Administratie
Atacuri ucrainene cu USV
Atacul major asupra marinei ruse la Sevastopol, Crimeea, în octombrie 2022, a reprezentat un moment decisiv, care, potrivit specialiștilor din forțele navale, ar putea schimba viitorul războiului pe mare. Ucrainenii au folosit mai multe vehicule acvatice fără echipaj (USV – Uncrewed Surface Vehicles), înarmate, utilizate simultan în combinație cu UAS-uri, într-o operație navală ofensivă de succes. Acest eveniment va determina o regândire a rolului dronelor maritime pentru operații navale ofensive și a apărării porturilor împotriva unor astfel de atacuri.
USV-urile ucrainene au putut trece de sistemele defensive portuare și au provocat daune mai multor nave rusești ancorate. Din 24 februarie, armata rusă a lansat peste 4.500 de rachete asupra Ucrainei, 20% dintre acestea venind din Marea Neagră.
Ucraina nu a avut cu ce să combată navele rusești purtătoare de rachete, deoarece flota ucraineană a pierdut 80% din nave, după ocuparea Crimeei în 2014.
Dar, la 29 octombrie 2022, vehiculele acvatice fără echipaj au avariat trei nave rusești, inclusiv fregata Amiral Makarov, devenită navă amiral a flotei ruse de la Marea Neagră, după scufundarea, în aprilie 2022, a crucișătorului Moskva.
Rezultatul acestei operații îndrăznețe a fost incredibil, Rusia diminuându-și avantajul incontestabil pe mare. În afară de scufundarea crucișatorului rus Moskva, la începutul invaziei ilegale și brutale a Rusiei, niciun aspect al dimensiunilor navale ale războiului Rusia-Ucraina nu a captat atenția analiștilor apărării mai mult decât evenimentele din 29 octombrie lângă Sevastopol.
Folosind șapte vehicule acvatice fără pilot (USV), în colaborare cu sistemele aeriene fără pilot (UAS), Ucraina a lansat un atac coordonat asupra forțelor navale ruse.
Potrivit unui articol publicat pe platforma Articles of War, al Institului Lieber, din cadrul Academiei Militare a SUA West Point, lovitura ucrainenilor a declanșat o serie de comentarii din partea experților în apărare, dar nu datorită prejudiciului provocat rușilor.
Analiștii au găsit relevante implicațiile loviturii pentru viitorul războiului naval. Forțele navale ale lumii au acum în atenție faptul că USV-urile au costuri reduse, sunt ușor manevrabile și pun în pericol nave de război de mai multe milioane, chiar miliarde de dolari.
Atacul ucrainean de la Sevastopol s-a remarcat prin reunirea mai multor elemente: tehnologie modernă, număr de ambarcațiuni, dimensiuni reduse și, mai presus de toate, cost extrem de scăzut și risc scăzut pentru forța de atac.
La două săptămâni de la atac, Ucraina a dezvăluit noile sale arme într-o campanie publică de strângere de fonduri, pe platforma guvernamentală United24.
Ambarcațiunea neagră, cu profil foarte scăzut și cu propulsie cu jet de apă, are 5,5 metri lungime, o masă de aproximativ 1.000 de kg, o rază maximă de acțiune de până la 800 de km și o autonomie de aproximativ 60 de ore. Viteza maximă este de 80 de km/h și poate purta o încărcătură de luptă de 200 de kg.
Detalii despre cum funcționează exact sistemul de navigație nu au fost dezvăluite, din motive evidente. Dar specificațiile de bază indică faptul că USV-urile ucrainene sunt ghidate prin satelit, au navigație inerțială și pot fi, de asemenea, pilotate de la distanță folosind un sistem video.
Se crede că ambarcațiunea folosește un concept hibrid, în care USV-ul este ghidat către zona generală a țintei sale cu ajutorul GPS, moment în care un operator preia controlul de la distanță pentru atacarea țintei. Imaginile din atacul de la Sevastopol arată că ambarcațiunea manevrează pentru a evita focul inamic.
Cei mai mulți dintre experții navali consideră că un USV este capabil să scufunde o navă de război rusă. Cel mai probabil, Ucraina va continua să folosească roiuri de USV și, posibil, în număr cât mai mare, pentru a copleși sistemele defensive convenționale portuare rusești.
Vehiculele acvatice fără pilot au dimensiuni mici și sunt relativ ieftine. În ciuda faptului că folosesc tehnologie recentă, sunt genul de vehicul care poate fi construit într-un garaj, mai ales că folosesc componente civile disponibile, cum ar fi motoarele popularelor ski-jeturi.
Din punct de vedere militar, Ucraina are foarte puțin de pierdut prin organizarea unor astfel de atacuri. Chiar dacă și-au pierdut factorul surpriză, USV-urile ucrainene rămân o amenințare serioasă pentru ruși, care au început să-și țină navele mai mult în porturi.
Atacuri ucrainene cu USV
21 septembrie. Un vehicul acvatic fără echipaj (USV) eșuează pe o plajă de lângă Sevastopol.
29 octombrie. Atac combinat major de USV-uri și UAS-uri asupra Sevastopolului. Dragorul maritm Ivan Golubeț și fregata Amiral Makarov sunt avariate. Rusia își retrage flota în porturi și inițiază măsuri defensive sporite.

11 ianuarie: Navele de război și submarinele rusești cu sediul la
Novorossiisk sunt evacuate temporar în fața amenințării ucrainene cu USV.
22 martie: USV-uri și UAS-uri ucrainene atacă portul Sevastopol. Rapoartele locale sugerează că trei USV-uri au fost distruse. Dovezile video sugerează că cel puțin unul a pătruns adânc în portul protejat.
22 martie: Forțele ucrainene dezvăluie un nou model de vehicul acvatic fără echipaj. Deși nu se cunosc detalii suplimentare, acesta pare puțin mai mic și, în general, mai hidrodinamic decât tipul anterior.
24 aprilie: Autorităţile ruse de ocupaţie din Crimeea anunță că au respins un atac ucrainean cu USV asupra portului Sevastopol. Guvernatorul rus al Sevastopolului, Mihail Razvoiaev, a scris pe Twitter că o dronă navală a fost distrusă de forţele ruse, iar a doua a explodat singură.
Lovitură UAS, la Sevastopol
Portul Sevastopol, baza flotei militare ruse din Marea Neagră, a fost atacat de mai multe ori cu drone aeriene şi maritime din februarie 2022, când a început ofensiva rusă în Ucraina.

Un incendiu la o instalaţie de stocare a combustibilului în oraşul-port Sevastopol din Crimeea provocat de un atac ucrainean cu drone a fost complet stins, la 29 aprilie, a anunţat guvernatorul instalat de Moscova. Potrivit acestuia, un singur UAS ucrainean a lovit instalaţia şi un altul a fost doborât în apropiere.
În acest timp, un oficial din serviciul militar de informaţii ucrainean, Andrii Iusov, a declarat că mai mult de 10 rezervoare de combustibil cu o capacitate totală de circa 40.000 de tone şi care erau destinate flotei ruse de la Marea Neagră au fost distruse în acest atac.
Potrivit armatei ucrainene, atacul cu dronă de sâmbătă a servit drept pregătire pentru contraofensiva plănuită. (M. Batca).
Administratie
81.160 de țigarete nedeclarate și documente false, descoperite pe aeroporturile din Otopeni și Brașov
Pasageri verificați după ce au ales culoarul „nimic de declarat”
Polițiștii de frontieră de la Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional Brașov, împreună cu lucrători vamali, au desfășurat, în perioada 24–29 august 2026, controale pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale.
În cadrul acțiunilor, au fost verificate 12 persoane, femei și bărbați cu vârste cuprinse între 24 și 62 de ani, care soseau sau plecau spre destinații precum Istanbul, Londra, Manchester, Antalya și Hurghada. După îndeplinirea formalităților de frontieră, pasagerii au ales culoarul destinat persoanelor care nu au nimic de declarat.
Peste 4.000 de pachete, ascunse în bagaje
Controalele amănunțite efectuate asupra bagajelor de cală și de mână au scos la iveală 81.160 de țigarete, echivalentul a 4.058 de pachete. Produsele, inscripționate cu numele unor mărci cunoscute, fuseseră ascunse și nu erau declarate autorităților.
Potrivit informațiilor transmise de Poliția de Frontieră, persoanele implicate au fost sancționate contravențional, iar întreaga cantitate de țigarete a fost reținută de autoritatea vamală.
Un pasager a încercat să iasă din țară cu acte falsificate
Un alt caz a fost înregistrat la Punctul Poliției de Frontieră Aeroport Otopeni, în seara zilei de 29 august 2026, în jurul orei 20:50. Polițiștii au oprit pentru verificări un cetățean străin, în vârstă de 32 de ani, care se pregătea să se îmbarce într-o cursă cu destinația Atena.
Bărbatul a prezentat un pașaport cu însemnele autorităților din Pakistan și un permis de ședere despre care susținea că fusese emis de autoritățile elene. Documentele au ridicat suspiciuni, astfel că polițiștii de frontieră au efectuat verificări suplimentare.
Pașaport fals, permis contrafăcut și ștampile falsificate
În urma verificărilor, autoritățile au stabilit că pașaportul era falsificat, permisul de ședere era contrafăcut, iar cele două ștampile aplicate în pașaport, care imitau însemnele autorităților elene, erau, de asemenea, false.
Ancheta a mai scos la iveală o neregulă importantă: bărbatul verificat nu era aceeași persoană cu cea din fotografia documentelor prezentate.
Dosar penal pentru fals și uz de fals
Polițiștii de frontieră au întocmit o lucrare penală pentru complicitate la fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals, fapte prevăzute de articolele 48 alineatul 1, raportat la articolul 320 alineatul 1, respectiv articolul 323 alineatul 1 din Codul penal.
Cetățeanul străin a fost preluat de o echipă operativă din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, pentru dispunerea măsurilor legale. (Sava N.).
Administratie
20 de infracțiuni rutiere, descoperite de polițiștii de frontieră în luna august
Acțiuni BLITZ pe principalele drumuri din sudul țării
Polițiștii de frontieră din cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, împreună cu structurile subordonate din județele Giurgiu, Dolj, Olt și Teleorman, au depistat, în perioada 1–30 august 2026, 20 de infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice.
Verificările au fost realizate în cadrul unor acțiuni BLITZ desfășurate pe principalele artere rutiere din zona de competență, printre care DN 54A Dăbuleni–Călărași, DN 55A Gighera–Nedeia, DN 56, DN 52 și DN 5. Controale au avut loc și în zona parcării Stației de taxare a podului Calafat–Vidin, precum și pe DJ 504, în zona localității Hodivoaia, și DJ 561, la Bârca.
Potrivit bilanțului transmis de Poliția de Frontieră Română, cele mai multe cazuri au vizat conducerea unor vehicule de către persoane care nu aveau dreptul legal de a conduce.
11 șoferi, depistați fără drept de a conduce
În urma controalelor, polițiștii de frontieră au constatat 11 fapte privind conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către persoane cu permisul suspendat, anulat sau retras ori fără drept de a conduce.
Printre persoanele depistate s-au numărat atât cetățeni români, cât și cetățeni străini, aflați la volanul unor autoturisme sau ansambluri rutiere. În bazele de date, acestea figurau cu dreptul de a conduce suspendat ori anulat, cu permisul retras sau cu mențiunea că nu au dreptul să conducă autovehicule pe teritoriul României.
Documente false, prezentate la control
Alte șase dosare penale au fost întocmite pentru fals material în înscrisuri oficiale și uz de fals.
În timpul verificărilor, polițiștii au identificat certificate de înmatriculare, taloane de inspecție tehnică periodică și permise de conducere despre care persoanele controlate susțineau că ar fi fost emise de autorități din Bulgaria, Italia, Olanda și Irlanda.
Documentele prezentate nu îndeplineau însă condițiile de formă și fond și nu conțineau elementele de siguranță specifice actelor autentice.
Mașini radiate și numere provizorii expirate
Trei dintre infracțiunile constatate au vizat punerea în circulație sau conducerea unor autovehicule neînmatriculate, radiate ori dotate cu plăcuțe provizorii expirate sau cu numere false de înmatriculare.
În aceste situații, polițiștii au depistat autoturisme cu numere provizorii expirate, precum și vehicule radiate de autoritățile din Germania și Cehia. Pentru cazurile identificate au fost întocmite lucrări penale, iar plăcuțele de înmatriculare și certificatele de înmatriculare au fost reținute.
Cercetările continuă sub coordonarea procurorilor
În toate cele 20 de cazuri au fost deschise lucrări penale. Cercetările sunt continuate de polițiștii de frontieră, sub coordonarea unităților de parchet competente, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care au fost comise faptele și dispunerea măsurilor legale.
Poliția de Frontieră Română precizează că va continua acțiunile pentru prevenirea și combaterea ilegalităților în domeniul circulației rutiere, cu scopul de a crește siguranța tuturor participanților la trafic. (Paul D.).
Administratie
Sute de șoferi depistați băuți la volan în timpul unei acțiuni naționale a Poliției Rutiere
Poliția Română: „Drumul nu îți oferă o a doua șansă pentru fiecare greșeală”
Polițiștii rutieri au desfășurat, în nopțile de 28 spre 29 august și de 29 spre 30 august 2026, o amplă acțiune pentru identificarea șoferilor care conduc sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.
Campania a urmărit creșterea siguranței pe drumurile publice și prevenirea accidentelor provocate de conducătorii auto aflați într-o stare incompatibilă cu șofatul.
„Drumul nu îți oferă o a doua șansă pentru fiecare greșeală! Dacă ai consumat alcool sau substanțe interzise, nu conduce! Alege să conduci în siguranță și să îi protejezi și pe ceilalți participanți la trafic”, a transmis Poliția Română.
196 de șoferi, depistați pozitiv la alcool
În urma testărilor efectuate în cadrul acțiunii, 196 de conducători auto au fost depistați cu rezultate pozitive la alcool.
Dintre aceștia, 129 prezentau valori cuprinse între 0,01 și 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat. În cazul altor 67 de șoferi, aparatele au indicat valori de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat.
16 conducători auto, depistați cu substanțe psihoactive
Pe lângă șoferii identificați sub influența alcoolului, polițiștii au depistat și 16 persoane ale căror teste au indicat prezența unor substanțe psihoactive.
Poliția Română reamintește că alcoolul și drogurile afectează semnificativ atenția, timpul de reacție și capacitatea de a lua decizii, punând în pericol atât viața conducătorilor auto, cât și pe cea a celorlalți participanți la trafic. (Sava N.).
-
Exclusivacum 4 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum 20 de ore„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești – Minunea de luni și groaznicul coșmar al clanului Nae: AGA de pe 31 sau ziua eliberării din robie?
-
Exclusivacum 13 oreFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 3 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 4 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri



