Administratie
Guvernul României trebuie să reducă cheltuielile bugetare cu 20 de miliarde de lei (aproximativ patru miliarde de euro)
Veniturile bugetare au crescut cu doar 9% în ianuarie, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, după cum arată execuţia bugetară publicată de Ministerul Finanţelor. În schimb, cheltuielile au crescut cu 14%, deficitul bugetar majorându-se faţă de ianuarie 2022.
În prima lună din an, statul a avut venituri de 40 de miliarde lei, şi cheltuieli de 44 de miliarde de lei, înregistrându-se un deficit bugetar de patru miliarde de lei, mai mult decât dublu faţă de
deficitul bugetar din ianuarie 2022, conform Ziarului Financiar. Prognoza guvernului la construirea bugetului pe acest an a fost că deficitul va scădea, dar s-a dovedit o estimare greşită. Guvernul a prognozat o creştere a veniturilor de 14% pentru anul în curs, peste creşterea cheltuielilor, estimată la 10%.
Potrivit proiecţiei bugetare, deficitul ar urma să ajungă la 4,4% din PIB, de la 5,7% din PIB în 2022. Sursa citată scrie că Guvernul şi-a programat încasări de 540 de miliarde de lei în 2023.
Dacă se menține ritmul începutului de an, gaura pe tot anul rezultată din nerealizarea veniturilor ar fi de circa 34 mld. lei (șapte miliarde de euro) dacă ritmul s-ar menţine.
Sursa citată mai scrie că, în ianuarie, încasările din TVA au crescut cu doar 2%, mult sub inflaţia de 15%, încasările din impozitul pe profit fiind şi ele în scădere. În 2022, statul a avut venituri consistente datorită inflaţiei, cele mai mari încasări fiind cele din TVA, cea mai importantă resursă fiscală.
Veniturile totale ale bugetului statului au crescut cu 8% în februarie, dar cheltuielile au urcat cu 19%. Problemele sunt mai ales la încasările din TVA, colectate fiind 7,8 miliarde de lei, o creştere de doar 4% faţă de perioada similară din 2022, în condiţiile în care inflaţia a fost de peste 15%.
Încasările din impozitul pe profit au scăzut, în februarie, cu aproape 27%, iar creşterea din încasări din TVA a fost de 4%, sub inflaţia de 15%. Încasările mici din TVA arată o scădere drastică a consumului populaţiei, dar şi probleme în piaţa imobiliară.
Publicaţia de specialitate Arena Construcţiilor notează că, în întreaga țară au fost vândute, în ianuarie 2023, 33.274 de imobile, mai puțin cu 44% decât în decembrie, anul trecut. Numărul caselor, terenurilor și apartamentelor care au făcut obiectul tranzacțiilor în ianuarie este mai mic cu aproape 15% față de cel din ianuarie 2022.
Dobânzile pe care guvernul trebuie să le plătească sunt o piatră de moară pentru buget, Guvernul Ciucă cheltuind cu dobânzile dublu faţă de cât a cheltuit cu investiţiile, în februarie 2023.
Pe baza datelor Ministerului Finanțelor Publice, Ziarul Financiar a calculat că, în 2022, statul român a plătit dobânzi de aproape 30 de miliarde de lei, cu 12 miliarde de lei mai mult decât în 2021, când dobânzile au costat 18
miliarde de lei. Față de 2019, când cheltuiala guvernamentală cu dobânzile era de 12,2 miliarde de lei, constatăm că, în trei ani, aceasta a crescut cu aproape 18 miliarde de lei.
Execuția bugetară pe ianuarie arată că, în prima lună a anului, Guvernul României a plătit trei miliarde de lei pentru achitarea dobânzilor. Conform sursei citate, în ultimii zece ani 137 de miliarde de lei a plătit România doar pentru a stinge dobânzi la credite.
Premierul Nicolae Ciucă a declarat că i-a cerut ministrului finanțelor, Adrian Câciu, și tuturor ordonatorilor de credite să regândească reducerea cheltuielilor din bugetul statului, având în vedere că există un deficit, dar președintele liberalilor a dat asigurări că nu vor fi tăiate fondurile pentru salarii sau investiții.
Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, execuţia bugetului general consolidat pe 2022 s-a încheiat cu un deficit de 81,01 miliarde de lei, respectiv 5,68% din PIB, sub ţinta de 5,74% din PIB stabilită la rectificarea din noiembrie 2022. Pentru acest an este prevăzut un deficit bugetar de 4,4% din PIB.
Eugen Rădulescu, director în Direcţia stabilitate financiară din Banca Naţională a României (BNR) a declarat, citat de economica.net, că deficitul bugetar pare să fie şi mai mare în realitate pentru că veniturile au fost supraestimate, iar cheltuielile, subestimate.
Principala cauză a deficitului extern îl reprezintă, după părerea mea, deficitul public. Avem un deficit public care încă înainte de pandemie ne dusese în situaţia de infringement din partea UE. Doar pandemia a făcut ca procedura să fie oprită, însă situaţia rămâne în continuare critică.
Acesta a precizat că Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă reprezintă o extraordinară gură de oxigen pe care România ar putea să o aibă, prin sumele mari care ar putea fi atrase în circuitul economic naţional, dar şi despre măsurile de reformă care ar restabili echilibrele macroeconomice.
În alte țări, însă, chiar dacă nu în toate, problema nu este la fel de gravă, din simplul fapt că acele guverne nu au cerut atât de mulți bani.
Pentru un stat ca România, unde este loc de investiţii masive în infrastructură, miza banilor din PNRR este diferită faţă de altor state din Occident, care nu şi-au bugetat sume mari din PNRR. Potrivit Europa Liberă, ţara noastră se va baza pe aceste fonduri din PNRR echivalente cu 12,15% din PIB.
În comparație cu Țările de Jos (0,55% din PIB din PNRR), pentru care o eventuală pierdere a acestor sume cerute de la Bruxelles nu ar fi atât de semnificativă, pentru România ar fi o adevărată catastrofă.
Deşi premierul Ciucă a spus că reducerile de cheltuieli nu vor afecta salariile bugetarilor, ministrul investițiilor și fondurilor europene, Marcel Boloș, a declarat, într-o intervenție la Antena 3, că scăderea încasărilor la bugetul de stat în primul trimestru al acestui an poate duce fie la scăderea numărului de bugetari, fie la modificări ale salariilor acestora.
Noi avem acum o cheltuială cu salariile de aproximativ 110 miliarde de lei. Condiția pe care noi o avem, impusă în PNRR, este cea referitoare la sustenabilitate, iar, pe această variantă este posibil să ne îndreptăm spre o potențială reducere a numărului de bugetari, dar acest lucru îl va hotărî coaliția la momentul potrivit, a declarat Marcel Boloș.
Chiar dacă populaţia şi firmele nu simt impactul creşterii preţurilor energiei datorită plafonărilor guvernamentale, statul trebuie să vireze furnizorilor sume mari.
E-nergia.ro scrie că guvernul are de făcut plăți urgente către furnizori de 1,5 miliarde de lei, stabilite în baza legilor trecute, aceştia solicitând, tot de urgență, să se alimenteze fondul din care se plătesc aceste sume cu aproape 441 de milioane de lei. 1,5 miliarde de lei sunt doar plățile urgente, pentru că cererile de decontare sunt mult mai mari, în condițiile în care plățile sunt la nivelul lunii noiembrie 2022. (L. Anghel).
Consiliul Județean Prahova sprijină 30 de proiecte nonprofit dedicate educației, culturii, sportului și protecției mediului. Pentru finanțarea acestora, instituția a alocat 2.249.427 de lei, în cadrul sesiunii din luna iunie 2026.
Președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu-Daniel Nanu, a subliniat rolul oamenilor și al organizațiilor care se implică activ în comunitate și transformă ideile în proiecte concrete.
Inițiative pentru tineri, cultură, sport și mediu
Proiectele selectate acoperă domenii diverse și se adresează unor categorii variate de beneficiari. Unele inițiative sunt dedicate tinerilor și sprijinului educațional, în timp ce altele urmăresc promovarea dansului, filmului și a altor activități culturale în comunitățile prahovene.
Pe lista proiectelor se află și inițiative de protecție a mediului, programe care îi apropie pe copii de sport, precum și proiecte destinate sportivilor care își doresc să facă performanță.
„Prahova are oameni care nu așteaptă ca lucrurile să se întâmple. Au idei, se implică și pun lucrurile în mișcare”, a transmis Virgiliu-Daniel Nanu.
Președintele CJ Prahova: „În spatele fiecărui proiect sunt ore de muncă”
Președintele Consiliului Județean a apreciat diversitatea proiectelor și implicarea celor care contribuie la realizarea lor. Potrivit acestuia, în spatele fiecărei inițiative se află numeroase ore de muncă și efortul unor oameni dedicați.
„În spatele fiecăruia sunt ore de muncă, profesori, antrenori, voluntari și oameni care aleg să se implice pentru ceilalți. Iar asta merită susținut”, a declarat acesta.
Virgiliu-Daniel Nanu a evidențiat faptul că dezvoltarea comunității pornește adesea de la o idee simplă, care poate avea un impact important atunci când este susținută și transformată într-un proiect concret.
Obiectivul: mai multe proiecte finanțate în anii următori
Președintele CJ Prahova și-a exprimat dorința ca numărul proiectelor sprijinite de instituție să crească în următoarea perioadă.
„Astăzi am vorbit despre 30 de proiecte. Mi-aș dori ca mâine să fie 50, apoi 100. Să existe tot mai mulți prahoveni care vin cu idei, care au curajul să înceapă și care găsesc în Consiliul Județean un partener”, a afirmat Virgiliu-Daniel Nanu.
Acesta a încurajat implicarea civică și participarea celor care au idei și inițiative pentru comunitate, transmițând că instituția pe care o conduce își dorește să fie un partener pentru proiectele cu impact local.
„Asta este Prahova pe care vreau să o construim împreună”
În mesajul său, Virgiliu-Daniel Nanu a subliniat că schimbarea județului nu depinde doar de instituții, ci și de oamenii care se implică și duc proiectele până la capăt.
„Prahova se schimbă și prin oamenii ei. Prin fiecare idee care merită o șansă, prin fiecare inițiativă dusă până la capăt și prin fiecare proiect care lasă ceva bun în urma lui. Asta este Prahova pe care vreau să o construim împreună”, a concluzionat președintele Consiliului Județean Prahova.
Administratie
Aproape 484.000 de țigarete, descoperite într-un camion la Calafat. Șoferul bulgar a fost arestat preventiv
Marfa de contrabandă era ascunsă printre alte bunuri transportate
Polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Calafat au descoperit 483.960 de țigarete ascunse într-un ansamblu rutier înmatriculat în Bulgaria. Captura a fost realizată în urma unei acțiuni desfășurate împreună cu lucrătorii Direcției Regionale Vamale Craiova – Serviciul Echipe Mobile Calafat.
Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu, controlul a avut loc în parcarea din apropierea Stației de Taxare a podului Calafat–Vidin, în cadrul unei acțiuni de tip „BLITZ”.
Camionul circula pe ruta Bulgaria–România
Pentru verificări a fost selectat un ansamblu rutier format din cap tractor și semiremorcă, înmatriculat în Bulgaria, care se deplasa pe ruta Bulgaria–România.
La volan se afla un cetățean bulgar în vârstă de 48 de ani. Conform documentelor prezentate autorităților, acesta transporta bunuri diverse. Compartimentul destinat mărfurilor nu avea aplicat sigiliu vamal.
În urma extinderii verificărilor, polițiștii au identificat mai multe cutii de carton ascunse printre mărfurile transportate. În interiorul acestora se aflau pachete de țigarete inscripționate cu timbru de acciză bulgăresc.
Șoferul nu a putut prezenta documente care să ateste proveniența produselor.
Valoarea țigaretelor, estimată la peste 725.000 de lei
Inventarierea mărfii a indicat un total de 24.198 de pachete, respectiv 483.960 de țigarete. Valoarea estimată a produselor se ridică la aproximativ 725.940 de lei.
Cercetările au fost preluate de lucrătorii Biroului de Prevenire, Combatere a Migrației Ilegale și Traficului de Migranți din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Dolj, care urmează să stabilească întreaga situație de fapt.
Șoferul, arestat preventiv pentru 30 de zile
În acest caz, polițiștii de frontieră efectuează cercetări pentru deținerea, în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României, a unor produse accizabile supuse marcării, fără marcaje sau cu marcaje necorespunzătoare ori false, peste limita legală de 10.000 de țigarete.
Cetățeanul bulgar a fost reținut pentru 24 de ore, după care a fost prezentat Judecătoriei Calafat cu propunere de arestare preventivă.
Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Calafat a admis propunerea și a dispus arestarea preventivă a bărbatului pentru 30 de zile. Acesta a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al Inspectoratului de Poliție Județean Dolj.
Controale permanente pentru combaterea ilegalităților la frontieră
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu precizează că desfășoară permanent acțiuni specifice, în colaborare cu instituțiile partenere, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale.
Activitățile au loc în contextul aplicării acquis-ului Schengen și urmăresc securizarea frontierelor, protejarea intereselor României și ale Uniunii Europene, precum și respectarea drepturilor de proprietate intelectuală.
Acuzațiile formulate fac obiectul cercetărilor, iar persoana beneficiază de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul procedurilor judiciare.
Administratie
Turul Ciclist al României 2026 trece prin Păulești. Restricții și recomandări pentru participanții la trafic
Comuna Păulești, inclusă în etapa Brașov–Ploiești
Comuna Păulești va fi inclusă în traseul celei de-a patra etape a Turului Ciclist al României 2026, programată sâmbătă, 12 septembrie. Etapa va conecta Brașovul de Ploiești, iar caravana competiției va traversa și o porțiune din teritoriul localității prahovene.
Anunțul a fost făcut de primarul comunei Păulești, Tudor Sandu, care le-a transmis locuitorilor recomandări pentru desfășurarea în condiții de siguranță a evenimentului sportiv.
Recomandări pentru intervalul 12:30–14:30
Pentru protejarea cicliștilor și pentru fluidizarea traficului, autoritățile recomandă evitarea deplasărilor pe DJ 102, în intervalul orar 12:30–14:30.
Sectorul vizat este cuprins între zona Calea Ferată Găgeni și sensul giratoriu Păulești, pe direcția către Ploiești.
În această perioadă, participanții la trafic sunt sfătuiți să evite utilizarea pe tronsonul menționat a următoarelor mijloace de deplasare:
- biciclete;
- trotinete;
- vehicule și mijloace similare;
- căruțe și alte atelaje.
Poliția și echipele de ordine, prezente pe traseu
Primăria Păulești le solicită cetățenilor să manifeste prudență și să respecte indicațiile polițiștilor, precum și ale personalului de ordine aflat pe traseul competiției.
Respectarea recomandărilor este necesară pentru prevenirea incidentelor și pentru ca etapa să se desfășoare în condiții cât mai bune, atât pentru sportivi, cât și pentru locuitorii și participanții la trafic din zonă.
Localnicii, invitați să susțină cicliștii
Pe lângă recomandările privind traficul, autoritățile îi invită pe locuitorii comunei să iasă pe traseu și să îi încurajeze pe sportivi.
„Păuleștiul face parte din spectacolul Turului României!”, a transmis primarul Tudor Sandu, potrivit anunțului publicat de Primăria comunei Păulești, mulțumindu-le cetățenilor pentru înțelegere și colaborare.
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost...
Nicușor Dan a semnat, viceprimarii au dispărut, Articolul 550 a murit: ghid rapid de fraudă legislativă în trei ore
Cotroceniul, birou de ștampilat pe nevăzute: cum a semnat Nicușor Dan, cu ochii închiși, execuția Articolului 550 România lui 2026...
Comisarul de 3,80 la teorie, 10 la împuternicire: șef peste IPJ Cluj, corigent la competență
De la „împuternicit etern” la „picat rușinos” Ce funcție mai poate ocupa în cadrul IPJ Cluj comisarul-șef Moșuțan Radu după...
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
La TCE Ploiești, sindicatul lui Suditu semnează „de acord” cu Organigrama lui Nae, coordonatorii sunt scoși la liman, iar Dinu...
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
Când poliția circulă cu mașina-n pioneze prin centru, dar te amendează pe tine pentru un bec ars, nu mai vorbim...
Ministerul „Reglementărilor Fantomă”: cum decide o structură fără chip cât merită oamenii la leafă
Diamantul lovește: de la Tribunalul București, direct la Curtea Constituțională O nouă excepție de neconstituționalitate pleacă din sala Tribunalului București...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
Când ți se cântă prea mult la ureche, la un moment dat nu mai poți sta în banca ta. Când...
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
Remember: cum s-au distrus Neoplan-urile și s-au umflat kilometrii Înainte să ajungem la „organigrama cu chiloți”, merită un mic remember:...
MAI adună date sensibile, ANSPDCP ridică din umeri: cazul procedurii PS-MAI-DGMRU-125
ANSPDCP și marele miracol administrativ: când dosarul cu date personale se lovește de ușa competenței Procedura MAI care a pus...
La Arad, programul de 8 ore bate infractorul la scor: 1–0 pentru hoți
Dacă te-ai întrebat vreodată cum poți crește infracționalitatea fără să dai o singură palmă legii, răspunsul vine de la Arad:...
STATUL PE PERSOANĂ FIZICĂ – Sufrageria de Securitate Națională S.A.
Cum și-au tras Bolojan și Abrudean Zonă de Securitate Clasa I „la cheie”, pe încredere și fără acte Când credeai...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
„Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” nu mai e doar o metaforă. Este un manual de proastă guvernare, ediție ilustrată,...
Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
Există popoare care construiesc rachete. Altele, care ridică zgârie-nori. România a reușit performanța unică de a bloca securitatea națională într-un...
Argint în nori, aur la Electromecanica, plumb în buget. Fermierii întreabă, Mafia Antigrindină se ascunde după gardul de beton
Asociația fermierilor din Prahova trimite o adresă‑dosar către AASNACP și lovește direct în inima combinațiilor cu puncte de lansare, contracte...
Veteranii de dinainte de 2017 – sponsorii oficiali ai bugetului prin CASS
Cum să-i prostești pe rezerviști în trei pași simpli: tai, declari neconstituțional, apoi tai din altă parte – Când ‘plafonarea’...
-
Exclusivacum 3 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 5 zile
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 2 zile
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 23 de ore
„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 3 zile
MAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 5 zile
Bâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum 2 zile
„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Featuredacum 5 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI