Featured
„Vreţi să combateţi euroscepticismul în România?”
Atunci când România a aderat la Uniunea Europeană, au existat două asteriscuri:
- Pe de o parte, s-a introdus un mecanism instituţional care nu avea nimic în comun cu tratatele constitutive ale UE denumit MCV (mecanismul de cooperare şi verificare pe Justiţie) prin care Bruxelles (de multe ori, pe bună dreptate) trăgea de ureche Puterea politică de la Bucureşti pentru corupţia sa. La fel cum, de multe ori, rapoartele MCV cuprindeau observaţii şi concluzii care nu aveau nimic în comun cu realitatea, fiind redactate direct de anumiţi actori politici români care se propăşiseră pe la Bruxelles.
- Pe de altă parte, s-a vorbit despre aderarea României la Spaţiul Schengen atunci când sunt îndeplinite criteriile tehnice. Când au fost îndeplinite criteriile tehnice (2010 – 2011), cele două elemente au fost conexate şi ni s-a spus că nu intrăm în Schengen decât în momentul în care scăpăm de MCV.
În 2022, am sperat din nou că intrăm în Schengen pentru că am reuşit să îndeplinim şi această ultimă poruncă, fiind ridicat mecanismul de cooperare şi verificare pe Justiţie. Observăm însă că s-au schimbat din nou condiţionalităţile şi că acțiunile injuste, după bunul plac ale unor state (cum ar fi Austria şi Ţările de Jos) sunt mai importante decât ideea de unitate a UE.
O spun cu foarte mare tristeţe, dar, din păcate, avem sentimentul că, în spatele ideilor nobile, se ascunde de multe ori un mecanism de subjugare economică. În sensul în care state cu trecut imperial sau colonial încă aşteaptă în stil otoman să fie plătite (mai mult sau mai puţin la vedere) pentru a respecta principiile pe care taman ele le-au enunţat. Şi-am să vă ofer câteva exemple pentru a judeca singuri dacă lucrurile stau aşa.
Înainte de a intra în Uniunea Europeană, una dintre condiţionalităţile principale a fost privatizarea unor companii mari de stat din România. Austria a fost cel mai mare beneficiar al acestor privatizări cu cântec: a obţinut pe bani de nimic cea mai mare companie energetică din România (Petrom), a obţinut cea mai mare bancă de stat din România (BCR), a obţinut exploatarea pădurilor şi cea mai mare societatea de asigurări (ASIROM).
Temerea noastră este că se repetă povestea şi cu Schengen.
- Spre exemplu, Premierul olandez Mark Rutte a venit în România în octombrie anul trecut să ne spună că nu ne vor în spaţiul de liberă circulaţie a mărfurilor. Brusc, unul dintre cei mai proeminenți funcţionari publici ai României – subsecretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat (cel care s-a ocupat de achiziţii în pandemie) – a descoperit că are nevoie absolut urgentă de cumpărarea a două nave multirol pentru pompieri (nu ştiam că aceştia au treabă şi pe apă) produse de compania olandeză Damen.
- În cazul Austriei, situaţia este şi mai explozivă.
- Anul trecut, OMV a făcut 10,3 miliarde de lei profit în 2022. Profitul de 10,3 miliarde de lei este cel mai mare din istoria companiei – fiind cu 7,5 miliarde de lei mai mare decât cel din 2021 (2,8 miliarde de lei) şi cu 9 miliarde mai mare decât cel din 2020 (1,3 miliarde de lei). Dacă ar fi să aplicăm algoritmul de impozitare cu 60% a profitului excedentar (aşa cum aveam legislaţie), atunci OMV Petrom ar fi trebuit să plătească un impozit de solidaritate în valoare de 4,5 miliarde de lei.
- Ce să vezi, ca într-o ironie a sorții, gaura la buget despre care ne vorbesc în aceste zile guvernanții de la București este de 4,6 miliarde de lei pe primul trimestru, fix cât taxa inițială de solidaritate pusă în sarcina celei mai mari companii austriece din domeniul energiei.
- Dar Preşedintele României, Klaus Iohannis, a cerut retrimiterea în Parlament a legii care prevedea acel impozit. Și, în timp ce noi vorbim aici despre admiterea României în Schengen, Puterea de la Bucureşti s-a trezit că este mai bună formula unei taxe de 350 de lei pe tona de ţiţei procesat. Asta ar însemna în total vreo 1,48 miliarde de lei pentru OMV Petrom. Deci, OMV rămâne în conturi cu diferența de 3 miliarde de lei. (aproximativ 600 de milioane de euro). Iar gaura din buget va fi acoperită de români – prin concedieri, tăieri de salarii, măriri de taxe etc.
Din punctul nostru de vedere, Comisia Europeană, în ansamblu, ar trebui să intervină şi să le spună acestor state să o lase mai moale, pentru că acţiunile lor sunt prea pe faţă. Vreţi să combateţi euroscepticismul în România? Puneți la punct aceste state care ţin coada pe sus, dați verde admiterii României în Schengen și faceți ca Uniunea Europeană să fie un spațiu în care națiunile să se simtă respectate, nu îngenuncheate.
Administratie
Lovitură de proporții pe calea ferată: Mafia combustibilului, decapitată în urma unor descinderi-maraton în șase județe
O vastă rețea infracțională specializată în furtul sistematic de combustibil din vagoanele-cisternă ale trenurilor de marfă a fost destructurată de polițiștii de la transporturi. Într-o operațiune de anvergură, desfășurată sub coordonarea structurilor speciale, forțele de ordine au reușit să pună capăt unei activități ilegale care prejudicia grav transportul feroviar de mărfuri.
Raiduri în șase județe: 37 de percheziții simultane pentru capturarea suspecților
Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Transporturi, acțiunea a vizat nu mai puțin de 37 de locații din București și județele Dâmbovița, Ilfov, Prahova, Ialomița și Teleorman. Anchetatorii au vizat o structură bine organizată care reușise să transforme furtul din trenurile de marfă într-o adevărată afacere clandestină, operând direct pe liniile ferate prin „căpușarea” vagoanelor-cisternă în timpul tranzitului sau al staționărilor.
„Tezaurul” din ascunzători: Tone de motorină și averi în numerar, ridicate de polițiști
Rezultatele perchezițiilor confirmă amploarea fenomenului infracțional. În urma descinderilor, polițiștii au confiscat o cantitate record de 5,3 tone de combustibil, produs care urma să ajungă pe piața neagră.
Captura nu s-a limitat doar la motorină. Sumele de bani găsite în posesia membrilor rețelei indică un profit ilegal impresionant. Autoritățile au ridicat:
- Peste 325.000 de lei;
- 44.450 de euro;
- 4.620 de lire sterline;
- Un cont bancar cu suma de 300.000 de lei a fost imediat pus sub sechestru.
Ancheta de patru luni: 14 persoane reținute sub asaltul trupelor SIAS
Documentarea activității infracționale a necesitat o muncă titanică din partea polițiștilor, desfășurată pe parcursul a patru luni de zile. Complexitatea cazului a dus la deschiderea a două dosare penale separate, în care sunt cercetate nu mai puțin de 37 de persoane.
Bilanțul final al intervenției de forță este unul categoric: 14 suspecți au fost deja reținuți, în timp ce alți 21 se află sub urmărire penală. Pentru succesul acestei operațiuni, polițiștii de la transporturi au beneficiat de sprijinul luptătorilor din cadrul SIAS (Serviciul pentru Intervenții și Acțiuni Speciale) și al Jandarmeriei Române, asigurând un perimetru de securitate și o intervenție rapidă în locuințele vizate.
Prin această acțiune, autoritățile transmit un semnal ferm împotriva criminalității organizate din sectorul transporturilor, subliniind că monitorizarea infrastructurii feroviare rămâne o prioritate de securitate națională. (Paul D.).
Administratie
Diplomație agricolă la Balatonfüred: România își trasează „liniile roșii” pentru viitoarea Politică Agricolă Comună
Viitorul agriculturii europene a fost intens dezbătut în cadrul reuniunii miniștrilor de resort din formatul V4+4, desfășurată recent în stațiunea Balatonfüred, Ungaria. În centrul discuțiilor s-a aflat necesitatea unei reforme care să pună în prim-plan siguranța fermierilor, România fiind reprezentată la cel mai înalt nivel tehnic de secretarul de stat Mihály Zoltán-József.
Scut împotriva dezastrelor: Mihály Zoltán-József cere mecanisme de reacție rapidă pentru fermieri
Potrivit declarațiilor făcute de secretarul de stat Mihály Zoltán-József, una dintre direcțiile strategice susținute de delegația română vizează crearea unor instrumente europene mult mai flexibile pentru gestionarea riscurilor. Contextul actual, marcat de schimbări climatice agresive și de o volatilitate extremă a piețelor, impune, în viziunea oficialului român, un sprijin financiar prompt și adaptat realității din teren.
S-a pus un accent deosebit pe consolidarea sistemelor de asigurări și pe investiții masive în managementul sustenabil al apei, esențiale pentru combaterea efectelor fenomenelor meteorologice extreme și a bolilor care afectează șeptelul și culturile.
Obiectivele României post-2027: Convergența plăților și rezerva de criză pentru pagubele produse de animalele sălbatice
Un punct cheie al intervenției reprezentantului României l-a constituit prezentarea priorităților naționale pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC). Secretarul de stat a subliniat că România nu va face rabat de la obiectivele sale fundamentale, menite să echilibreze balanța de competitivitate la nivel comunitar. Printre solicitările ferme ale României se numără:
- Stabilitatea structurii PAC: Menținerea celor doi piloni — plățile directe și dezvoltarea rurală.
- Echitate financiară: Un buget robust și realizarea convergenței externe, astfel încât fermierii români să beneficieze de subvenții la nivelul colegilor lor din vestul Europei.
- Flexibilitate administrativă: Caracterul opțional al plafonării plăților și continuarea mecanismului N+3.
- Reforma rezervei de criză: România propune ca acest fond să acopere nu doar crizele de piață, ci și pierderile provocate de fenomenele climatice sau, un punct de interes major, pagubele tot mai mari provocate de animalele sălbatice.
Bioeconomia, miza strategică pentru viitorul satului românesc
Dincolo de gestionarea crizelor imediate, reuniunea de la Balatonfüred a pus sub reflector dezvoltarea bioeconomiei ca factor de creștere economică pe termen lung.
Conform sursei citate, integrarea proceselor biologice în activitățile economice rămâne un domeniu strategic esențial. Pentru România, acest lucru reprezintă o șansă de a crește valoarea adăugată a produselor agricole și de a asigura o competitivitate sporită în cadrul pieței unice, transformând sectorul agricol dintr-unul tradițional într-un motor de inovație sustenabilă.
Administratie
Destinația Mumbai: Producătorii români, chemați să cucerească piața Indiei sub stindardul „Anuga Select 2026”
Oportunitate majoră pentru industria agroalimentară din România: porțile celei mai populate piețe din lume se deschid larg pentru brandurile autohtone. Printr-o inițiativă de anvergură a Comisiei Europene, produsele „Made in Romania” au șansa de a fi expuse în vitrina de lux a târgului „Anuga Select India 2026”, un eveniment care promite să redefinească exporturile europene către Asia.
Pavilionul UE, rampă de lansare pentru excelența românească: Show-uri culinare live în inima Mumbaiului
Conform unui anunț oficial lansat de Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DG AGRI) din cadrul Comisiei Europene, producătorii români sunt invitați să facă parte dintr-un stand instituțional modern, conceput pentru a proiecta standardele înalte de calitate ale Uniunii.
Nu va fi o simplă expoziție statică. Produsele selectate vor deveni vedetele unor sesiuni de degustare și demonstrații de live cooking susținute de chefi de renume mondial. Strategia DG AGRI vizează o vizibilitate maximă în fața partenerilor de afaceri și a consumatorilor indieni, transformând gustul tradițional într-un argument solid de business.
Cine sunt „favoriții” cursei pentru India? Miza uriașă pe produsele cu Indicație Geografică
Organizatorii europeni au trasat clar profilul produselor cu cel mai mare potențial de succes pe piața indiană. Sectoarele vizate cu prioritate includ:
- Lactatele și produsele procesate (cofetărie, ciocolată, biscuiți);
- Sectorul vegetal (fructe și legume proaspete);
- Industria băuturilor (vinuri și băuturi spirtoase).
Un aspect critic al selecției îl reprezintă certificările de calitate: o atenție deosebită va fi acordată produselor recunoscute oficial cu Indicație Geografică Protejată (IGP) sau Denumire de Origine Protejată (DOP), acestea fiind considerate „pașaportul” ideal pentru piețele internaționale exigente.
Calendarul exportatorului: Termene-limită stricte pentru o prezență de succes la Mumbai
Drumul spre Mumbai începe cu o rigoare birocratică europeană. Producătorii interesați trebuie să parcurgă un calendar bine stabilit, sub coordonarea Comisiei Europene:
- Înscrierea online: Prima etapă obligatorie prin formularul oficial.
- Verdictul selecției: Rezultatele vor fi comunicate până la data de 17 iulie 2026.
- Documentația logistică: Finalizarea actelor până la 14 august 2026.
- Logistica finală: Livrarea mostrelor la depozitul din Mumbai trebuie realizată până la 15 septembrie 2026.
Deși gestiunea și prezentarea în cadrul târgului (29 septembrie – 1 octombrie 2026) sunt asigurate integral de partenerii europeni, producătorii selectați vor trebui să își asume organizarea și costurile transportului până la unitatea de depozitare din India. Este un pariu pe termen lung pentru orice companie românească ce dorește să își înscrie numele pe harta globală a comerțului alimentar.
Alarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
„S-a stins lumina la clanuri”. Dosarele cu miros de grajd, coca-cola toxică și doctori de vite cu costume de firmă...
„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
După ce în episodul XV am arătat cum IPJ Prahova plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la...
Cursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
Doi deținuți, trei ofițeri și o demonstrație practică: „Cum să faci praf autoritatea uniformei în câteva secunde” Scena de la...
Smiorcăială „de excelentă” la instanță: jandarmii plâng de mila bugetului, dar ascund propriile prostii și abuzuri (Document)
Lacrimi pentru buget, tăcere pentru pagubiți Într-un dosar pe majorarea de „excelență”, argumentele depuse de jandarmi la instanță sunt croite...
Republica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
Regionalizare pe hârtie, garduri în realitate În timp ce alte instituții intră în era digitală, Administrația Națională a Penitenciarelor se...
Ordinul Secret S/7/2018: Cum își ascunde M.A.I. „misiunile speciale” de împărțit bani între șefi
Sindicat vs. Minister: începe războiul pe bani publici și secrete de carton Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” (CIF 19544011, cu...
Statul radioactiveșuat: cum a aruncat Guvernul 1.060 de tone de deșeuri nucleare în curtea românilor și a plecat acasă
Statul eșuat? Nu, statul radioactiv. România, țara în care guvernanții lasă uraniul la soare România nu mai este doar „stat...
Mafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”
Băieții cu girofar și rezervor fără fund În mijlocul Poliției Române, acolo unde ar trebui să miroasă a lege și...
Polițist la 40 de grade: dacă nu te omoară infractorul, te topește statul la serviciu
Caniculă cu 40+ grade, polițist în stradă: statul la umbră, cu OUG-ul în buzunar În timp ce în foarte multe...
Promovări la Poliție, după un an de pauză: se mișcă melcul bugetar prin MAI
“Veste mare” în MAI: după un an de amorțeală, s-au găsit vorbele, nu și fondurile După aproape un an în...
Când poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
„Poliție aservită” și poliție iritată: Recorder aprinde fitilul, Drăgan detonează conferința Un reportaj Recorder – „Poliție aservită” – publicat în...
Când sare o scânteie pe DJ 709, sare și polițistul cu stingătorul
Nu doar amenzi și permise: și câte un foc stins la nevoie „Când fiecare secundă contează, polițiștii fac diferența!”, transmite...
Fier vechi, morți noi: cum poate un cablu furat să bage un tren întreg în pământ
„Doar fier vechi”, zic hoții. „Doar zeci de morți potențiali”, zice realitatea Știați că un accident feroviar cu zeci de...
Șantierul Naval Mangalia, scos la mezat ca iaurtul expirat: 184 de milioane, fără clienți. SAFE pe hârtie, FAIL în realitate
Licitație de 184 de milioane, zero cumpărători. Șoc și groază la… cine nu știa? Prima licitație pentru vânzarea Șantierului Naval...
„Purul adevăr” al chestorului Drăgan: cum se împuternicește Minciuna și se desemnează Nerușinarea
„Poliție aservită”, conferință disperată: Drăgan iese la tablă cu „purul adevăr” Pe 22 mai 2026, după investigația Recorder „Poliție aservită”,...
-
Exclusivacum o zi
Cursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum o zi
„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum o zi
Alarmă la IPJ Prahova: dosarele penale ascunse prin sertare cer aer și cătușe– «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVII)
-
Exclusivacum 4 zile
Când poliția fuge de propriile cuvinte: Sindicatul Diamantul îi dă în judecată să afle ce a vrut să spună Drăgan
-
Ancheteacum 4 zileElena Udrea, ironie devastatoare după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „L-am pus pe listă la rugămintea Elenei Băsescu și pe banii lui Pinalty”
-
Featuredacum 5 zileFocile politice și pușculița de la Palat: cum a ajuns George Simion să-l țină în brațe pe Ilie Bolojan
-
Featuredacum 4 zileRăzboi total la Apele Române: Ministrul Diana Buzoianu, acuzată de „sclavagism modern” și „minciuni ordinare” de către sindicaliști
-
Exclusivacum 3 zile
Mafia de la Volan”: Cum ar fi fost jefuit IGPR la carburant și piese, sub semnătura Prim‑ministrului și sub nasul “șefilor cu ochii închiși”