sau a unei legi adoptate ulterior, documentul nu ar produce consecințe juridice autonome, având doar un caracter preparator în cadrul procedurii decizionale.
Desființarea instanțelor, dependentă de acte ulterioare
Prin respingerea plângerii, CSM nu a tranșat definitiv problema desființării Judecătoriilor Urziceni și Strehaia, ci a stabilit că hotărârea prin care a inițiat procedura nu poate fi atacată separat în baza Legii contenciosului administrativ.
Eventualele efecte asupra celor două instanțe vor apărea numai după adoptarea actelor normative subsecvente: o hotărâre a Guvernului pentru rearondarea localităților și o lege pentru desființarea judecătoriilor. (Irinel I.).
Anchete
Cătălin Predoiu și Mike Rogers au discutat despre securitatea Mării Negre și cooperarea România–SUA
Viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a avut o întrevedere cu Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, aflat în România în fruntea unei delegații a Congresului SUA.
Discuțiile au vizat consolidarea Parteneriatului Strategic România–SUA, evoluțiile de securitate din regiune, importanța strategică a Mării Negre și perspectivele dezvoltării cooperării bilaterale în domeniul afacerilor interne.
România, aliat de încredere pe Flancul Estic
Cătălin Predoiu a evidențiat importanța angajamentului constant al Statelor Unite pentru securitatea Flancului Estic al NATO și a regiunii Mării Negre. Ministrul a subliniat, totodată, rolul esențial al relației transatlantice în actualul context de securitate și angajamentul României de a acționa în continuare ca aliat de încredere și furnizor de securitate.
Potrivit oficialului român, Bucureștiul și Washingtonul împărtășesc același obiectiv fundamental în regiune: asigurarea securității și stabilității pe termen lung. În acest context, România își asumă un rol important în protejarea Flancului Estic al NATO și în consolidarea securității în regiunea extinsă a Mării Negre.
Un alt subiect abordat a fost legătura dintre securitate, stabilitate și prosperitate. Cătălin Predoiu a arătat că un mediu sigur și predictibil creează condițiile necesare pentru investiții și dezvoltare economică, în timp ce investițiile strategice contribuie la creșterea rezilienței și securității.
Cooperare împotriva criminalității transfrontaliere
În cadrul întâlnirii a fost discutată și dimensiunea de securitate internă a provocărilor regionale. Amenințările hibride, criminalitatea organizată transfrontalieră, riscurile cibernetice și vulnerabilitățile infrastructurilor critice impun o cooperare tot mai strânsă între România și Statele Unite.
Un punct important al dialogului l-a reprezentat colaborarea dintre Ministerul Afacerilor Interne și agențiile americane de aplicare a legii și de securitate internă. Domeniile vizate includ:
- combaterea criminalității organizate;
- traficul de droguri și de persoane;
- securitatea frontierelor;
- migrația ilegală;
- criminalitatea informatică;
- combaterea terorismului.
Ministrul român a apreciat cooperarea operațională cu FBI și dezvoltarea relației cu Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, inclusiv prin colaborarea cu Homeland Security Investigations și U.S. Customs and Border Protection.
Părțile și-au exprimat interesul pentru intensificarea schimbului de informații, dezvoltarea unor capabilități comune, schimbul de bune practici și identificarea unor noi oportunități de colaborare operațională.
Predoiu: „Relația cu Statele Unite reprezintă un rol-cheie”
Cătălin Predoiu a declarat că relația cu Statele Unite rămâne esențială pentru securitatea României, în condițiile în care noile structuri europene de apărare se află încă în proces de dezvoltare.
„Pentru România, relația cu Statele Unite reprezintă un rol-cheie din punct de vedere securitar. Programul SAFE este în stadiu incipient, pilonul european de apărare este în construcție, va dura ani de zile până când va fi funcțional deplin. De aceea, ținând cont de contextul securitar regional și de perspectivele acestuia, relațiile cu SUA și NATO sunt esențiale pentru securitatea țării noastre”, a afirmat ministrul.
Predoiu a susținut și necesitatea consolidării relațiilor economice cu Statele Unite și atragerii unor investiții americane de amploare în România.
„O relație cu SUA dezvoltată substanțial economic înseamnă mai multă siguranță și prosperitate pentru cetățeanul român și pentru România, mai multă securitate și pentru Europa”, a mai declarat Cătălin Predoiu.
Delegație americană aflată în România până la 31 august
Delegația Congresului SUA se află în România în perioada 28–31 august 2026 și este condusă de congresmanul Mike Rogers. Din delegație face parte și congresmanul Eric Sorensen, membru al Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților.
La întrevedere a participat și ambasadorul Statelor Unite în România, Darryl Nirenberg. Programul vizitei include întâlniri la nivel înalt cu reprezentanți ai autorităților române și activități dedicate consolidării cooperării în domeniul securității și apărării. (Paul D.).
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
23 de ani de sistem vs. 22 de ani de Famiglie: Burcu explodează public Când șeful Administrației Naționale a Penitenciarelor...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
SUBCOMISAR FĂRĂ RCA, DAR CU TUPEU – Episod din serialul „IPJ Prahova – Grădinița de Cadre” Când șeful de poliție...
Vesta antiînjunghiere și logica înjunghiată
Se ia o instituție obosită, câțiva șefi care confundă managementul cu dresajul și se adaugă o vestă antiînjunghiere. Se amestecă...
CÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?
Faraoani, republica alcoolului: doi polițiști vs. „elita” de la cârciumă Faraoani, județul Bacău. Nu, nu e scenă dintr-un film prost,...
Sindicatele, bau-baul securistului rebranduit: cazul Iulian Fota
„Structura internă de securist”: când lumea veche nu vrea să moară Uitându-te la discursurile lui Iulian Fota, ai senzația că...
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
TCE Ploiești în ajun de AGA: Organigrama „chilotel” și sindicatul de buzunar Mâine, 31 august, la TCE Ploiești nu e...
Miliardul care se scurge din buzunarul militarilor: jalba la Miruță, tăcerea PSD–AUR și merdenelele politice ale rezerviștilor
În atenția pensionarilor militari: cifrele reci, furia caldă. Sindicatul „Diamantul” pune lupa pe bani Sindicatul Diamantul, prin Emil Pascuț, rupe...
Când nu poți repara sistemul, vinzi fuste: eleganță bleumarin peste burnout și umilință
În timp ce salariile se duc în rate, dotările lipsesc, turele se fac pe stomacul gol și oamenii ard psihic...
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
Polițist cu epoleti, nu cu mopul în brațe Știați că la IPJ Brăila, ca să se facă, în sfârșit, curățenie...
Urmărire în Chiajna după ce un motociclist a refuzat să oprească la semnalele polițiștilor
Bărbatul conducea o motocicletă fără număr de înmatriculare O intervenție de rutină a polițiștilor din cadrul Poliției Orașului Chitila –...
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
Serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre” merge mai departe. După ce v-am prezentat „Academia de Cămătărie” (CAR), „Iuda”...
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
Organigrama rușinii – proba finală a complicității: CA-ul a ales tabăra „zdrențelor” – (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), etc. Nu mai...
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
Consiliul Local Ploiești: fabrică de haos, nu de ordine publică În iulie, în Consiliul Local Ploiești, s-a jucat un vodevil...
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
Luni, 31: Ziua în care unii așteaptă o minune, iar alții își rod unghiile până la cot În timp ce...
IGPR, angajatorul-fantomă: salariile polițiștilor, plătite după ureche, fără acte și fără rușine
De lene administrativă: IGPR pasează salariile la alții În loc să-și asume rolul de angajator și să-și plătească propriii oameni,...
-
Exclusivacum 4 zile
Episodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 20 de ore
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zile
TCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 12 ore
Famiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zile
TCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zile
TCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zile
Mătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zile
Cum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri