Connect with us

Exclusiv

De ce s-ar solidariza universitarul cu greva profesorilor din învățământul pre-universitar, pentru a susține majorarea salariilor mizerabile ale profesorilor greviști?

Publicat

pe

De ce i-ar susține un alde prescrisul Costoiu de la Politehnică sau alde domnu’ Pricopie de la SNSPA, care cel puțin pe linia soției (SRI-BNR-vicepreședinte Curtea de Conturi) a avut tot timpul un confort financiar substanțial, postul de vicepreședinte al Curții de Conturi în locul arestatului Bădălău cu greu putând fi caracterizat altceva decât o sinecură? De s-ar solidariza, când, prin fraudă științifică, poți ajunge de la un Oltcit la salarii și bonusuri de zeci de mii de Euro pe lună, furând articole științifice ca sa să devii conferențiar/profesor ba chiar și ȘEF DE ȘCOALĂ DOCTORALĂ, prin fraudă științifică? Cum cine, se intreaba analistul economic Radu Teodor Soviani.

Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, Nicu Marcu (52 de ani) câștigă net peste 70.000 de lei pe lună (plus bonusuri), ceea ce este echivalentul unui venit brut de peste 100.000 de lei lunar.

Potrivit datelor Inspectiei Muncii, la nivelul anului 2019, din cele peste 5,4 milioane de contracte de muncă înregistrate în România, doar 87 se încadrau în plaja lunară brută 100.000 – 200.000 de lei. Potrivit acestor cifre, Nicu Marcu, câștigă mai bine decât cel puțin 99,83% din salariatii din Romania.

Într-o interviu pentru hotnews, Nicu Marcu spunea în februarie 2021: ,,Pot să vă spun ce salariu am eu. Salariul net este 54.132 de lei”. În fapt, veniturile nete lunare ale lui Nicu Marcu sunt de peste 70.000 de lei, întrucât primește atât bonusuri, dar mai ales, indeminizații pentru fiecare ședință la care participă.

Pentru a corecta informația incompletă transmisă în spațiul public de Nicu Marcu, am scris Autorității de Supraveghere Financiară în 15 februarie 2021:

Eram curios să aflu și salariul directorului de cabinet al lui Nicu Marcu, generalul SRI George Voinescu, repartizat la Nicu Marcu imediat după plecarea sa intempestivă din iulie 2020 din poziția de adjunct al directorului SRI Eduard Hellwig, Voinescu adjunctățindu-i și pe George Maior și Florian Coldea. Voinescu a fost cadru al Securității lui Ceaușescu de dinainte de 1989 și chiar eram curios să știu cât ajunge să câștige un securist anti-NATO de dinainte de 89 de la Filaj (inclusiv cu filarea diplomaților NATO se ocupa Unitatea Specială ,,F”) peste ani ca tânăr pensionar special, atunci când devine profund democrat, profund pro-alantic și profund pro-NATO, inclusiv în perioada în care ,,persoana de interes special SRI”, Sebastian Ghiță, fugea din vila de protocol SRI direct în Serbia, și nu se mai întorcea.

Refuzul de răspuns al lui Nicu Marcu a fost formulat așa cum îl vedeți mai jos, în dorința de a amâna publicarea veniturilor (și eventual de a o ascunde la momentul publicării declarației de avere, sub anonimizare):

Cu alte cuvinte, Nicu Marcu îmi spune că el poate să facă publice veniturile (o decizie personală), dar nu vrea (pentru a lăsa propagarea mincinoasă lansată de el că ar câștiga ,,doar” 54.000 de lei pe lună și amână asfel eventuala verificare de către opinia publică a sumei avansate minicinos (care nu include indemnizația de ședință), până în iunie 2021. În mod evident, Nicu Marcu a dorit să mai ascundă un timp că este plătit cu peste 70.000 de lei pe lună (plus bonusuri).

Indemnizația de ședință reprezintă la nivel anual un plus față de ,,salariul net” anual al Președintelui ASF de aproximativ 35%, așa cum rezultă din declarația de avere a predecesorului lui Nicu Marcu.

Aplicând acest procent, Nicu Marcu ajunge să câștige doar de la ASF peste 875.000 de lei anual, echivalentul a 73.000 de lei. Pe lună.

Pare o situație ireală pentru o persoană care a fost șomer până la 28 de ani și care nu a reușit până la acea vârstă să termine o facultate (după o primă exmatriculare).

În mod obiectiv, tot ireală se arată și obținerea de către fostul șomer până la 28 de ani, în doar 12 ani în care a terminat două facultăți în orașe diferite, ajungând ca la vârsta de 40 de ani (2008) să înfașce și titlul de conferențiar universitar cu articole furate puse la mapă.

Ireală pare și obținerea unei burse post-doctorale, de 92.000 de lei, la 42 de ani, de către Nicu Marcu, cel care ajunge la doar 14 ani de la obținerea primului loc e muncă, în fapt o  împopoțonare ca și cercetător postdoctoral al Academiei Române, împopoțonare prin care face tranziția dinspre frauda academică spre indicii de fraudă financiară din bani europeni și obținând astfel cei 92.000 de lei prin nerespectarea majorității criteriilor obligatorii pentru plata bursei, pe articole furate/proaste.

Fantasmagorică este și folosirea fraudei științifice de către Nicu Marcu pentru obținerea titlului de profesor universitar, în 2011, la o universitate fantomă. Pentru a ajunge profesor universitar la cea mai panaramă ,,universitate” din România și care nu a reușit nici măcar o generație să o facă licențiată, Nicu Marcu s-a pus în situația ireală de a publica într-un singur an, nu mai puțin de 11 ,,articole științifice”, în cea mai panaramă revistă ,,științifică” pe care a avut-o vreodată comunitatea cercetătorilor, la nivel global: Metalurgia International, în care Marcu era și în ,,board-ul științific”.  Pentru asta a beneficiat de complicitatea co-semnatarilor de la Universitatea din Craiova, pe care pe unii i-a recompensat ulterior, printre care Marian Siminică, adus acum pe o căruță de bani la Institutul de Studii Financiare (al ASF).

Toate fantasmagoriile astea le-a făcut Nicu Marcu fără să cunoscă limba engleză decât la nivel debutant, în timp ce publica ,,în echipă” și în ,,engleză” zeci de articole ,,științifice” și doar 3 de unic autor, și acelea furate.

Însă chelului îi trebuie și tichie de mărgăritar, așa că Nicu Marcu, și-a tras și o astfel de tichie: ,,Dottore”.

Unde putea să găsească o tichie mai bună pentru împopoțonare în savant de renume mondial, ca Leana, decât la Universitatea București, condusă de Mihnea Costoiu, cel care peste 2 săpătmâni așteaptă decizia în primă instanță a ICCJ după ce a fost trimis în instanță de DNA pentru un prejudiciu de 10 milioane de Euro.

Dottore Nicu Marcu de la Universitatea Politehnică București.

Cu surle și trâmbițe, Universitatea Politehnică București anunța în 17 iulie 2019 că i-a pus tichie de mărgăritar lui ,,Profesorului” – Nicu Marcu – Doctor Honoris Causa.

,,Profesorul” Nicu Marcu, cel cu titlul obținut la desfiintata Universitatea Financiar-Bancară prin frauda de la Metalurgia nu roșește nici măcar o secundă atunci când i se citește ,,Laudatio’‘, prin care îi sunt prezentate fraudele academice drept ,,realizări”.

Etalându-și țărănește (prin suflecarea manșetei robei de ,,dottore”) ceasul scump (care nu apare în declarația de avere), Nicu Marcu primește, urmare a fraudei științifice pe care s-a consolidat, titlul de Doctor Honoris Causa. El semnează în ,,cartea de onoare” a Universității Politehnice București fix cu aceeași mână netremurândă folosită în trecut pentru semnarea de articole ,,științifice” furate.

Doctor Honoris Causa prin articole FURATE (în tot sau în parte). Laudatio.

,,Trebuie arătat aici că o personalitate de tipul profesorului Nicu Marcu nu poate decât să constituie un model pentru studenții Universității Politehnica din București” spune Laudatio despre cel care și-a obținut titlul de conferențiar universitar prin articole furate.

Am arătat anterior indiciile că ,,modelul” Nicu Marcu și-a obținut titlul de ,,profesor” prin adăugarea la articolele furate pentru obținerea titlului de ,,conferențiar universitar” a altor elemente de frauda academică (cele 11 articole ,,de grup” publicate de Metalurgia deconspirată ca fraudă de 3 profesori sârbi, articole care s-au aduăgat în portofoliul lui Marcu peste cele furate pentru obținerea titlului de conferențiar.

Ba chiar în 2016, cu trei ani înainte ca Marcu să obțină și titlul de doctor honoris causa la Universitatea Politehnică București, Ministerul Educației statua deja clar, referitor la Metalurrgia și falsificarea criteriilor minimale pentru obținerea titlurilor de profesor universitar/conferențiar universitar de către piștălăi, câteva dintre punctele regăsite și în articolele din Metalurgia ale ,,Marcu et Al” (băieții și fetele de la Craiova), atunci când motiva alegerea criteriilor minimale și confirma scoatarea de pe listele ISI Thompson a fraudei științifice Metalurgia International. Din board-ul ,,științific” al Metalurgia International făcea parte Nicu Marcu.

Pentru acordarea titlului de doctor honoris causa este însă nevoie de ceva foarte puternic. De o contribuție științifică izbitoare. Iar Universitatea Politehnică București a găsit ,,contribuția științifică” izbitoare a lui Nicu Marcu. Este vorba despre alte două articole. FURATE.

Nicu Marcu și modelările matematice? Am râs. Izbitor, nu-i așa? Și prea frumos (ca să fie adevărat), ca fostul exmatriculat și contabil de fazani de la Romsilva să reușească să aducă ,,instrumente eficace la dispoziția factorilor de decizie”. Izbitor este și că articolele citate sunt din 2012 și 2013. Și mai izbitor este că articolele sunt FURATE.

Primul articol furat (în tot sau în parte), menționat în Laudatio: ,,Existence and multiplicity of solutions for nonlinear discrete inclusions”. Izbitor.

Este publicat într-o engleză impecabilă este despre matematici și este asumat de Marcu în calitate de prim autor NIcu Marcu (cel care nu știa limba engleză), într-o revistă de specialitate dedicată matematicilor superioare (domeniu care nu a avut tangență cu Nicu de la Craiova).

Primul autor Nicu Marcu, savant de renume mondial în opinia Politehnicii (în Laudatio din iulie 2019 se regăsește un pasaj prin care senatul afirmă fără nicio probă că alte 12 pagini publicate de Marcu în urmă cu câteva săptămâni ,,reprezintă deja o referință teoretică notabilă” (?!?)) , pare să îi facă un hatâr unei somități a matematicii, la nivel global: profesorului Giovani Molica Bisci, care apare ca și co-autor într-un articol ISI.

În esență, numele profesorului Bisici este singurul de renume la nivelul cercetării care apare vreodată ca și co-autor în vreun articol, restul co-autorilor din celelalte articole de la Metalurgia, Revista de Chimie, Revista Tinerilor Economiști de la Craiova, alte anale, fiind în principali tovarăși de la Craiova ai lui Nicu Marcu, de la Curtea de Conturi sau de la Ministerul Finanțelor, unde avea obișnuința să întrebe în stânga și în dreapta: ,,ai vreun articol pe care să îl semnez și eu și să îl publicăm? Că am unde să îl public”.

Articolul din 2012, care se sare în ochi mai ales prin reputația profesorului Bisci este însă  doar un alt articol furat și doar semnat de Marcu (cu mult tupeu, ca prim autor, necunoscutor de limbă engleză).

Articolul reprezentând în esență munca profesorului Bisci, cercetător reputat în domeniul ecuațiilor neliniare, munca fiindu-i furată și asumată de Marcu.

Povestea articolului pentru care Nicu Marcu a devenit Doctor Honoris Causa al Universității Politehnice București este deasemenea edificatoare pentru frauda științifică a lui Nicu Marcu. Îi trebuia și un astfel de articol într-o astfel de revistă pentru a obține abilitarea în conducător de doctorat, a deveni pro-rector la Craiova, și a deveni apoi șef al Școlii Doctorale din ASE.

Alte condiții pe care Nicu Marcu trebuia să le îndeplinească era să facă parte din board-uri editoriale (și să recenzeze articole științifice în limba engleză pe care nu o știa), pentru aceasta Nicu Marcu prezentând adeverințe sau declarații că a recenzat articole pentru reviste ,,științifice”din Nigeria, Kyrgystan sau pretinznd recenzii nedovedite pentru o revistă din Polonia.

Referitor la activitatea de recenzor în reviste științifice internaționale, în CV-ul lui Nicu Marcu din 2020 apar și:

În procesul de verificare, pornind de la întrebarea legitimă pe care am adresat-o și public într-unul din episoadele anterioare și anume cum putea o persoană care nu știe limba engleză (nivel debutant, A2, la nivel de sărumâna) nu numai să scrie, dar și să recenzeze articole în limba engleză, am făcut verificări la cele 3 reviste:

a) Verificând ,,International Research Journal of Public and Environmental Search” am observat:

  • că este o revistă din Nigeria cu adresa 31 Obruche Street off Shell Road, care nu are în număr de telefon înregistrat, poate fi deranjată doar prin WhatsApp și nu are nici adresă de email.

  • În opinia mea, un recenzor necunoscător de limbă engleză într-o revistă ,,științifică” din Nigeria, singurele lucruri pe care le putea în mod real ,,recenza” sunt scrisorile nigeriene, gen.

b) Am încercat verificarea dobândirii calității de recenzor (invocată de Marcu pentru dobândirea titlurilor) și pentru Eurasian Journal of Business and Economics din Kyrgystan. Întrebările mele despre Letter of Atestation din 2010 pentru Nicu Marcu (când nu știa limba engleză și când încă plagia articole pentru a deveni conferențiar universitar), au rămas fără răspuns;

c) Singura publicație care mi-a răspuns este Contemporary economics, din Polonia, unde Nicu Marcu a pretins că a recenzat mai multe articole: ,,recenzor articole”. Pe scurt, revista nu poate veifica dacă a făcut vreo recenzie în urma unei invitații din 2015, pe care nu știe cine a făcut-o. Revista nu poate verifica nici nivelului calității vreunei recenzii în limba engleză (și nici dacă vreun eventual recenzat a fost publicat), întrucât nu dispune de vreo recenzie făcută de Nicu Marcu. Ultima logare (și singura? probabil la înregistrare?) este din 2015. O (singura) logare esențială pentru Nicu Marcu în ceea ce privește evaluării activității de ,,conducător de doctorat”, și, începând cu 2016, de Director al Școlii Doctorale Economie II de la ASE:

Iată și răspunsul revistei din Polonia.

Dar iată povestea articolului semnat alături de Giovanni Molica Bisci, folosit de Nicu Marcu pentru a deveni Doctor Honoris Causa in 2019, la Universitatea Politehnică București.

Este anul 2012, an în care Nicu Marcu sărbătoarea obținerea prin frauda de la Metalrugia International și prin frauda celorlalte articole furate începând cu 2008, obținerea titlului de profesor universitar la Universitatea FInanciar Bancară, alături de condamnata Dorina Poanta (rectorița universității, condamnată în primă instanță pentru fraudă din fonduri europene). Până în 2012, Nicu Marcu nu publicase niciun articol care să includă modele matematice, iar articolele de unic autor invocate de Marcu, așa cum am arătat anterior erau fie copiate și furate, fie mizerabile și fără vreo valoare științifică.

Cu titlul obținut la universitatea necreditată și desființată fără să aibă măcar o singură generație de licențiați, Nicu Marcu devine ,,Profesor Universitar” și la Universitatea din Craiova, unde alături de colaborătorii săi, publica în Metalurgia International.

Ca fost conferențiar la Universitatea din Craiova, Nicu Marcu îl cunoaște pe profesorul Vicentiu Radulescu, de la Catedra de Matematica. Invitandu-l pe profesorul Molica Bisci la Universitatea din Craiova in 2012, Vicentiu Radulescu îl prezintă pe Nicu Marcu pofesorului Bisci. Nicu Marcu, fost contabil la fazani pentru Romsilva, nu scrisese până la acel moment  (2012) niciun articol despre ecuații neliniare/ecuații diferențiale. Nicu Marcu se apropie așadar în 2012 pentru prima dată de ecuațiile neliniare, pe care nu le înțelegea, și imediat și publică, atenție, ca prim autor, articolul care l-a făcut Doctor Honoris Causa.

Aceste elemente izbitoare m-au făcut să verific contribuția viitorului doctor honoris causa (pentru acest articol) chiar cu profesorul Giovanni Molica Bisci:

Spre deosebire de TOATE autoritățile din România (care invocă termene de 30 de zile pentru a îmi răspunde aproape deloc), răspunsul  profesorului Bisci a venit în mai puțin de 3 ore, despre colaborarea cu Nicu Marcu:

  • ,,A participat la una dintre prezentările mele. La început dl. Marcu a fost foarte interesat de subiectul prezentării mele poate pentru că am explicat că mai multe mdele economice pot fi utilizate prin folosirea ecuatiilor neliniare.”
  • ,,Am încercat să îi prezint pentru prima dată (eng. introduce) subiectul studiului solutiiilor ecuatiilor discrete, discutând în mai multe rânduri despre aceste instrumente matematice”.
  • ,,Mai exact, am încercat să îl implic (cu multe dificultăți) în acest domeniu al științei din moment ce la început era foarte interesat despre subiect”;
  • ,,Lucrarea pe care o menționați a fost scrisă după prima mea vizită la Universitatea din Craiova”;
  • ,,Am mai păstrat legătura cu dl. Marcu pentru o perioada foarte scurtă de timp, iar lucrarea menționată a fost unica mea colaborare științifică cu el”.

Cu alte cuvinte, iată și interpretarea de bun simț a răspunsului, întrucât sunt convins că rândurile scrise de profesorul Bisci sunt maxim ceea ce putea răspunde și anume:

  • Nicu Marcu habar nu avea despre ecuații diferențiale/neliniare;
  • A încercat să înțeleagă ceva, dar nu a înțeles nimic (,,with several difficulties”);
  • Urmare a invitării profesorului Bisci la Craiova de către Vicentiu Radulescu, profesorul Bisci, de bună credință și de jenă față de profesrul Rădulescu care i l-a prezentat pe ,,pro-rectorul” Marcu, nu a putut refuza dorința lui Nicu Marcu, de a scrie ,,împreună” un articol;
  • Dându-și seama cine este Nicu Marcu, profesorul Bisci nu a mai avut nicio colaborare științifică cu ,,dottore”;
  • Nicu Marcu a avut nesimțirea să se treacă în bazele de date internaționale ca prim-autor pentru un articol într-o engleză impecabilă, deși nu cunoștea, în mod real, limba engleză și la care în mod real este greu de crezut că a contribuit în vreun fel, altfel decât î a se milogi de profesorul Bisci.
  • Contribuția lui Nicu Marcu la articolul pentru care a fost ,,decorat” cu Doctor Honoris Causa este foarte aproape de zero sau chiar zero, întrucât profesorul Bisci nu a indicat partea din articol care i-ar aparține lui Nicu Marcu și e de bun simț să afirm că nu a avut nicio contribuție științifică într-un domeniu pe care nu îl înțelegea.
  • În 2012, Nicu Marcu devenise prorector al Universității din Craiova, calitate din care avea un ascendent ierarhic al angajatului Universității – matematicianul Vicențiu Rădulescu și cel care realmente are contribuții în domeniul matematicii  și colaborării cu profesorul Bisci.

Concluziv, având în vedere că Nicu Marcu nu scrisese anterior niciun articol în domeniul matematicilor, ba chiar niciun articol ca unic autor (articolele scrise și analizate anterior au fost copiate/semnate prin fraudă științifică), trag concluzia că Nicu Marcu nu a avut nicio contribuție relevantă pentru articolul semnat cu profesorul Bisci, și pentru care a fost făcut Doctor Honoris Causa.

La fel și în cazul Articolului 2 nominalizat în ,,Laudatio” și pentru care Marcu și-a tras ,,Doctor Honoris Causa”

Al doilea articol nominalizat în Laudatio este cel publicat în anul 2013 (de asemenea în co-autorat) și anume ,,A DCC-Garch Model to Estimate” (?!?) (așa cum se menționează în Laudatio), cu titlul incomplet, pentru că și cei care au scris Laudatio aveau probleme, la fel ca și Marcu, să citească/înțeleagă titlul articolului. ,,To estimate?” Ce? Au uitat să pună în laudatio ce estimează contribuția savantului Nicu Marcu…

În fapt, este vorba despre un al doilea articol semnat/furat și scris în mod cert de Marius Cristian Acatrinei în ianuarie 2013 (cu istoric științific în ceea ce privește utilizarea moelelor matematice, spre deosebire de Marcu și al doilea co-autor, Gorun). Marius Acatrinei este acum angajat al lui Nicu Marcu, la ASF.

În bazele de date științifice, Marius Cristian Acatrinei apare ca fiind din partea Academiei Române. Articolul este publicat în Romanain Journal of Economic Forecasting, revista Institutului de Prognoză economică de pe lângă Academia Romană. Este aceiași revistă de pe lângă Academia Română în care care în 2008 Nicu Marcu își începea frauda academică, publicând primul articol de unic autor, furat, al lui Nicu Marcu, fiind copiat din următoarele lucrări fără indicarea sursei și prin înlocuirea ,,Slovenia” cu ,,România”:

  • ,,EMU and the International Monetary System” (1997);
  • Current Developments in Monetary And Financial Law, volumul 2,publicat de FMI în 2003;
  • Comunicatul de presă al Băncii Centrale Europene din anul 2004 (aici)

Ca și în cazul articolului scris în mod real de Giovanni Molisca Bisci, Nicu Marcu a folosit acest articol în ,,portofoliul” necesar pentru a obține abilitarea în calitate de conducător de doctorat la ASE (2014) și pentru a deveni chiar Director al Școlii Doctorale II din ASE (2016):

Dacă profesorul Bisci mi-a răspuns la email în 3 ore de la momentul adresării întrebărilor, autorul acestui al doilea articol furat/folosit de Nicu Marcu pentru a ajunge doctor honoris causa, Marius Cristian Acatrinei, nu mi-a răpsuns nici după 6 săptămâni.

Iată întrebările adresate:

Tăcerea lui Marius Acatrinei nu este justificată în niciun fel din punct de vedere moral ci o intepretez mai degrabă ca o continuare a fraudei prin care l-a inclus pe Nicu Marcu, co-autor în această revistă, pentru următoarele motive:

  • Marius Acatrinei este angajat în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară, fiind subordonatul lui Nicu Marcu. O admitere că a contribuit la frauda științifică a lui Nicu Marcu i-ar putea aduce direct repercursiuni;
  • Nicu Marcu nu știa limba engleză decât la nivel de debutant în ianuarie 2013, prin urmare, nu putea scrie un articol în limba engleză, folosind un model matematic (exceptând articolul scris de Giovanni Bisci, furat de Nicu Marcu prin includerea sa ca prim autor, niciun alt articol de până în 2013 nu include vreun model matematic și nici preocupări pentru piața de capital a lui Nicu Marcu)
  • Frauda este cu atât mai mare, inclusiv din partea lui Marius Acatrinei, întrucât, pe lângă faptul că l-a semnat (fără nicio contribuție dovedită) pe Nicu Marcu în calitate de al treilea co-autor, ca al doilea co-autor a mai trecut un profesor de litere, pe Adrian Gorun, de la Universitatea din Târgiu Jiu. Ca orice profesor de litere necunoscutăr de limba engleză, sunt convins că Gorun, ca și Marcu, pur și simplu iubeau modelul GARCH.
  • Nerespunzând, Marius a confirmat implicit despre articol ,,scris de tine”.

Co-autorii fictivi par trași la indigo:

Adrian Gorun (primul co-autor) este rectorul Universității Constantin Brâncuși din Târgu jiu, este necunoscutor de limba engleză (ca și Marcu), a făcut Colegiul Național de Apărare în 2006  (ca și Marcu), a făcut Institutul Diplomatic Român cu un an înainte de Marcu (2007 față de 2008), a fost secretar general între ianuarie 2005 – ianuarie 2008 la Ministerul Educației, în timp ce Marcu a fost secretar general (începând cu 2007) la ANAF sau la Ministerul Mediului (secretar general Adjunct).

Mai mult, Adrian Gorun nu a absolvit nicio facultate economică (după cum reiese din CV) fiind Profesor Universitar (și angajat) al facultății de Litere și Științe Sociale – cu alte cuvinte – la fel ca Marcu, nicio legătură cu modelarea matematică și nici măcar un curs în timpul faculății (Marcu a făcut la Craiova facultatea de management pe care a inceput-o la 24 de ani și a absolvit-o la 29 de ani, în 1997, iar programa nu include modelarea matematică). Iată-l pe Gorun, modelatorul:

Similitudinile dintre cei care NU au scris articolul lui Marius (dar s-au semnat cu complicitatea lui Marius), pentru a se împopoțona, sunt așadar evidente și izbitoare, amândoi știind să asculte în limba franceză, dar neștiind în mod real o boabă în limba engleză în care declară că au scris articolele scrise de altii:

Nicu Marcu:

Adrian Gorun:

Aplaudacii lui Nicu Marcu de la Doctor Honoris Causa obținut prin fraudă științifică. O fotografie face cât o mie de cuvinte.

  1. Primul care sare în evidență la ceremonia în care Nicu Marcu și-a obținut umare a fraudei științifice titlul de doctor honoris causa este academicianul Eugen Simion. Nu este de mirare că el chiar a crezut că Marcu e altceva decât un impostor. Eugen Simion a căzut victima unor impostori mai mari și a crezut că a luat premiul Nobel penru filologie, Academia Română a dat chiar și comunicat), în fapt, un Nobel fals, așa cum a investigat Scena9. În 2008, un alta academcian, Emilian Dobrescu, participa la frauda academică a lui Nicu Marcu, scriind un articol în care cita articolul furat de Nicu Marcu în 2008, că să îi facă citări lui Nicu Marcu și să își poată lua gradul de profesor universitar la Universitatea fantomă.
  2. Paul Stănescu, combinator în cadrul PSD (fost vicepremier) și care a avut o contribuție majoră în 2020 în trocul PSD-ProRomania-PNL, când, pentru ca Ilie Sârbu (socrul lui Victor Ponta) să poată deveni vicepreședinte la Curtea de Conturi,  Marcu a fost avansat din poziția de ,,vicepreședinte” al Curții de Conturi și plsat la ASF. Pe ginerele lui Paul Stănescu Marius Robert Modan, îl regăsim promovat prin delegare de către Nicu Marcu în postura de ,,Șef Serviciu Analiză și Suport Tehnic SAL-FIN”

Înainte ca Paul Stănescu să își regăsească ginerele la ASF, Marius Robert Modan a trecut prin poziții fără concurs, din poziția de consilier personal la Ministerul Fondurilor Europene, în cea de consilier parlamentar la Grupul PSD și apoi la ASF.

În 2019, ginerele lui Paul Stănescu, Marius Modan, câștiga de la ASF 169.665 lei (14.000 de lei pe lună) și, atunci când a fost promovat de Marcu (și delegat, fără concurs, începând cu 28 septembrie 2020) în poziția de șef serviciu, cu salariu mai mare de 14.000 de lei pe lună, a uitat că este însurat cu fata lui Paul Stănescu, netrecând-o în declarația de avere:

Ceea ce este deasemenea interesant în conturile ginerului lui Paul Stănescu este faptul că, potrivit declarației de avere, el a izbutit să facă să nu se regăsească în conturile comune ale sale și ale soției (pe care nu o declară nici în conturi și nici cash), suma de circa 250.000 de Euro, primită ca dar de nuntă în 2018 de către fiica lui Paul Stănescu si regista in declaratia de avere din 2019 ale fetei lui Paul Stănescu, respectiv Alina Gabriela Modan (fostă Stănescu) și ginerică Robrt Modan. Ea se regăsește doar în declarația de avere a fiicei lui Paul Stănescu, cu ocazia numirii într-un concurs ,,câștigat” la un alt combinator, fost premier, Sorin Grindeanu, ca și ,,consilier personal”.

3. Valeriu Ioan Franc, protectorul lui Nicu Marcu din cadrul Academiei Române și al institutiei care i-a acordat bursa de 92.000 de lei lui Nicu Marcu, fără a îndeplini criteriile de plată a bursei, conform contractului. Valeriu Ioan Franc a construit comunismul timp de 23 de ani (1976-1989) în calitate de coordonator lucrări sisteme informatice, și apoi s-a apucat să construiască, desigur, capitalismul.

De altfel, potrivit declarațiilor lui Marcu, Valeriu Ioan Franc alături de Ion Ghizdeanu – fostul șef al Comisiei Naționale de prognoză inculpat în prezent pentru fals intelectual, au avut numai cuvinte de laudă pentru ,,capacitatea candidatului” la obținerea de titluri universitare, Nicu Marcu:

4. Rectorul Universității Polithenice – Mihnea Costoiu, trimis în judecată pentru fraudă de 10 milioane de Euro;

5. Radu Tudor, pe care e posibil să îl știți de la Antena3. Un an mai târziu, când Marcu era numit prin blat Președinte ASF (unic candidat)cu a obținut în 2019 titlul de doctor Honoris Causa al Universității Politehnice din București, prin consecvența în frauda științifică. Articolele invocate pentru acordarea titlurilor nu au fost scrise de el, ci doar semnate, în mod real neavând nicio contribuție științifică în domeniul menționat în Laudatio.

Ca și în cazul obținerii titlurilor de conferențiar universitar/ profesor universitar, Marcu a folosit articole științifice scrise de alții, care nu îi aparțin în mod real, dar pe care le-a semnat.

Frauda științifică a fost folosită și în debutul fraudei financiare (bursa încasată de la Academia Română fără să respecte criteriile în urma cărora i s-ar fi plătit bursa, fără să publice articole științifice reale, copiind articole).  Prejudiciul? 92.000 de lei.

Și încă ceva: Academia Română și Institutul Național de Cercetări Economice tocmai mi-au răspuns prin reprezentant legal, ulterior unui prim refuz de comunicare de informații.

Academia Română tocmai a demarat așadar o cercetare administrativă în ceea ce privește refuzul de comunicare a documentelor solicitate și care în opinia mea demonstrează indiciile obținerii prin fraudă științifică (și nu numai) a bursei și plății bursei de 92.000 de lei pentru Nicu Marcu, ca și ,,cercetător post-doctoral”.

Exclusiv

„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio

Publicat

pe

De

„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA

În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost spus la o șuetă între „ștabi”. De ani de zile, „Grădinița de Cadre” crește și îngrașă personaje care, în orice sistem normal, ar fi material didactic pentru cursul „Așa nu”. La noi, însă, sunt promovați, puși pe funcții, protejați și, când devin prea toxici, sunt trecuți la pensie „ca proștii”, dar cu drepturi întregi.

Episodul 60 al serialului „Grădinița de cadre din IPJ Prahova” îi prinde pe toți în poză: de la „Pinochio de Băicoi” – Stoican, omul care visa să devină adjunct la Câmpina pe filieră politică, până la polițistul‑vânzător de legume, Diaconu Daniel, și „influencerița” de proximitate, Florentina, ajunsă înapoi la tarabă după ce SIPI i-a ciupit uniforma.

PLANUL LUI STOICAN: AȘTEPTĂM PREMIERUL, NU JUSTIȚIA

Stoican, acest Pinochio cu epolet, a avut un plan simplu, de manualul șmecherului de provincie:
– trage de concedii și combinații până se schimbă guvernul;
– dacă „iese cine trebuie premier”, filiera politică îl propulsează adjunct la Poliția Câmpina;
– între timp, anchetele, dezvăluirile și dosarele mai pot aștepta.

Doar că socoteala din biroul cu aer condiționat nu s-a potrivit cu cea a urnelor. Premierul visat n-a ieșit inca, combinația a crăpat, iar dezvăluirile din presă (din Incisiv de Prahova) i-au tăiat calea de rezervă: a rămas doar ieșirea la pensie. Fără funcție, fără apogeu de carieră, fără aplauzele șefilor – doar cu un dosar gros de suspiciuni și cu o „legendă” în IPJ: „ăla care a jucat la politic și a ieșit la pensie ca prostul”.

DE LA MANELIȘTI ȘANTAJIȘTI LA VÂNZĂTORI ÎN PIAȚĂ: BĂICOI, NOUA CAPITALĂ A RIDICOLULUI

După episoadele cu maneliști, șantajiști și dispeceri de lux care vând informații din dosare penale ca la tarabă, serialul se mută în decorul perfect: Băicoi – locul unde statutul de polițist se îmbină armonios cu franzele, flori, legume și TikTok‑uri indecente în uniformă.

Dacă în capitolele anterioare am văzut cum se fac polițiștii „de carieră” la IPJ Prahova, acum vedem și cum se transformă în vânzători sezonieri, cum se negociază incompatibilitatea cu „produse bio” și cum se schimbă viața unui polițist „demn” de investigații criminale: de la beat la volan și prieteni sacrificați, la taraba socrilor și protecția șefilor.

ACCIDENTUL „EDUCATIV”: CÂND POLIȚISTUL E BEAT, PRIETENUL IA DOSARUL

În urmă cu mai bine de zece ani, la Câmpina, un episod de manual arată cum se formează „caracterul” unui cadru din IPJ Prahova.

Polițist la ordine publică, Diaconu Daniel, se urcă beat la volan, în timpul liber, cu un prieten în dreapta. Face accident aproape de sediul poliției. Normal, într-un stat normal, ar fi urmat testarea lui Diaconu, dosar penal pentru conducere sub influența alcoolului, eventual darea afară din Poliție.

În Prahova, însă, „soluția” a fost alta: prietenul – nici el vreun sfânt, tot băut – își asumă că el a condus. E testat, iese cu alcoolemie de infracțiune, i se deschide dosar penal. A doua zi, devine conștient că a fost folosit ca paratrăsnet: revine, spune adevărul, recunoaște că era pasager, nu șofer.

Problema? Trecuseră peste 24 de ore. Diaconu nu mai putea fi testat. Parchetul și polițistul care instrumenta cazul (acum, pensionar liniștit) se aleg cu o rușine procedurală, dar puzzle‑ul se rezolvă elegant:
– prietenul este acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului;
– Diaconu de instigare la mărturie mincinoasă;
– în instanță, se spală totul „din lipsă de probe”.

Morală pentru sistem? Nu: pentru ei, o lecție tehnică. De atunci, în cazuri cu șofer neclar, polițiștii au început să testeze și șoferul, și pasagerii. Deci, da, din mizeria asta, România a câștigat cel puțin o mică procedură în plus. Pe spatele cui? Pe spatele unui prieten trimis la înaintare, ca prostul.

CARIERĂ CU „SUCCESURI”: DIN ORDINE PUBLICĂ LA AJUTOR ȘEF DE POST ȘI APOI LA INVESTIGAȚII CRIMINALE

După episodul rușinos cu accidentul, Diaconu nu e dat afară, nu e marginalizat, nu e exemplu negativ. Dimpotrivă, viața merge mai departe:

– se căsătorește cu fiica unui „ștab” de la Școala de Agenți de Poliție Câmpina;
– face un copil;
– este plantat ajutor de șef de post la Bănești.

La Bănești, se remarcă prin două calități „prețioase”: lenea și talentul de a fenta munca. În subordinea lui ajunge o tânără polițistă, Ciorobea Florentina, fiica unor comercianți de fructe și flori din piața Câmpina. Restul e clasic: el șef, ea subordonată, relație extraconjugală, familie ruptă, copil lăsat în urmă, Diaconu se mută cu Florentina, mai tânără cu vreo zece ani.

Într-un sistem normal, un asemenea scandal ar fi semnal de alarmă. În Prahova, e doar „viață personală”. Și se rezolvă, cum altfel, prin… mutare.

MUTAȚIA MINUNE: DE LA BĂNEȘTI LA BĂICOI, PE FRUCTE, LEGUME ȘI MILOGELI

Anul 2023 aduce „saltul” profesional: prin milogeli și insistențe, dar și cu fructe, legume, flori și presiunea conflictelor de la Câmpina, Diaconu este mutat de la Bănești la Băicoi. Nu oricum, ci cu ajutorul socrilor din piață și al lui Stoican, „Pinochio de Băicoi”.

De aici, datoria morală e clară: Diaconu nu mai este doar polițist, este „omul lor”. Răsplătește ajutorul lucrând cum i se dictează în dosare, integrându-se perfect în atmosfera deja descrisă a IPJ Prahova: „prieteniile” contează, faptele se ajustează, adevărul se poate negocia.

DUBLĂ VIAȚĂ OFICIALĂ: POLIȚIST LA INVESTIGAȚII, VÂNZĂTOR LA TARABĂ

La suprafață, avem un cuplu de cadre „respectabile”:

– el: Diaconu Daniel, polițist la investigații criminale la Băicoi;
– ea: Ciorobea devenită Diaconu Florentina, polițistă la proximitate, prietenă bună cu Ciubuciu Miruna – aceeași cu pozele indecente și atitudinea de „divă” în uniformă.

În realitate, în afara orelor de program, cei doi sunt ceea ce nu au voie să fie prin lege: comercianți. Vând fructe, legume și flori la taraba tatălui Florentinei în piața Câmpina, la sensul giratoriu, pe la țară… Oriunde merge marfa. Ambii, polițiști activi.

Întrebați, vor spune că activitatea e „ocazională”. Doar că „ocazionalul” ăsta ține ani de zile, e cunoscut de toată lumea și e în flagrant conflict cu Statutul polițistului și regimul incompatibilităților.

BCI, PRODUSELE BIO ȘI INCOMPATIBILITATEA CARE SE TRATEAZĂ CU PLASE

Când apar sesizări, intră timid în scenă Biroul de Control Intern (BCI). Teoretic, ar trebui să fie „paznicul” integrității. Practic, în acest caz, BCI e mai degrabă un client fidel.

Se fac verificări „de formă” pe incompatibilitatea celor doi. Între timp, părinții Florentinei, comercianți cu vechime, livrează fructe, legume, flori – toate „bio”, desigur – către anumite birouri și persoane din conducerea IPJ Prahova. După care, incompatibilitatea dispare ca prin minune în ceață. Cazul se „liniștește”.

Toată lumea știe că polițiștii vând în piață. Nimeni nu ia măsuri. Pentru că la IPJ Prahova, legea e negociabilă, dar o plasă de produse bio poate fi, uneori, mai convingătoare decât un articol de lege.

SIPI INTRĂ ÎN SCENĂ: CÂND VIN SERVICIILE, DISPAR UNIFORMELE ȘI APARE DEMISIA

Florentina, între timp, crește în uniformă. Ajunge polițistă la proximitate în Băicoi, locul unde haina statului se poartă cu atitudinea de „vedetă”. Prietenă și colegă apropiată cu Ciubuciu Miruna – deja cunoscută pentru poze indecente prin instituție și atitudine de „influenceriță” în uniformă (aici) – Florentina urmează același traseu:

  • poze provocatoare,
  • ținute și atitudini nepotrivite unui polițist,
  • TikTok-uri și filmări din birou și din sediul de poliție,
  • totul postat pe rețele sociale, apoi șters în grabă după ce BCI bate la ușă.

Imaginea ei publică este un amestec de:

  • manelism,
  • vulgaritate,
  • aer de „videochatistă” în uniformă,
  • „țigăneală” asumată.

Și totul în timp ce reprezenta Poliția Română la proximitate, în Băicoi.

Când se  documentezeaza mizeriile, iar incompatibilitățile devin prea evidente, SIPI intră, în sfârșit, în joc. Nu cu panseluțe, ci cu verificări, sesizări și potențiale dosare penale – inclusiv spre Agenția Națională de Integritate.

Florentina se trezește cu ANI suflându-i în ceafă și cu perspectiva unui dosar penal trimis la parchet. În fața acestui zid, „polițista de proximitate” renunță brusc la visul carierei și își dă demisia în mai 2026. Public, povestea e cosmetizată: „nu mai vrea Poliție”, s-a săturat, vrea altceva de la viață.

Realitatea: a fost la un pas de un dosar penal, iar uniforma ar fi devenit probă. Demisia e biletul de ieșire din filmul penal. Uniforma cade, rămâne șorțul de vânzătoare.

DE LA UNIFORMĂ LA ȘORȚ: ÎNAPOI ÎN PIAȚA DE FRUCTE, DAR CU POZE DE „VEDETUȚĂ”

Florentina nu mai e polițistă, dar nu iese din scenă. Se întoarce unde a fost crescută: la taraba cu fructe, legume și flori din piața Câmpina și prin punctele „strategice” ale familiei.

Pe rețelele sociale, însă, imaginea rămâne aceeași: poze maneliste, provocatoare, cu aer de videochat, țigăneală asumată și atitudine de „divă nedreptățită”. Totul pe fondul unei istorii de postări indecente chiar în uniformă, în birourile poliției, filmări și TikTok‑uri ulterior șterse după ce BCI a bătut timid la ușă.

În timp ce ea se „reinventează” ca vânzătoare cu influențe, familia – de etnie romă – jură „răzbunare eternă” pe cei de la SIPI, acuzați că au alungat „fata lor din Poliție” și au trimis-o înapoi la piață. Ca și cum problema ar fi serviciile, nu faptele.

EL RĂMÂNE POLIȚIST, EA DEVINE LEGAL VÂNZĂTOARE. PE LEGITIMAȚIE SCRIE ÎNSĂ „POLIȚIA ROMÂNĂ”, NU „PIAȚA AGROALIMENTARĂ”

Cea mai mare ironie rămâne Diaconu Daniel. După tot lanțul de episoade – accidentul beat, sacrificarea prietenului, relația extraconjugală, mutările pe pile, vânzarea de legume la negru, incompatibilitățile tolerat‑mascate – el este încă polițist la investigații criminale.

Soția lui, Florentina, e acum, măcar, în legalitate: vânzătoare asumată, fără uniformă, fără statut de polițist. El, însă, joacă dublu: cu legitimația în buzunar și mâinile prin lădițele de fructe, ajută discret „familia”. Pe hârtie, apără legea; în realitate, o îndoaie, o negociază și o ignoră după nevoie.

Cea mai mare insultă pentru oamenii cinstiți nu este Florentina demisionară, acum vânzătoare legală. Ci faptul că Diaconu Daniel:

  • este încă polițist la investigații criminale,
  • are în continuare acces la dosare, informații, anchete,
  • continuă, mai rar și „cu perdea”, să ajute la taraba familiei,
  • își poartă legitimația de Poliția Română ca pe un scut, nu ca pe o responsabilitate.

Și nu, pe legitimația lui nu scrie „Vânzător piață agroalimentară Câmpina”. Scrie, încă, foarte clar: „Poliția Română”.

CONCLUZIE: ÎN IPJ PRAHOVA, PĂCATELE NU SE PRESCRIU, SE MUTĂ LA PENSIE SAU ÎN PIAȚĂ

Serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” arată, episod după episod, același tipar:

– fraude morale și profesionale tolerate ani de zile;
– combinații politice și clanuri de influență;
– BCI care vede selectiv și se „îndulcește” ….;
– SIPI care, când mișcă, e urât, dar necesar;
– polițiști care ies la pensie „strategic”, ca să scape de răspundere;
– alții care schimbă uniforma pe șorț sau microfon de lautar, dar rămân cu aceeași mentalitate: legea este opțională, imaginea publică – o glumă.

De la „Pinochio de Băicoi” care a ratat numirea politică și a fugit la pensie, până la manelisti,  vânzătorul cu epoleti și „diva” de proximitate întoarsă în piață, episodul 60 nu mai lasă loc de interpretări: IPJ Prahova nu are doar o problemă de cadre, are o problemă de structură. Și oricât ar încerca să îngroape sub covor accidentele bețive, lautarismele , tarabele incompatibile și plasele cu legume, realitatea rămâne aceeași:

Păcatele nu se prescriu cu o decizie de pensionare și nici nu se spală cu două lăzi de roșii „bio” . Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore

Publicat

pe

De

Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550

România lui 2026 a mai bifat o performanță demnă de manualul de prestidigitație parlamentară: o lege despre vechimea viceprimarilor a intrat pe o ușă a Parlamentului și a ieșit pe cealaltă ca abrogare integrală a Articolului 550 din Codul Administrativ. Iar la capătul traseului, în loc de un președinte-garant al Constituției, a așteptat-o un stilou obedient. Decretul nr. 753 din 9 septembrie 2026, semnat de Nicușor Dan, a transformat scamatoria în lege. Fără reexaminare, fără CCR, fără măcar o ridicare de sprânceană.

Momeala: viceprimarii, cei mai utili figuranți din istoria legislativă

Totul a început cuminte, aproape plictisitor. Proiectul înregistrat ca Pl-x nr. 347/2026 la Camera Deputaților și L471/2026 la Senat avea un obiect limpede ca apa de izvor: recunoașterea vechimii în muncă și în specialitatea studiilor pentru viceprimari. Expunerea de Motive (26L471EM.PDF, respectiv em381.pdf) nu vorbea despre nimic altceva. Un proiect atât de inofensiv încât nici măcar nu ai fi întors capul după el pe hol.

Documentele inițiale, publicate pe site-ul Camerei Deputaților, pot fi consultate aici: https://www.cdep.ro/ords/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=23234&prn=1

Exact asta era ideea: să nu întoarcă nimeni capul.

26 august 2026: ziua în care textul original a fost dat afară din propriul dosar

Apoi a venit ziua de 26 august 2026, iar viceprimarii au fost aruncați peste bord ca lestul dintr-un balon. Prin Raportul Comun al celor trei Comisii din Camera Deputaților, textul inițial (pl381.pdf) a fost evacuat cu totul din dosar. Nu amendat, nu completat, nu ajustat: evacuat. În locul lui, cu dexteritatea unui chirurg de organe la negru, a fost grefată abrogarea integrală a Art. 550 din Codul Administrativ.

Raportul comun este disponibil aici, pentru cine mai are stomac să citească: https://www.cdep.ro/comisii/munca/pdf/2026/rp347.pdf

În jargon constituțional, manevra poartă un nume elegant: „cavalier legislativ” sau amendament parazit. În limbaj popular, se numește altfel: ai comandat o supă și ți s-a adus factura pentru tot restaurantul. Practica este anticonstituțională tocmai pentru că sabotează esența procesului legislativ: dezbaterea publică. Nimeni nu poate dezbate ceva ce nu există în momentul în care se depune proiectul și care apare abia când e prea târziu.

Senatul, viteză de croazieră: validat în aceeași zi, la aceeași oră cu gustarea

Nici Senatul nu s-a lăsat mai prejos. În aceeași zi, Comisia pentru Administrație a validat textul venit de la prima cameră sesizată, ca și cum ar fi primit un colet și l-ar fi semnat de primire fără să verifice dacă e bombă sau flori.

Raportul Comisiei pentru Administrație: https://www.senat.ro/legis/PDF/2026/26L471CR.pdf?nocache=true

Și astfel, în doar câteva ore din aceeași zi de 26 august, ambele Camere au votat o lege (26L471FG.PDF) care nu mai avea nici cea mai vagă legătură cu Expunerea de Motive depusă la start. Ca să fie tacâmul complet, s-a votat:

  • fără aviz de la Consiliul Legislativ pe noul conținut;
  • fără aviz de la Consiliul Economic și Social pe noul conținut;
  • fără o secundă de dezbatere publică.

Formele finale ale legii, așa cum apar pe site-ul Senatului: https://www.senat.ro/legis/PDF/2026/26L471ES.pdf?nocache=true https://www.senat.ro/legis/PDF/2026/26L471LG.pdf?nocache=true

Un record de eficiență care ar face invidios orice serviciu de curierat. Păcat că nu se livra pizza, ci un cod fundamental al statului.

Tabloul votului: mașina de vot, principiile de fațadă și spălarea pe mâini de lux

Cine a apăsat butonul? Votul din plenul Senatului nu lasă loc de interpretări poetice:

Grup Poziție
Traducere liberă
PSD/PNL (majoritatea) Pentru Mașina de vot a funcționat impecabil, fără nicio ezitare
USR Împotrivă A taxat viciul de procedură și lipsa de transparență
AUR Abținere, cu 2 senatori „pentru” Spălare pe mâini cu apă parfumată: nici pentru, nici contra, dar calea rămâne liberă

Detaliile votului, nominal, pot fi verificate direct pe site-ul Senatului: https://www.senat.ro/VoturiPlenDetaliu.aspx?AppID=9BBBC115-3BEE-45F4-82D6-9705E6EEB206&Cod=27614&Data=2026-08-26

Ce s-a întâmplat, în esență, este o golire de conținut ordinară. Parlamentarii au votat pe repede-înainte un text rescris total pe holuri, iar dosarul Pl-x 347/2026 a fost folosit ca simplu vehicul parazit, un taxi cu numere false în care s-a urcat cu totul alt pasager decât cel trecut pe comandă.

Cotroceni: ignoranță, indiferență sau blat cu semnătură?

Și acum, întrebarea de un milion de lei: unde a fost filtrul prezidențial?

Constituția nu îl lasă pe președinte cu mâinile goale. Îi oferă două pârghii cât se poate de clare: cererea de reexaminare și sesizarea Curții Constituționale. Nu trebuie să inventezi nimic, nu trebuie să fii erou. Trebuie doar să citești.

Iar aici lucrurile devin de-a dreptul grotești. Pe biroul Administrației Prezidențiale se aflau, una lângă alta, două documente care nu se recunoșteau între ele: Expunerea de Motive 26L471EM.PDF, care vorbea despre statutul viceprimarilor, și legea trimisă spre promulgare (26L471FG.PDF), care conținea doar o abrogare dintr-un cod fundamental. Ca să ratezi diferența, trebuie fie să nu fi deschis dosarul, fie să îl fi deschis și să nu îți fi păsat. A treia variantă nici nu merită rostită cu voce tare.

Este de neconceput ca aparatul juridic de la Cotroceni, plătit exact pentru asta, să nu fi sesizat frapanta neconcordanță. Și totuși, stiloul a coborât pe hârtie, iar Decretul nr. 753/09.09.2026 a devenit realitate.

Fișele legislative ale actului, pe site-ul Camerei Deputaților: https://www.cdep.ro/ords/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=223778 https://www.cdep.ro/ords/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=223777

Garanția Nicușor Dan: „La Cotroceni nu citește nimeni dincolo de titlu”

Adevărata pagubă nu e doar Articolul 550. Adevărata pagubă e precedentul. Promulgând pe nevăzute un cavalier legislativ, președintele oferă oricărei majorități de ocazie o garanție de aur: puteți lua un proiect despre marcajele rutiere și îl puteți transforma peste noapte în modificări la Codul Penal sau la Codul Fiscal. Nu vă faceți griji, la Cotroceni se semnează după titlu.

Președintele care ar fi trebuit să fie ultima frână a devenit, în acest episod, ultimul accelerator. Un garant al Constituției care garantează, de fapt, că nimeni nu se uită.

Ce mai rămâne de făcut, dacă mai rămâne ceva

Când Parlamentul fraudează procedura, iar președintele promulgă în orb, statul de drept devine o simplă ficțiune administrativă, un decor de carton pe care îl mai admiră doar turiștii. Singurele ieșiri de urgență rămase sunt:

  • atacarea de urgență la CCR prin intermediul Avocatului Poporului;
  • excepția de neconstituționalitate ridicată direct în instanță, de oricine ajunge să fie lovit de această abrogare.

Decretul nr. 753/2026 nu este un banal act normativ trecut prin registratură. Este certificatul oficial al unui sistem în care vigilența instituțională a fost înlocuită complet de complicitate sau nepăsare, iar diferența dintre cele două, la acest nivel, nu mai contează pentru nimeni. Cu atât mai puțin pentru cei care au semnat. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență

Publicat

pe

De

De la „împuternicit etern” la „picat rușinos”

Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după ce a luat nota 3,80 la concurs (adică 2,80 în realitate, că un punct este din oficiu)? Întrebarea nu vine de la „răuvoitori”, ci este ridicată public chiar de Sindicatul Europol, care a făcut praf, cu date și exemple, mitul „profesionistului desăvârșit” plantat la vârful poliției clujene.

Omul care ani la rând a pozat în „vârf de lance” al conducerii IPJ Cluj a reușit performanța istorică de a demonstra, în fața unei comisii, că nu stăpânește nici măcar noțiunile de bază ale meseriei pentru care a fost împins în funcții de top. Cu alte cuvinte: la teorie, nota 3,80; la spate, pila 10,00.

Șef fără concurs: când politica bate competența

Potrivit Sindicatului Europol, Moșuțan Radu a exercitat cea mai înaltă funcție din IPJ Cluj timp de 2 ani, fără concurs. Nu pentru că ar fi fost vreun geniu administrativ sau vreun profesionist ieșit din comun, ci pentru că a știut să convingă „factorul politic” să-l împuternicească și să-i prelungească șederea în vârf chiar și dincolo de termenul legal.

Nu legea l-a ținut acolo, ci relația. Nu competența, ci combinația. În loc să fie testat și validat printr-un concurs serios, omul a fost plimbat prin vârfurile instituției ca o ștampilă pe care politicul a aplicat-o după bunul plac.

Triplă funcție, competență simplă: aproape zero

În același timp, comisarul-șef Moșuțan a ocupat/exercitat simultan:

  • funcția de adjunct al Poliției municipiului Cluj-Napoca,
  • funcția de adjunct al inspectorului-șef, în calitate de „împuternicit”,
  • și, din această poziție, a ajuns „desemnat” ca inspector-șef al IPJ Cluj.

Un fel de „om-orchestră” al funcțiilor, dar cu partitura profesională ratată. Când vine vorba însă de note – nu muzicale, ci de examen – partitura se transformă într-un fals jenant: 3,80.

Ne spune tot Sindicatul Europol: nu vorbim doar de un concurs pierdut, ci de radiografia unei prăbușiri profesionale. A unui ofițer cocoțat pe cea mai importantă funcție, dar complet dezbrăcat de cunoștințe solide atunci când trebuie să dea socoteală în mod real.

Cine își asumă „șeful de 3,80”?

Întrebarea pe care o lansează Europol este simplă și devastatoare:
Cine își asumă faptul că, la vârful IPJ Cluj, a fost menținut un ofițer care, în momentul adevărului, a dovedit că nu are cunoștințele teoretice și competențele profesionale necesare?

Cine își pune semnătura, politic și instituțional, pe „performanța” ca un astfel de personaj să conducă, din vârful piramidei, activitatea a sute de polițiști?

Și, mai dureros, ce încredere să mai aibă polițiștii din subordine într-un șef care nu trece nici măcar examenul de bază, dar care le dă ordine, îi evaluează și îi sancționează?

Nota 3,80: nu e un simplu eșec, e diagnostic de sistem

Sindicatul Europol punctează limpede: nota de 3,80 NU trebuie interpretată doar în raport cu funcția de inspector-șef pentru care a candidat Moșuțan. Ea reprezintă dovada incompetenței profesionale.

Un om care ani de zile a fost ținut în brațe în vârful IPJ Cluj, fără concurs, ajunge în fața comisiei oficiale și se face de râs. Asta nu este doar problema lui personală. Este actul de acuzare împotriva mecanismului de împuterniciri politice și aranjamente de culise care au înlocuit concursurile reale și selecția pe merit.

Când sistemul îți ridică în vârf un om de 3,80, nu omul e singurul vinovat. E vinovat întregul lanț care l-a împins acolo.

Violență domestică vs. violență familială: întrebare simplă, tăcere grea

Punctul culminant al rușinii profesionale vine în post-scriptumul dezvăluit de Sindicatul Europol: la ultima întrebare adresată de comisie, comisarul-șef Moșuțan nu a fost în stare să explice diferența dintre violența domestică și violența familială.

Nu vorbim despre o subtilitate academică, ci despre noțiuni fundamentale într-un domeniu în care, sub „împuternicirea/desemnarea” lui, au murit femei victime ale ambelor forme de violență.

Aici, ridicolul devine tragic: în timp ce femei își pierd viața, șeful poliției nu este capabil să explice nici măcar termenii formali ai fenomenului pe care, teoretic, trebuie să-l combată și să-l gestioneze.

Concluzie: România în variantă IPJ Cluj – „3,80 la examen, 10 la aranjamente”

Cazul comisarului-șef Moșuțan Radu, așa cum este prezentat de Sindicatul Europol, este mai mult decât o rușine personală. Este un tablou complet al modului în care funcționează sistemul:

  • funcții de vârf ocupate fără concurs, prin împuterniciri repetate,
  • prelungiri peste termenul legal, cu binecuvântarea factorului politic,
  • prăbușire la primul contact serios cu un examen real,
  • și incapacitate de a răspunde la întrebări elementare din domenii în care au murit oameni.

În loc să avem șefi de poliție cu coloană vertebrală profesională, avem „produse de laborator politic”, gonflate în funcții și dezumflate la primul test scris.

Întrebarea rămâne, usturătoare și perfect legitimă:
Nu ce funcție mai poate ocupa Moșuțan Radu după 3,80.
Ci cât timp o să mai suporte sistemul – și societatea – astfel de „șefi” cu CV umflat și cunoștințe sub nivelul de trecere. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv11 ore ago

„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio

„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost...

Exclusiv12 ore ago

Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore

Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...

Exclusiv12 ore ago

Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență

De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...

Exclusivo zi ago

Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc

La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...

Exclusivo zi ago

„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri

Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...

Exclusivo zi ago

Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă

Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...

Exclusiv3 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului

Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...

Exclusiv3 zile ago

MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI.  „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă

Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...

Exclusiv3 zile ago

MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125

ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...

Exclusiv3 zile ago

La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți

Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...

Exclusiv3 zile ago

STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.

Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...

Exclusiv4 zile ago

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi

„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...

Exclusiv4 zile ago

Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională

Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...

Exclusiv4 zile ago

Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton

Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...

Exclusiv5 zile ago

Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS

Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

www.softpas.com

Top Articole Incisiv