Anchete
Iata victimizarea vicepresedintelui CSM, procurorul Daniel Horodniceanu
Vicepresedintele CSM Daniel Horodniceanu (foto), fost sef al DIICOT, a avut o prima reactie in uriasul scandal in care este implicat privind intimidarea unor politisti care il trasesera pe dreapta, carora le-a atras atentia ca este procuror, ca a condus “structura de crima organziata a tarii” si ca se va intalni cu seful lor, dezvaluie Lumea Justitiei.
Reamintim ca o inregistrare stupefianta cu vicepresedintele CSM, fostul sef DIICOT Daniel Horodniceanu (foto), a fost publicata duminica, 7 mai 2023. Suparat ca a fost tras pe dreapta, Horodniceanu a incercat sa ii intimideze pe politistii care si-au permis sa faca un asemenea gest, intrebandu-i daca stiu cine este el si laudandu-se cu relatiile sale, inclusiv de la varful Politiei.
Filmuletul a fost dat publicitatii de site-ul jurnalist.ro. Conform inregistrarii pe care o puteti vedea mai jos (realizata cu bodycam-ul unuia dintre politisti), lui Horodniceanu i se explica faptul ca a fost oprit pentru ca ar fi depasit masina de politie fara sa semnalizeze si cu viteza peste cea legala.
Raspunsurile lui Daniel Horodniceanu au fost pur si simplu halucinante:
“Dom’ne, v-am spus cine sunt? Sunt procuror sef Horodniceanu la crima organizata. Nu ma cunoasteti? Dar de ce nu ma cunoasteti, oare?”
“Eu am sa va dau legitimatia mea de procuror, si am sa va mai intreb o data de ce m-ati oprit”
“Terminati-o dom’ne cu prostiile astea. Dvs nu stiti cu cine vorbiti. Bine…”
“Sunteti foarte scrupulosi, la datorie, vad. Dar ce faceti la ora asta, faceti patrula pe strada principala intr-un sat”
“Vreti sa va invat eu sa va faceti treaba? Vreti sa va invete procuratura?”
“Sunt procuror de 25 de ani, dumneata de cand esti politist?”
“Dvs faceti cu mine chestii de genul asta?”
“Nu vad cum ati putea avea tupeul asta cu un procuror care a condus structura de crima organizata a tarii”
“Eu oricum maine ma duc sa ma vad cu Gitlan (n.r. – Costel Gitlan, seful IPJ Iasi)”
“Eu sunt in masura sa fac orice”
“Din cauza mea dvs aveti undeva un 15% la salariu, adica in favoarea dvs, da? Eu am vorbit cu ministrul Oprea in 2016, si dv ati luat 15%”
“Stiti ce ma mira? Chiar spuneti ca nu ma cunoasteti. Pe mine ma cunoaste toata politia din judet”
Cum ne asteptam, Horodniceanu s-a apucat sa se dea victima si sa se planga ca de fapt, vezi Doamne, a fost tinta unei inscenari. Si ca in realutate totul ar fi fost o sceneta pusa la cale de doi politisti care ar fi stiut cu cine stau de vorba. Deci sa intelegem ca marele sef al DIICOT, ditamai procurorul a fost facut de doi simpli politisti de la Politia Rurala…
Asadar, iata victimizarea vicepresedintelui CSM, procurorul Daniel Horodniceanu:
“Am remarcat ca in cursul zilei de astazi a aparut in presa o inregistrare cu oprirea mea in trafic de un echipaj de politie pentru o presupusa contraventie rutiera. La prima vedere, pentru un personaj neutru, avem de a face cu un politist la datorie, care rezista presiunilor incercate de un procuror, oprit in trafic in mod corect. In realitate, lucrurile stau in alt mod: am fost oprit in trafic la ora 1:30, noaptea, de un echipaj al politiei rurale, fara a incalca vreo norma rutiera. Am asistat la o sceneta bine pusa la punct de doi politisti care ma cunosteau. Astazi am aflat ca aceasta sceneta a fost si filmata, probabil cu un dispozitiv de inregistrare ascuns, nu cu body-cam. Imaginile sunt, insa prelucrate, filmul avand si alte pasaje, taiate insa. As accentua ideea ca filmarea, scoasa din context, ilustreaza un personaj reprobabil care abuzeaza de putere in fata unui politist la datorie. Comportamentul meu intrigat poate avea un sens – desi e greu sa privesti ca acceptabil orice exces de putere – doar in contextul mai larg in care conduceam regulamentar si politistii m-au oprit in conditiile descrise, precum si de faptul ca nu este prima data cand se intampla asta. Faptul ca pretindeau ca nu ne cunoastem a fost de natura sa ma provoace, odata in plus, si sa reactionez astfel. Realizez ca m-am aflat intr-o situatie provocata, dar ce este regretabil si imi reprosez acest lucru, este ca nu am rezistat provocarii si, pe acest fond emotional, probabil si combinat cu unele probleme personale, am reactionat in acest mod, care nu ma caracterizeaza. Daca s-ar trece dincolo de reactia mea, pe care, fie ea si provocata, o regret sincer, subiectul contine si tema mai larga a faptului ca politistii pot opri fara niciun motiv soferii in trafic pretinzand incalcari ale legii a caror falsitate este imposibil de probat pentru sofer. Dincolo de calitatea mea de magistrat, daca in film ar fi fost un om revoltat de oprirea in trafic fara motiv, filmul evenimentelor ar fi generat altfel de emotii publice”. (Irinel I.).
Anchete
Controverse în justiție: Fosta judecătoare Daniela Panioglu reaprinde disputa pe rolul DNA și al procurorilor
Anchete
Dincolo de gazon: Cum a devenit fotbalul o armă a regimului comunist în România
În România comunistă, sclipirea reflectoarelor de pe stadioane ascundea o realitate mult mai complexă decât simpla pasiune pentru fotbal. Dinamo, Steaua, Victoria și FC Olt Scornicești nu erau doar cluburi sportive; ele reprezentau vârfurile de lance ale unor instituții de forță sau capriciile unui dictator, transformând campionatul național într-o veritabilă hartă a puterii. Această analiză incisivă a fenomenului este dezvăluită de Sindicatul Diamantul, care subliniază modul în care sportul-rege a fost pervertit într-un instrument de influență și control.
O sportivă anormală: Fotbalul ca instrument de control
Așa cum subliniază Sindicatul Diamantul, în regimul comunist, fotbalul transcendea statutul de simplu sport. Era, în esență, un instrument de putere, o scenă unde cluburile nu concurau atât pentru performanță sportivă, cât pentru influență instituțională, prestigiu și control absolut. Fiecare echipă „mare” servea interesele directe ale regimului, reprezentând o anumită structură de forță.
Gigantul din spatele Jandarmeriei: Dinamo, oglinda ordinii interne
Clubul Dinamo, cu siguranță, nu era o simplă echipă de fotbal. El reprezenta Ministerul de Interne, o simbioză a Miliției și Securității, simbolizând ordinea internă și controlul asupra populației. Jucătorii erau adesea „încorporați” în rândurile instituției, o modalitate prin care regimul își asigura loialitatea și disciplina. Dinamo era astfel fața vizibilă a puterii care trebuia să domine și să disciplineze masele.
Forța militară pe teren: Steaua, ambasadorul internațional
De cealaltă parte a baricadei instituționale, Steaua București era clubul Armatei Române. Acesta simboliza forța militară a țării și, mai important, servea drept vitrină externă a regimului. Performanțele Stelei, în special în cupele europene, nu erau doar succese sportive, ci și momente de propagandă internațională, menite să proiecteze o imagine de stat puternic și respectat în afara granițelor. Steaua era, așadar, prestigiul statului român pe scena globală.
Umbra ascunsă a securității: Scurta dar brutala domnie a victoriei
Un caz aparte și cu o durată de viață mai scurtă, dar extrem de incisivă, a fost Victoria București. Acest club, creat târziu în perioada comunistă, era direct afiliat Securității. Ascensiunea sa a fost rapidă și brutală, transformând-o într-un instrument de presiune și intimidare. Victoria reprezenta puterea invizibilă a regimului, cea care nu trebuia contestată, o forță amenințătoare ce plana deasupra oricărei tentative de opoziție.
Capriciul dictatorului: Ascensiunea absurdă a FC Olt Scornicești
Poate cel mai elocvent exemplu de deturnare a sportului în scopuri politice a fost FC Olt Scornicești. Acest club, provenind din satul natal al lui Nicolae Ceaușescu, a fost promovat artificial, adesea prin scoruri absurde și decizii controversate, până în prima divizie. Scornicești nu era doar un club de fotbal; era un simbol al cultului personalității dictatorului, o demonstrație ostentativă a voinței sale absolute, care se plasa deasupra oricărei reguli și meritocrații sportive.
Moștenirea unui campionat fals: O hartă a falselor valori
Concluzia, așa cum o trasează și Sindicatul Diamantul, este una sumbră: campionatul de fotbal din România comunistă nu era o competiție sportivă în adevăratul sens al cuvântului, ci o hartă a puterii. Un câmp de bătălie simbolic unde se confruntau Armata și Internele, unde Securitatea își exercita influența neagră deasupra tuturor, iar voința lui Ceaușescu domina fără echivoc legea și bunul simț.
Odată cu căderea regimului în 1989, consecințele nu au întârziat să apară. Victoria și FC Olt Scornicești au dispărut instantaneu de pe harta fotbalistică, cluburi a căror existență era legată exclusiv de regim. În contrast, Dinamo și Steaua, având rădăcini instituționale mai adânci și o bază de fani mai extinsă, au reușit să supraviețuiască, deși au trecut prin transformări profunde. Istoria lor rămâne o mărturie a modului în care sportul poate fi modelat și manipulat de către putere. (Sava N.).
Anchete
Nelu Iordache, eliberat din inchisoare: Prescripția a tăiat drastic pedeapsa „regelui asfaltului”
-
Exclusivacum 5 zileAdio, polițistului Giurgiuveanu de la S.A.S, adio: De la „să invinețiți ochii!” la pensia de lux, în timp ce mascații noștri fac reclamă la… pariuri! Saga amară a agentului-șef Wilhelm Constantin Bendriș.
-
Exclusivacum 12 orePolițiștii de penitenciare, în stare de alertă: FSANP declara război bugetar Guvernului, amenințând cu mobilizare națională
-
Exclusivacum 2 zilePrahova: Cuplul toxic al puterii! Vicele, judecătoarea și Dusterul Consiliului Judetean Prahova, în regim all-inclusive pe banii noștri!
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova, cazanul diavolului: „Metoda Portocală” face pui, iar justiția joacă la teatrul absurdului!
-
Exclusivacum 3 zileI.P.J. Prahova: Operațiunea „dosar sters” – Când justiția e manipulată, iar digitalul demască o rețea criminală în uniformă!
-
Exclusivacum 5 zileJustiția română, Ediția Specială: Prahova, scena unui Stand-Up de groază cu mafia imobiliară în rolul principal!
-
Exclusivacum o ziANP, cronicile ineficienței anunțate: Cu 10% mai puțini, dar cu două structuri identice? „O să blocăm pușcăriile”!
-
Exclusivacum 2 zileI.P.J. Prahova, teatrul absurdului penal: Când agresorul cere daune morale, iar groapa Prahovei e mai adâncă decât orice portofel!



