Featured
Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la evenimentul dedicat aniversării a 30 de ani de la înființarea Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România (UNCJR)
Cu prilejul acestui moment aniversar, în care Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România marchează 30 de ani de activitate, doresc să vă transmit „La mulți ani!”, multă sănătate, să aveți puterea de a munci în continuare cu același devotament față de comunitățile pe care le administrați, punând întotdeauna pe primul loc binele cetățeanului.
Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România reprezintă un partener de bază al Guvernului României iar dialogul constant dintre dumneavoastră și reprezentanții autorităților administrației publice centrale a condus mereu la identificarea celor mai productive și benefice soluții pentru comunitățile locale.
Fac o paranteză și doresc să subliniez că, împreună cu domnul președinte, împreună cu echipa dumnealui de conducere a Uniunii, am avut întâlniri periodice, angajându-ne la o anumită ritmicitate a acestor întâlniri de la începutul mandatului, care s-au dovedit a fi în beneficiul amândurora, în beneficiul ambelor instituții – a Guvernului și a Uniunii – , pentru că am reușit în felul acesta să aflăm nevoile reale ale cetățenilor din teritoriu, am putut să planificăm vizite în aproape toate județele și să coordonăm în felul acesta modul în care ne completăm de la nivelul autorității locale, la nivelul autorității centrale, ne sprijinim și să facem în așa fel încât să nu închidem bugetul de stat pe consiliile județene.
O bună guvernare presupune acțiunea conjugată și integrată a administrației publice centrale și a administrației publice locale, obiectivul comun fiind realizarea interesului public și prestarea la cel mai înalt standard a serviciilor publice esențiale pentru cetățeni. Acest parteneriat presupune o strânsă colaborare, o susținere reciprocă și o partajare justă a competențelor și resurselor.
Practic, săptămâna trecută am participat la o activitate în care am putut să vedem, în teren, modul în care obiective, proiecte care au fost promovate de la nivelul instituțiilor centrale și înmânate în responsabilitate autorităților locale, spre execuție, și se derulează foarte bine. Cum de altfel am văzut proiecte asumate și inițiate de la nivelul autorităților locale și transmise către autoritățile centrale, către diferite ministere, pentru execuție, și funcționează foarte bine. Practic, ceea ce s-a realizat prin ordonanțele nr. 88 și nr. 101, dacă nu mă înșel, s-a făcut în așa fel încât aceste proceduri și acest mod de descentralizare să înceapă să producă efecte și din punctul meu de vedere, așa cum am văzut în teren, funcționează foarte bine.
Scopul nostru comun este acela de a oferi cetățenilor României servicii publice de calitate, iar structura din care dumneavoastră faceți parte reprezintă vocea cetățenilor din județele pe care le reprezentanți, pe care îi reprezentați, motiv pentru care propunerile venite din partea dumneavoastră au fost tratate cu o importanța cuvenită la nivelul Guvernului României. Și sunt convins, așa cum domnul președinte Marcel Ciolacu a menționat public, se va continua aceeași abordare și în viitoarea guvernare. Despre modul în care se va produce rocada, am să vorbesc la sfârșit, pentru că este important să auziți același proiect derulându-se de la ambii lideri ai partidului.
Dumneavoastră reprezentați un garant al democrației la nivel județean, conform principiilor descentralizării și autonomiei locale, ce stau la baza luării deciziilor în acord cu valorile comunităților pe care le administrați.
În ciuda crizelor care au marcat ultimii ani, v-ați remarcat prin investiții realizate în obiectivele de interes județean, ce au scopul de a asigura dezvoltarea, prosperitatea și bunăstarea pentru comunitățile dumneavoastră.
Consiliile județene au semnat contracte de finanțare în cadrul programelor operaționale cu o valoare de peste 3 miliarde euro, cea mai mare parte reprezentând fonduri europene. Și, aici, domnul ministru Cseke a fost un promotor al acestor proiecte și îi mulțumesc pentru modul în care a insistat de fiecare dată să derulăm împreună și să marcăm începerea fiecărui program, astfel încât să se intensifice această colaborare dintre autoritățile centrale și cele locale.
Prin accesarea de fonduri europene în cadrul acestor programe se vor realiza ample procese de digitalizare în administrație, investiții în înființarea, dezvoltarea și optimizarea sistemelor de transport public, investiții în construirea, reabilitarea, modernizarea și extinderea rețelei de drumuri județene.
Totodată, proiectele depuse de Consiliile Județene în cadrul componentelor Planului Național de Redresare și Reziliență vor avea menirea de a dezvolta și moderniza infrastructura la nivel județean, în special infrastructura spitalicească, prin investițiile ce urmează a fi realizate în cadrul spitalelor județene.
Am remarcat și proiectele Consiliilor Județene aferente programelor finanțate din fonduri guvernamentale, respectiv, Programul Național de Dezvoltare Locală în cadrul căruia sunt finanțate obiective în valoare de peste 6 miliarde de lei, și Programul Național de Investiții Anghel Saligny prin care vor fi finanțate obiective cu o valoare totală de peste 5 miliarde de lei.
Ca atare, consider că împreună vom reuși în continuare să luăm cele mai bune decizii și să ducem la capăt cele mai curajoase proiecte, pentru a implementa reformele asumate la preluarea guvernării și a oferi cetățenilor României perspectiva că acest proces va continua și în guvernarea viitoare, că, prin această stabilitate politică, nu vom face nimic altceva decât să asigurăm țării noastre acest proces de modernizare și dezvoltare așteptat de toți românii.
Pentru că am spus mai devreme că voi face referire la modul în care, nu peste mult timp, se va face această rocadă politică, așa cum a fost ea asumată în momentul în care, împreună cu președintele Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, am decis ca prima jumătate a acestui proiect de coaliție să aibă la conducerea guvernului un premier liberal, iată-ne ajunși la sfârșit de etapă și urmează cea de-a doua în care vom realiza ceea ce nimeni nu se aștepta, cu mai bine de peste un an și jumătate în urmă, pe de-o parte menținerea acordului politic, asigurarea stabilității coaliției și asigurarea majorității în parlament, astfel încât să avem certitudinea că aceste programe, pe care ni le-am asumat, fie că vorbim despre Programul de guvernare, fie că vorbim de PNRR – asumat prin fonduri europene, ce presupune de la sine un amplu program de reforme să se realizeze.
Domnul președinte Marcel Ciolacu a făcut referire mai devreme la sceptici. Eu nu vreau să fac referire la sceptici, eu vreau să fac referire la toți cei care vor să înțeleagă faptul că fără o majoritate parlamentară solidă nu am fi reușit să parcurgem dezbaterea și analiza parlamentară pe proiectele de lege care au asigurat liniile de reformă asumate de România prin PNRR. De aici încolo avem nevoie de această majoritate și de același ritm și dinamică în actul guvernamental, în aprobarea proiectelor de legi în parlament, pentru că doar așa ne putem asigura absorbția de fonduri europene pe toate liniile de finanțare. Anul acesta se încheie unul dintre ele, ne rămân două: PNRR și fondurile de coeziune pentru Cadrul financiar multianual 2021-2027. Totodată, anul trecut am început procesul de aderare la OCDE, ceea ce presupune de la sine un program și un proiect complex de reforme ce se aliniază și se complementează perfect cu reforma din PNRR.
Doamnelor și domnilor, avem nevoie de tot ceea ce înseamnă consens politic, nu pentru noi, partidele politice, nu pentru noi, liderii politici, nu pentru cineva anume, ci pentru ceea ce înseamnă așteptarea cetățenilor pentru tot ceea ce înseamnă proiectul de țară, astfel încât să menținem ritmul de dezvoltare pe care România l-a obținut în condiții deosebit de dificile, anul trecut și anul acesta, pe un trend pozitiv, pentru care nu avem scuză dacă nu-l menținem.
În final, știind că dincolo de parteneriatul nostru politic avem parteneriatul guvernamental, parteneriatul administrativ între administrația locală -reprezentată de dumneavoastră, președinții Consiliilor Județene, Uniunea municipiilor, Uniunea orașelor, Uniunea comunelor care au fost, de asemenea, partenerii noștri în tot ansamblul și sunt convins că vom continua, așa cum spuneam, să menținem acest tempo al bunei colaborări și aceeași dinamică a implementării proiectelor.
Vă mulțumesc pentru întreaga activitate pe care am desfășurat-o împreună, vă mulțumesc pentru ceea ce faceți fiecare dintre dumneavoastră în teritoriu, vă doresc multă putere de muncă, sănătate, succes și „La mulți ani”, UNCJR!
Exclusiv
Casa de Pensii MAI, juristul de birt: își dă singură deciziile în judecată și pierde cu legea pe masă
Când Casa de Pensii își dă singură peste mână și cere banii înapoi
Foști polițiști și militari se trezesc, după ani de zile, că statul vine peste ei cu pretenția supremă: „dă banii înapoi, că ne-am răzgândit noi, Casa de Pensii a M.A.I.”. Nu hoțul, nu escrocul, ci instituția care le-a emis, semnat și pus în plată deciziile de pensie.
Sindicatul „Diamantul” dezvăluie cum Casa de Pensii Sectorială a M.A.I. a descoperit, brusc, că nu-i mai place propria muncă și își contestă în instanță propriile decizii de pensie. Motivul? Ar fi „nelegală” valorificarea stagiului de cotizare realizat prin contract de asigurare în baza O.U.G. nr. 163/2020. Cu alte cuvinte, ce a fost bun ieri, azi devine ilegal, iar mâine trebuie restituit, cu tot cu liniștea pensionarului.
Marea invenție juridică: „nulitatea absolută” scoasă din joben
Casa de Pensii MAI a încercat șmecheria clasică:
„Nu ne place ce am făcut, hai să declarăm nul cu Codul civil în mână!”
Problema de drept e, însă, mai simplă decât ar vrea unii juriști de serviciu s-o complice:
- O decizie de pensie militară, emisă în baza Legii nr. 223/2015 și intrată în circuitul civil,
- poate fi „desființată” printr-o acțiune în constatarea nulității absolute, întemeiată pe Codul civil?
- sau trebuie urmată procedura specială a legii pensiilor militare (revizuire + recuperare)?
Casa de Pensii s-a visat mare strateg de drept comun. Numai că instanțele nu s-au lăsat impresionate de creativitatea lor juridică.
Curtea de Apel Ploiești: „Aveați legea în față, dar ați preferat să ocoliți”
Prin Decizia civilă nr. 374/05.03.2026, Curtea de Apel Ploiești a pus lucrurile la punct, nu la „interpretare creativă”:
- A respins definitiv apelul Casei de Pensii Sectoriale MAI,
- și a stabilit clar că în această materie nu se aplică dreptul comun al nulității din Codul civil,
- ci Legea nr. 223/2015 – în special art. 65 (revizuirea) și art. 114 (recuperarea sumelor).
Judecătorii au spus negru pe alb ceea ce orice jurist cinstit știa deja:
„Nimic nu o împiedica pe apelanta-reclamantă să emită o decizie de revizuire.”
Adică: aveați procedura voastră specială, făcută exact pentru astfel de situații. Dar, în loc s-o folosiți, ați preferat să dați în judecată propriul act, mimând dreptul comun ca să ocoliți termene și garanții.
Înalta Curte: „Nu e controversă, e doar literă de lege”
Ca să fie lucrurile și mai clare, Înalta Curte de Casație și Justiție a venit cu cireașa pe tort. Prin Decizia nr. 5/26.01.2026 (publicată în Monitorul Oficial nr. 209/18.03.2026), ICCJ a respins ca inadmisibilă o sesizare exact pe aceeași temă.
Motivul?
- Problema nu este controversată,
- soluția reiese direct din lege,
- iar principiul specialia generalibus derogant nu e opțional, e obligatoriu.
Traducere din limba juridică în româna simplă:
Când există o lege specială (Legea 223/2015) care îți spune clar cum revizuiești și cum recuperezi, nu ai ce căuta cu Codul civil la atacat pensii pe „nulitate absolută”. Vrei să corectezi? Folosești procedura specială. Punct.
Dreptul nu e elastic: decizia de pensie nu se rupe după nervii Casei
Concluzia de principiu, dincolo de orice caz individual, e brutală pentru mania revizuirilor după ureche:
- O decizie de pensie militară, odată intrată în circuitul civil,
- are o stabilitate protejată de lege.
Autoritatea emitentă nu poate transforma procedura de revizuire într-un topor retroactiv, cu care taie drepturi după ani de zile, doar pentru că și-a schimbat interpretarea normelor sau a dat peste o circulară nouă.
Legea specială a pus:
- termene,
- condiții,
- garanții pentru pensionari.
Casa de Pensii nu are voie să le ocolească sub pretextul „nulității absolute”. Asta nu e drept, e truc ieftin.
Valul 1: procese pe procedură greșită. Valul 2: urmează revizuirile „la bandă”
Ce urmează? După ce se termină cu respingerea pe inadmisibilitate a proceselor începute pe calea greșită (nulitate civilă în loc de revizuire), nu se termină și ofensiva.
Dimpotrivă, așa cum avertizează Sindicatul Diamantul, trebuie să ne așteptăm la faza a doua:
- Casa de Pensii MAI va începe, previzibil, să emită decizii de revizuire,
- adică, de data asta, va încerca să folosească procedura corectă,
- iar foștii polițiști și militari vor fi împinși într-un nou val de procese – de data asta, pentru contestarea acelor decizii de revizuire.
Pe românește:
Întâi au dat în judecată greșit. Au pierdut.
Acum se pregătesc să dea cu aceeași bâtă, dar pe ușa corectă. Iar pensionarii militari trebuie să fie pregătiți să-și apere în instanță nu doar drepturile, ci și bunul-simț juridic.
Statul-jongler: azi îți dă pensia, mâine ți-o cere înapoi „legal”
În tot acest spectacol, un lucru e limpede:
- nu pensionarul e problema,
- ci o instituție care nu știe sau nu vrea să respecte propria lege specială,
- dar vrea, în schimb, să-și acopere incoerența cu acțiuni în instanță împotriva propriilor acte.
Statul român, prin Casa de Pensii MAI, joacă rolul jonglerului cu mâinile legate de lege:
- aruncă în aer decizii de pensie,
- încearcă să le prindă cu „nulitate”,
- scapă proces după proces,
- și, la final, tot la legea specială ajunge.
Până atunci, mesajul pentru foștii polițiști și militari e crud, dar clar:
„V-am dat o pensie. Nu vă atașați prea tare de ea. S-ar putea să ne răzgândim și să vă chemăm în instanță… pe cheltuiala voastră.” (Cerasela N.).
Când Europa bagă poliție în gări, România o scoate la plimbare prin mall
În timp ce statele europene își îndeasă polițiștii în gări, metrouri și aeroporturi ca să mai taie din terorism și infracționalitate, România vine, ca de obicei, cu inovația balcanică: scoate Poliția Transporturi Feroviare din gări din motive de… chirie. Nu de strategie de securitate, nu de reformă inteligentă, ci de „n-avem bani de birou la gară”.
Informațiile au fost făcute publice de Sindicatul EUROPOL, care a devoalat grotescul: Poliția e evacuată din gări nu pentru că ar fi inutilă, ci pentru că nu-și permite să plătească spațiul în care ar trebui să asigure ordinea.
CFR Infrastructură – contabilul șef al (in)securității publice
CFR Infrastructură, companie de stat aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, a decis că toți cei care au spații în gară, publici sau privați, plătesc aceeași chirie: 10 euro/mp. Fără excepții. Nici măcar pentru Poliția Română.
Consecința acestei „viziuni de business”:
- Structurile de Poliție Transporturi sunt împinse afară din gări,
- Birourile renovate din bani publici rămân goale, dar „moderne”,
- Călătorii rămân cu panourile decorative și fără polițiști.
Pe scurt, statul român își taxează propria poliție până o scoate în stradă, iar singura logică rămasă în picioare este cea contabilă, nu cea a siguranței publice.
Polițiști prin mall, aeroport și pe unde s-o nimeri
Efectele se văd deja pe teren și arată ca un exercițiu național de improvizație:
- La Alba, poliția de la transporturi a ajuns într-un mall, la circa 7 km de gară. Bonus: noaptea rămâne de văzut cum mai intră cineva, că mallul se închide la 22.
- La Bistrița, posturile se comasează, iar noul sediu IPJ e în ceață: nu se știe unde va fi, dar știm sigur că nu mai e în gară.
- La Maramureș, polițiștii de la transporturi sunt mutați la aeroport. Adică dacă ești jefuit în tren, poate prinzi și un zbor cu ocazia plângerii.
- La Sălaj, s-a discutat serios cum să facă rost de bani doar ca să plătească chiria impusă de CFR.
Descentralizarea nu mai e reformă, e haos oficializat: fiecare IPJ se descurcă „pe persoană fizică”, negociază local, caută sedii de avarie, cârpește cum poate. De la centru, tăcere. Nimeni nu semnează, nimeni nu-și asumă.
Victima: „Unde e Poliția?” Statul: „La mall, revine mâine”
Omul obișnuit – cel care coboară din tren după ce a fost furat, agresat sau hărțuit – știe un singur lucru: în gară există un birou al Poliției Transporturi. Acolo bate, acolo depune plângerea, acolo găsește pe cineva în uniformă.
Acum, în loc de polițiști, va găsi:
- un lacăt,
- și un afiș lipit cu scotch, care îl trimite la IPJ, la aeroport sau la mall.
Imaginați-vă un călător străin de oraș, fără mașină, poate în stare de șoc. Statul îi spune, practic:
„Te-au furat? Bravo, acum descurcă-te singur până la sediul nostru, noaptea, printr-un oraș necunoscut. Dacă ajungi cu bine, îți luăm plângerea.”
Drumul victimei spre justiție devine a doua pedeapsă după infracțiune. Și această realitate, evident, nu apare în niciun referat „de oportunitate” al CFR Infrastructură. Acolo apar doar metri pătrați și euro, nu oameni și traume.
Incompetență cu ștampilă: nimeni nu răspunde, toți „aplică proceduri”
Lipsa de asumare e, de fapt, miezul scandalului.
- Șefii de logistică,
- conducerile IPJ-urilor,
sunt lăsați să se descurce singuri cu o problemă care ține de securitate națională și ordine publică, nu de „mutatul mobilei”.
Investițiile făcute recent în spațiile din gări, tot din bani publici, se duc pe apa sâmbetei. Birouri renovate, cablaje, dotări – toate rămân în urmă ca niște decoruri de muzeu. Nicio explicație, nicio demisie, niciun vinovat. Doar tăcere instituțională.
Gările, noul paradis pentru hoți: când statul dă cu poliția afară
Dincolo de costuri și hârtii, miza e simplă: siguranța călătorilor.
Gările fără poliție devin, într-un timp record:
- zone cu risc criminogen ridicat,
- locuri perfecte pentru furturi, agresiuni și hărțuiri,
- trasee discrete pentru traficul de persoane,
- culoare ideale pentru traficul de droguri și alte infracțiuni.
Timpii de intervenție cresc direct proporțional cu distanța sediului de la gară. Dacă poliția e la 7 km distanță, și hoțul are cel puțin 7 km avans. Statul îi asigură, practic, un coridor de fugă.
Când contabilul decide poliția: România își sapă singură siguranța publică
România își permite, se pare, un lux periculos: să transforme gările în teritorii slab supravegheate, doar pentru că o companie de stat a decis să aplice o „logică de piață” peste o problemă de siguranță publică.
O decizie administrativă a CFR Infrastructură ajunge să dezmembreze, în fapt, o structură de protecție esențială pentru cetățeni.
Este nevoie de:
- intervenție urgentă la nivel de minister,
- analiză de impact reală, nu fișe de Excel,
- responsabilitate asumată, nu pasată de la o instituție la alta până dispare.
Până atunci, mesajul statului către călători e clar și cinic:
„Bilet aveți, poliție nu. Dacă pățiți ceva, ne găsiți la mall.” (Irinel I.).
Featured
Captură spectaculoasă în timpul unei acțiuni Blitz: Urmărit internațional și o minoră dispărută, prinși cu identități false la granița cu Bulgaria
O operațiune fulger desfășurată pe drumurile naționale din sudul țării a scos la iveală un caz complex de criminalitate transfrontalieră. Ceea ce părea a fi un control de rutină s-a transformat rapid într-o acțiune de salvare și reținere, după ce polițiștii au descoperit sub identități străine un traficant periculos și o fată căutată de autorități de aproape un an.
Acțiune fulger pe DN56: Cum au fost trădați pasagerii unui microbuz de propria fizionomie
Vigilența polițiștilor de frontieră a făcut diferența în cadrul unei misiuni de tip „Blitz” desfășurate recent pe raza județului Dolj. Potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, prin Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Dolj, atenția agenților a fost atrasă de pasagerii unui microbuz înmatriculat în Bulgaria. Deși documentele prezentate la control erau autentice, discrepanțele izbitoare dintre fotografiile din acte și fizionomia persoanelor aflate în vehicul au declanșat imediat suspiciuni. Cooperarea strânsă cu polițiștii bulgari a permis verificarea rapidă a datelor, demascând astfel tentativa de fraudă.
Identități furate pentru o călătorie spre Germania: Documente autentice folosite de impostori
Investigațiile amănunțite au confirmat că cei doi pasageri, un bărbat și o femeie, foloseau acte aparținând altor persoane pentru a tranzita România fără a atrage atenția. În fața probelor evidente, aceștia au recunoscut că au recurs la această metodă disperată pentru a ajunge în Germania, unde s-ar fi aflat restul familiei lor. Totuși, verificările în bazele de date internaționale, facilitate de aplicarea acquis-ului Schengen, au scos la lumină detalii șocante despre adevărata identitate a călătorilor: bărbatul era, de fapt, un infractor periculos pe numele căruia autoritățile din Bulgaria emiseseră un mandat european de arestare pentru trafic de droguri.
Dosar penal și măsuri de urgență: Traficantul a fost predat poliției, iar minora a ajuns în grija statului
Cazul a căpătat o turnură și mai gravă atunci când polițiștii au stabilit că persoana de sex feminin care îl însoțea pe traficant era o minoră dată dispărută încă din luna octombrie a anului 2025. Reprezentanții Poliției de Frontieră Dolj au acționat prompt, solicitând intervenția specialiștilor de la DGASPC Dolj pentru a prelua minora și a-i asigura protecția necesară. În același timp, cetățeanul bulgar a fost predat lucrătorilor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Dolj în vederea demarării procedurilor de extrădare și a continuării cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals privind identitatea.
Cooperare internațională la frontieră: Siguranța spațiului Schengen rămâne prioritară
Succesul acestei operațiuni subliniază importanța schimbului operativ de informații între structurile de poliție din România și Bulgaria. Această acțiune coordonată nu doar că a dus la scoaterea din circulație a unui urmărit internațional, dar a permis și recuperarea unei persoane vulnerabile, demonstrând eficiența mecanismelor de control implementate la nivel național. Oficialii din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu dau asigurări că astfel de acțiuni ferme vor continua zilnic, menținând un climat de siguranță pentru toți participanții la trafic și combătând dur orice tentativă de încălcare a legii. (Sava N.).
Casa de Pensii MAI, juristul de birt: își dă singură deciziile în judecată și pierde cu legea pe masă
Când Casa de Pensii își dă singură peste mână și cere banii înapoi Foști polițiști și militari se trezesc, după...
România, țara în care Poliția fuge de gară pentru că nu-și permite chiria
Când Europa bagă poliție în gări, România o scoate la plimbare prin mall În timp ce statele europene își îndeasă...
IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate
„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical? De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere...
Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus
Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept...
Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile
O investigație marca „Incisiv de Prahova” scoate la iveală un experiment administrativ halucinant: sistemul antigrindină a început să toace milioane...
Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
IPJ Prahova, de la „dați-ne sursele” la „stați cuminți, că vă dăm în judecată” Seria de dezvăluiri publicată de Incisiv...
Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro
„Investigații pe mutește, moloz la vedere” Corpul de Control confirmă ce scrie presa (Incisiv de Prahova, pardon), DNA-ul miroase a...
Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust
România este țara unde legile sunt scrise cu cerneală simpatică: apar pe hârtie, par frumoase sub lumina reflectoarelor din Parlament,...
Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului
În timp ce guvernanții exersează piruete retorice pe holurile ministerelor, polițiștii români au ajuns să trăiască într-o realitate paralelă, unde...
Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
O nouă ligă a rușinii la Boldești-Scăeni: cum fotbalul e ținut în liga a 4-a ca să joace în liga...
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
„Bariera rușinii”: Dacia Duster de serviciu, taxi de familie pentru șeful IPJ Prahova În dimineața zilei de azi, 04.06.2026, la...
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
În timp ce prin spitalele patriei gândacii fac instrucție pe lângă bolnavii lăsați fără medicamente, iar profesorii și pensionarii numără...
Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii
„Invenția” lui Pîslaru: să reinventezi roata, dar pătrată Într-un interviu recent, ministrul Dragoș Pîslaru a reușit performanța să explice doct...
O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie
O cronologie a provizoratului: șase ani de șefi „de probă” la IPJ Ialomița La IPJ Ialomița, funcția de inspector-șef a...
ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp
„Milioane de hectare protejate” – slogan oficial, nu realitate agricolă În România, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor...
-
Exclusivacum 2 zile
Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 3 zile
Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 2 zile
Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 4 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Administratieacum 3 zileSărbătoare în comunitate: Festivalul Cireșelor revine la Păulești cu un regal folcloric și voie bună
-
Exclusivacum 4 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 3 zile
Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 2 zile
Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro