Administratie
Cariera maistrului militar principal Ion Dorobanțu continuă, în locul la care a visat dintotdeauna
Recent, a absolvit cursul de scafandru pentru brevetarea în categoria a II-a, la Centrul 39 Scafandri din Constanţa. Aici a avut ocazia să se pregătească, pentru prima dată, pe cel mai modern sistem de scufundare simulată, LH-300, din Europa, intrat în dotarea Centrului la finele anului trecut.
Militarul are 53 de ani şi este comandantul grupului de scafandri de la Divizionul 176 Nave Scafandri de Mare Adâncime, secția Mangalia. A făcut armata la marină, înainte de 1989, stagiul militar obligatoriu fiind de doi ani la vremea respectivă.
Faptul că, în acest timp, s-a familiarizat cu mediul, l-a determinat să-și dorească continuitate în viaţa profesională, ţintind o carieră militară. În 1991, a fost angajat ca militar pe bază de contract la Divizionul Vedete Torpiloare Mari (VTM) unde şi-a aşteptat, cu răbdare, şansa pentru avansare.
Aceasta s-a ivit la începutul mileniului, iar, între 1999-2001, a făcut parte din prima promoţie de maiştri militari de marină, şcoliţi pe filieră indirectă. În 2001, a fost repartizat la Divizionul Corvete Mangalia, însă dorinţa sa de a dovedi că este capabil de mai mult l-a condus către cursurile de scafandru, obţinând brevetul clasa a III-a în 2003.
Este prima treaptă pe care o trec scafandri de mare adâncime și presupune coborârea în apă, până la o anumită adâncime, cu un tub în spate, un detentor, folosindu-ți singur abilitățile. Trecerea la clasa a II-a, care permite scufundarea până la adâncimi de maximum 50 de metri, împovărează scafandrul cu o butelie de rezervă, dar îi asigură și un ombilical prin care este ajutat de echipa de la suprafață. Poți să filmezi, să vorbești cu ei. Ești mult mai sigur pe tine în momentul când ai pe cineva la suprafață, spune Dorobanțu.

La Divizionul 176 se află din 2016, când a fost numit în actuala funcție, când a şi refăcut cursul de pregătire. Încă din 2003, fascinat de lumea adâncurilor mării, a încercat, după terminarea cursului de bază, să ocupe o funcție la o unitate de scafandri.
Din păcate pentru mine, erau mult mai mulți oameni de încadrat, iar funcțiile erau puține. Odată cu trecerea timpului, au început să se elibereze posturile, după trecerea în rezervă a celor mai vechi în branșă.
A fost cooptat la Divizionul 176 pentru că, în perioada 2003-2016, a făcut pregătiri periodice la Centrul 39 Scafandri pentru a nu îşi pierde brevetarea. La un an-doi, veneam la Centrul 39 pentru reîmprospătarea cunoștințelor, unde făceam așa-numitele cursuri de reciclare. Mi-a plăcut foarte mult această meserie și am vrut să nu pierd legătura cu ea, să nu îmi pierd abilitățile și competențele profesionale. Din 2016 până la finalul lui 2022, laboratorul hiperbar a fost în renovare, iar acum am avut onoarea să fac parte din prima promoție care a finalizat cursul pentru a II-a în noul simulator.
Dintotdeauna și-a dorit să practice scafandreria militară, dar viața i-a oferit această șansă destul de târziu. Mi-am făcut treaba cu succes la divizionul corvete, până în 2016. Am fost apreciat pentru seriozitatea cu care am tratat locul pe care armata română mi l-a asigurat, astfel că, între 2014 şi 2016, am fost numit șef de echipaj pe corveta 265. N-am plecat la drum cu ţeluri prestabilite, am lăsat viaţa să curgă normal şi să-mi ofere răsplata doar dacă o merit.

Niciodată nu știi ce vei ajunge să faci în viață, unde vei fi peste 20-30 de ani, dar soarta a făcut ca, în prezent, să ajung pe o funcție de comandă. În asemenea situații, apar momente în care simți că ai atins deja vârful, că orice ai face nu mai poţi avea nicio satisfacție, te gândești că mai sus de atât nu se poate. Brevetarea pentru categoria a II-a a venit ca o dorință personală de a ține pasul cu cei mai tineri şi de a mă reinventa.
Crede că fiecare dintre noi se naște cu dorința de a face ceva aparte. E adevărat, îți trebuie ambiție, ești nevoit să depui mult efort, dar convingerea mea este că eforturile nu rămân niciodată nerăsplătite. Nu cred că cineva are garanția că, la apogeul carierei, va ajunge să facă exact ceea ce și-a propus în tinerețe, să ajungă președinte sau mai știu eu ce.
În cazul meu, au fost doi factori care m-au condus către o funcție de comandă: seriozitatea și răbdarea. Este convins că, mai presus de orice, dorința personală de a face performanţă este aceea care ne călăuzeşte fiecare pas în viaţă. E foarte important să nu renunți niciodată. Normal, dincolo de toate, e vital să fii sănătos, sunt destui care au probleme în a trece de o barofuncție sau de testul de narcoză. Revin și repet că dorința este scânteia care aprinde flacăra, iar putința este aceea care o întreține.
A avut multe misiuni în comun cu aliații din NATO, a participat la misiuni în comun pe mare. Mi-aduc aminte de acelea în care navigam pe furtună de gradul cinci-șase, parcă eram pe altă lume. Privind la ceea ce dețin alții, e clar că este loc de îmbunătățire a dotărilor. Ceea ce s-a făcut la Centrul de Scafandri este uimitor, oamenii care au finalizat proiectul demonstrând că se poate.
Pe partea de scafandrerie, a avut sprijinul total al forurilor militare superioare. Pentru el, marea dramă a prezentului este că actualii scafandri cu experienţă nu prea mai au cui să predea ștafeta. Dacă ne uităm în spate, nu prea mai vedem nimic apropiindu-se. Eu, acum 20 de ani, când am devenit scafandru, priveam înainte și vedeam că foarte mulți se află în fața mea, fiind nevoit să aştept. Foarte mulți veneau din urmă și nu aveau funcție. Am așteptat, şi de-abia după 16 ani am reuşit să ocup locul mult visat. Cu amărăciune vă spun, nu înțeleg de ce nu mai sunt doritori! Nu știu, poate nu se face mediatizare cum trebuie. Lipsește motivația financiară? Mi-e teamă că, la un moment dat, o să ne trezim singuri.
Şi-ar fi dorit să fi putut ajunge și la cursul de clasa întâi, care este unul dintre cele mai solicitante, dar nu îi permite vârsta. Putea să se pensioneze de mult, dar a rămas pentru a se breveta în adâncimi de maximum 50 de metri.
Când am venit la divizion, aveam o categorie mai mică, iar aceia care conduceau deţineau categorii superioare. De-atunci mi-am spus că nu plec din armată fără clasa a II-a. De ce să se uite unii chiorâș la mine? Am luptat să iau categoria a II-a tocmai în ideea că, dacă plec la război, să nu se înțeleagă că mă dau lovit. Să merg și eu cu fruntea sus, nu să dau înapoi.
Nu e deloc speriat de vehiculata reformare a pensiilor militare, crezul său fiind că armata i-a oferit multe și nu o poate părăsi fără să fie sigur că lasă semne vizibile în urma sa. N-am ce să pierd. Îmi doresc să pot preda experiența mea tinerilor, oamenilor care să vină aici şi să vadă cât de frumoasă e meseria de scafandru. Dacă am stat atâția ani în sistem și mi-a fost dat să învăț, de ce să nu dau ceva înapoi acestui sistem care m-a crescut? Vreau să predau ștafeta cuiva. Nu vreau să fiu în postura unui concurent la o probă de ștafetă care nu are cui s-o predea și pierde proba. (L. Anghel).
Administratie
Ofensiva „Blitz” la Giurgiu: Captură de milioane din „industria falsului” pe ruta Turcia-Germania
Într-o operațiune de amploare menită să decapiteze rețelele de trafic cu mărfuri contrafăcute, polițiștii de frontieră din Giurgiu au reușit o captură record în urma unor controale fulger desfășurate pe parcursul ultimelor zile. Peste 5.600 de articole de lux falsificate, care urmau să inunde piața europeană, au fost scoase din circuitul ilegal, valoarea acestora depășind pragul de un milion de lei.
Filtre pe DN 5: „Ruta Balcanică” a produselor de contrabandă sub asediu
În perioada 15–18 aprilie, arterele rutiere din județul Giurgiu au devenit teatrul unor acțiuni tip „BLITZ”, menite să verifice legalitatea transporturilor internaționale. Vizate au fost în special mijloacele de transport care tranzitau ruta strategică Turcia-Bulgaria-Germania. Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, operațiunea a mobilizat echipaje din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră local, sprijinite de specialiști din cadrul Compartimentului Sprijin Operativ.
Efortul coordonat a dus la interceptarea mai multor vehicule încărcate cu mii de produse suspecte. Strategia polițiștilor a fost una de impact imediat, reușind să identifice transporturile ilicite chiar în fluxul dens de trafic de pe Drumul Național 5, blocând astfel tranzitul unor mărfuri care eludau normele legale și fiscale.
Peste 5.000 de „falsuri de lux” mascate în transporturi internaționale
Bilanțul verificărilor este unul impresionant: 5.642 de produse, variind de la articole de îmbrăcăminte și încălțăminte până la marochinărie și parfumerie, toate purtând însemnele unor branduri internaționale de renume. Marfa, suspectată a fi contrafăcută, era transportată de cetățeni turci și bulgari care nu au putut prezenta nicio dovadă legală a provenienței acestora.
Potrivit estimărilor oficiale ale autorităților de frontieră, prejudiciul adus titularilor de mărci ar fi fost colosal dacă aceste bunuri ar fi ajuns pe rafturi. Dacă ar fi fost comercializate la prețul produselor originale, valoarea capturii ar fi atins suma de aproximativ 1.250.000 de lei. Toate bunurile au fost indisponibilizate și ridicate în vederea continuării cercetărilor, fiind marcate ca probe în dosarele penale proaspăt deschise.
Toleranță zero pentru pirateria comercială: Dosare penale și monitorizare permanentă
Consecințele legale pentru transportatorii implicați sunt severe. În prezent, se desfășoară cercetări amănunțite sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punere în circulație a unor produse purtând mărci identice sau similare cu cele înregistrate. Această practică nu reprezintă doar o fraudă economică, ci și un risc pentru consumatori, produsele contrafăcute nefiind supuse standardelor de calitate și siguranță obligatorii în Uniunea Europeană.
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu a reiterat angajamentul de a menține o supraveghere strictă în zona de competență, subliniind că astfel de acțiuni ferme vor continua zilnic. Dincolo de protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, autoritățile punctează că prezența constantă la datorie are ca scop principal asigurarea unui climat de siguranță pentru toți participanții la trafic și combaterea oricărei forme de criminalitate transfrontalieră. (Sava N.).
Administratie
Scandalul „Protocolului de Lux” de la Timișoara: Poliția și Poliția de Frontieră demontează acuzațiile
O controversă izbucnită recent în spațiul public, care îl viza direct pe Secretarul General al Guvernului, Radu Oprea, a fost categoric infirmată de autoritățile de resort. Informațiile conform cărora demnitarul ar fi solicitat un tratament preferențial la controlul de securitate al Aeroportului Internațional Timișoara sunt calificate drept „false” de către instituțiile de forță, care denunță un deficit grav de documentare în mediatizarea acestui incident.
Fals grosolan în spațiul public: Autoritățile neagă „chemarea la ordin” a polițiștilor
Reacția oficială vine ca urmare a unor relatări care sugerau că membri ai Executivului ar fi exercitat presiuni asupra personalului de serviciu din aeroport pentru a facilita trecerea fără control a unor oficiali. Conform unui comunicat comun emis de structurile de informare și relații publice din cadrul Poliției Române și Poliției de Frontieră, aceste scenarii nu au nicio legătură cu realitatea.
Autoritățile subliniază că afirmațiile referitoare la o presupusă „chemare la ordin” a șefului de tură al poliției pentru a crea culoare speciale de trecere sunt lipsite de fundament. Mai mult, instituțiile citate precizează că niciun reprezentant al acestora nu a fost contactat pentru a confirma sau infirma aceste ipoteze înainte ca ele să fie lansate în circuitul mediatic.
Erori procedurale și apel la etică: Cine răspunde pentru securitatea aeroportuară?
Dincolo de infirmarea incidentului, Poliția Română și Poliția de Frontieră aduc clarificări importante privind competențele lor legale, demontând astfel logica acuzațiilor. Potrivit sursei citate, cele două instituții nu au nicio atribuție în organizarea cordoanelor de trecere sau în gestionarea fluxului de securitate în interiorul aeroportului, aceste sarcini revenind altor structuri specializate.
În acest context, autoritățile fac un apel ferm la respectarea deontologiei profesionale, solicitând jurnaliștilor o documentare temeinică a subiectelor care pot afecta imaginea instituțiilor statului. „Facem apel la documentarea temeinică a unor subiecte care, deși nu sunt reale, afectează imaginea instituțiilor”, se arată în poziția oficială, subliniind faptul că propagarea unor știri neverificate subminează încrederea publicului în structurile de ordine și siguranță națională. (Paul D.).
Administratie
Diplomație culturală la nivel înalt: Nicolae Iorga, simbolul identității românești în inima Barcelonei
Într-un demers menit să consolideze legăturile dintre România și Spania, europarlamentarul Victor Negrescu a obținut un acord de principiu istoric pentru instalarea unui bust al marelui istoric Nicolae Iorga în spațiul public din Barcelona. Inițiativa marchează un punct de cotitură în recunoașterea comunității românești din capitala catalană, în contextul celebrării a 145 de ani de relații diplomatice între cele două state.
Un „Da” istoric pentru memoria României în Catalonia
Dialogul recent dintre europarlamentarul Victor Negrescu și primarul social-democrat al Barcelonei, Jaume Collboni, a deschis calea unei prezențe culturale românești fără precedent în orașul de pe malul Mediteranei. Conform oficialului european, discuțiile s-au concentrat pe oportunitățile de a oferi comunității românești o vizibilitate sporită în spațiul public.
Rezultatul cel mai concret al acestei întrevederi este acceptul autorităților locale pentru amplasarea bustului lui Nicolae Iorga, personalitate care a vizitat frecvent Barcelona în anii ’20 și care a dedicat numeroase pagini culturii catalane. Victor Negrescu a subliniat că acest moment simbolic reprezintă nu doar un omagiu adus trecutului, ci și o validare a eforturilor Consulatului României, care susține activ această inițiativă.
Noua generație: Între succesul european și rădăcinile românești
Dincolo de diplomația monumentelor, vizita europarlamentarului a inclus o componentă vitală: dialogul cu tinerii români care studiază la Barcelona. Potrivit declarațiilor lui Victor Negrescu, întâlnirea cu acești tineri a scos la iveală un potențial uman extraordinar. Surprinzător pentru mulți este faptul că tinerii născuți pe pământ spaniol își conservă identitatea cu o rigurozitate admirabilă, vorbind o limbă română impecabilă.
Această „Românie de peste hotare” demonstrează o conectare profundă cu valorile naționale, însă, în ciuda entuziasmului lor, acești tineri se lovesc de un zid al indiferenței instituționale din partea autorităților de la București.
Eșecul politicilor de stat: Diaspora tânără, o resursă ignorată de București
Analiza discuțiilor cu studenții români din Barcelona evidențiază o realitate amară pe care Victor Negrescu o semnalează cu fermitate: absența unor politici coerente ale statului român dedicate tinerilor din diaspora. În timp ce tinerii își caută locul într-o Europă competitivă, România pare să rămână în urmă la capitolul strategii de atragere și implicare a acestora în proiectul național.
„Nu putem construi viitorul fără ei”, a avertizat europarlamentarul, punctând faptul că România are responsabilitatea urgentă de a deveni un proiect credibil și atractiv. Mesajul este unul clar: pentru ca diaspora tânără să rămână conectată la țară, este nevoie de oportunități reale de dezvoltare profesională și de o prezență activă a statului român în viața acestora, transformând distanța geografică într-un parteneriat strategic de durată.
-
Exclusivacum 3 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 2 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 3 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 2 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum 3 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum 4 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum o ziBolid de lux, creier în revizie: „Marele Premiu” de la Popeni s-a terminat în chitanțierul poliției
-
Exclusivacum 3 zileOspiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului



