Actualitate
Vaticanul se confruntă cu un scandal de proporții tot mai mari
(Preluare Inpolitics):
Pe lîngă relansarea poveștii printr-un documentar Netflix, anul trecut, apar acum elemente noi și acuzații de o gravitate extremă, fratele dispărutei afirmînd, în presa italiană, că Papa Ioan Paul al II-lea, în prezent sanctificat, nu a fost străin de mușamalizarea dispariției, și avea în plus probleme de moralitate: ieșea noaptea la agățat femei.
În iunie 2019, Pietro Orlandi, fratele adolescentei italiene dispărute în 1983, a generat scandal în Italia, cerând informații despre posibilele implicații ale Vaticanului în dispariția surorii sale. Emanuela Orlandi, în vârstă de 15 ani, locuind în Vatican, a dispărut fără urmă, în timp ce se întorcea de la un curs de muzică la Roma.
După aproape 40 de ani, Pietro Orlandi a primit un pachet cu o scrisoare anonimă și o fotografie care pare să arate o femeie care seamănă cu sora sa, cu un mesaj care sugerează că ea ar fi încă în viață și ar fi reținută într-un loc necunoscut.
Orlandi a cerut ajutorul Vaticanului în rezolvarea acestui caz, deoarece tatăl său lucra pentru instituție în momentul dispariției surorii sale. El a fost invitat la Vatican pentru a se întâlni cu oficialii, dar a fost dezamăgit de lipsa de informații concrete oferite de aceștia.
Ulterior, în iulie 2019, rămășițele a două fete tinere au fost găsite în gropi comune într-un cimitir german, iar unele persoane au speculat că acestea ar putea fi rămășițele Emanuelei și ale altui adolescent italian, dar nu s-a confirmat.
Pietro Orlandi a afirmat că documentele Vaticanului ar putea conține informații relevante cu privire la dispariția surorii sale și că oficialii Vaticanului ascund adevărul.
În urma acestei acuzații, Vaticanul a lansat propriile sale investigații și a anunțat că va oferi toate documentele legate de cazul Orlandi. Cu toate acestea, la mai mult de doi ani de la aceste dezvăluiri, cazul rămâne nesoluționat și există puține informații noi.
Acum cîteva zile, Orlandi a apărut la televiziunea italiană La7 cu o înregistrare audio pe care i-a prezentat-o și lui Alessandro Diddi, procurorul șef al Vaticanului, a unui bărbat care a pretins că este apropiat de un grup mafiot presupus a fi fost implicat în dispariția Emanuelei.
În înregistrare, vorbitorul spune că Sfântul Ioan Paul aducea fete tinere în Vatican pentru a fi exploatate sexual, iar „când situația s-a transformat în ceva urât”, secretarul de stat al Vaticanului s-a adresat mafiei printr-o rețea de capelani ai închisorii, pentru ajutor în îndepărtarea fetelor.
Chiar înainte de interviu, Orlandi s-a întâlnit cu Diddi, și cu alți procurori ai Vaticanului timp de mai bine de opt ore; a fost prima lor întâlnire de când Diddi a deschis un nou dosar în anchetă în ianuarie.
În interviu Orlandi a mai spus că Papa Ioan Paul al ll-lea „ieșea noaptea într-o mașină cu doi monseniori polonezi” și „cu siguranță nu mergeau să binecuvânteze case”, sugestie limpede că era vorba de agățat femei.
Orlandi a mai spus că este „convins” că Sfântul Ioan Paul, Papii Benedict al XVI-lea și Francisc știu ceea ce s-a petrecut în 1983.
În replica, ziarul ”L’Osservatore Romano”, al Vaticanului, a contracarat dur acuzațiile lui Orlandi:
”Gândiți-vă ce s-ar fi întâmplat dacă cineva ar fi mers la televizor să afirme, pe baza unui ”din câte se spune” de către o sursă anonimă și fără cea mai mică dovadă sau mărturie, nici de mâna a treia, că tatăl vostru sau bunicul vostru ieșea noaptea din casă și, împreună cu un ”tovarăș de isprăvi”, mergeau încoace și încolo să hărțuiască fetele minore. Închipuiți-vă ce s-ar fi întâmplat, apoi, dacă ruda voastră, de acum răposată, ar fi fost universal cunoscută și stimată de toți în virtutea unui rol important pe care l-a îndeplinit. Nu am fi citit, oare, comentarii și editoriale pline de indignare pentru modul incalificabil în care a fost lezat bunul nume al acestui mare om, iubit de toți?
Din nefericire, așa s-a întâmplat în realitate cu sfântul Ioan Paul al II-lea, pontif al Bisericii catolice în perioada 16 octombrie 1978 – 2 aprilie 2005. Acuzația a fost lansată de Pietro Orlandi, fratele Emanuelei, tânăra dispărută în centrul Romei într-o după-amiază din luna iunie a anului 1983. Pietro, în prezența avocatului său, Laura Sgrò care dădea aprobator din cap, a povestit la transmisiunea ”Di martedì”, condusă pe canalul La7, în prime time, de Giovanni Floris, că papa Wojtyla ieșea noaptea împreună cu câte un monsenior și mergeau să caute fete. Toate au fost prezentate drept o indiscreție credibilă, însoțită de unele zâmbete complăcute, ca și cum se vorbea de secretul lui Pulcinella. Dovezi? Niciuna. Indicii? Cu atât mai puțin. Mărturii, cel puțin de mâna a doua sau a treia? Nici umbră. Doar acuzații infamante anonime. Cuvinte pe care Pietro Orlandi le-a însoțit cu o înregistrare audio atribuită unei persoane care afirmă despre sine că face parte din ”Banda della Magliana” și care spune – fără dovezi, indicii, mărturii, verificări sau circumstanțe – că Ioan Paul al II-lea ”le aducea în Vatican chiar împreună pe acelea”, înțelegând pe Emanuela și pe celelalte fete. Pentru a pune capăt acestei ”mizerii”, secretarul de stat de atunci s-ar fi adresat criminalității organizate, cerând acesteia să rezolve problema(…)
Este sacrosanct să se ancheteze la 360 de grade pentru căutarea adevărului cu privire la dispariția Emanuelei. Dar nimeni nu merită să fie defăimat în acest fel, fără nici un dram de indiciu, pe baza unui ”se spune”, atribuit unui necunoscut personaj din umbrișurile criminalității sau unui deplorabil comentariu anonim proclamat în direct la TV” mai scrie ziarul Vaticanului.
Actualitate
Anunț finalizare implementare proiect: „DIGITALIZAREA ACTIVITATII SOCIETATII PESTCONTROL BUCURESTI SRL”
Actualitate
Scutul olandez pentru Europa: Destinus prezintă interceptorul Vorexon pentru eliminarea punctelor oarbe din apărarea aeriană
Compania olandeză Destinus a dezvăluit un nou sistem de interceptare a rachetelor, conceput special pentru a aborda vulnerabilitățile critice din arhitectura de apărare aeriană integrată a Europei. Denumit Vorexon, acest interceptor lansat de la sol promite să detecteze și să neutralizeze rapid proiectilele inamice, asigurând protecția activelor prioritare printr-o selecție inteligentă a țintelor.
Viteză de peste Mach 2 și precizie sub control uman
Aflat încă în faza de dezvoltare, sistemul Vorexon este proiectat să atingă o viteză maximă de peste Mach 2 și să aibă o rază de acțiune de peste 20 de kilometri. Tehnologia funcționează în cadrul unei rețele integrate de senzori și control al focului, utilizând radare externe pentru a identifica și clasifica proiectilele primite. După lansare, interceptorul beneficiază de corecții de curs pe traiectoria medie, până când propriul radar se blochează pe țintă pentru atacul final. Un aspect esențial subliniat de producători este faptul că decizia finală de angajare a țintei rămâne în permanență sub comanda unui operator uman.
Eficiența costurilor: O lecție învățată de pe frontul din Ucraina
Dezvoltarea Vorexon vine ca un răspuns direct la realitățile războiului modern, unde bombardamentele masive de artilerie au demonstrat că utilizarea interceptorilor scumpi pentru a opri rachete ieftine este nesustenabilă economic. În prezent, nicio arhitectură de apărare nu poate angaja fiecare proiectil fără a epuiza resursele financiare ale apărătorului. Vorexon urmărește să echilibreze acest raport de forțe, oferind o soluție scalabilă împotriva rachetelor de artilerie și a bombelor ghidate, care sunt produse în masă la costuri reduse.
Calendarul implementării și protecția infrastructurii critice
Destinus estimează că Vorexon va trece prin teste operaționale anul viitor, având ca țintă lansarea producției de masă în 2028. Sistemul este gândit să protejeze puncte strategice precum posturile de comandă, hub-urile logistice, depozitele de muniție și bateriile de apărare aeriană. Deși nu au fost anunțați clienți oficiali de lansare, compania a confirmat purtarea unor discuții cu mai multe state europene, inclusiv cu Ucraina, țară unde alte tehnologii ale firmei, precum racheta de croazieră RUTA Block 2, sunt deja utilizate în contextul conflictului actual.
Actualitate
Thunder: Noua eră a aviației militare – Drona autonomă care devine „camaradul loial” al elicopterelor de atac
Sectorul tehnologiei de apărare asistă la o premieră majoră prin lansarea „Thunder”, o dronă din Grupa 5 concepută să revoluționeze modul în care sunt desfășurate operațiunile aeriene. Dezvoltată printr-un parteneriat strategic între gigantul tehnologic Anduril și producătorul de aviație Archer, noua platformă este proiectată pentru a îndeplini rolul de „loyal wingman” (camarad loial), zburând alături de elicoptere de atac precum Apache sau viitoarea flotă Cheyenne.
Simbioză tehnologică: De la taxiuri aeriene la prădători autonomi
Thunder nu este doar un proiect teoretic, ci rezultatul a trei ani de dezvoltare intensă. Această aeronavă cu rotoare basculante (tiltrotor), complet autonomă și înarmată, a fost creată pe baza lecțiilor învățate din dezvoltarea aparatului cu aripi fixe YFQ-44A „Fury”. Interesant este faptul că geneza sistemului Thunder se află în tehnologia „taxiurilor aeriene electrice” dezvoltată de Archer, demonstrând o tranziție fără precedent a inovației din sectorul comercial către cel militar, special adaptată pentru „războiul de manevră” în zonele litorale.
Forță brută și precizie chirurgicală: Un arsenal echivalent cu al unui Apache
Din punct de vedere al performanțelor, Thunder se anunță a fi un monstru al eficienței. Cu o rază de acțiune și viteză comparabile cu cele ale elicopterului Cheyenne, drona dispune de o capacitate de încărcare similară cu cea a unui Apache, dar cu avantajul de a opera la altitudini superioare. Configurația sa tactică prevede grupuri de trei până la șase drone Thunder care escortează aeronavele cu echipaj uman, oferind protecție și putere de foc suplimentară.
Arsenalul este impresionant: compartimentul principal poate găzdui până la 10 rachete Hellfire, 16 muniții de tip „air-launched effects” sau 76 de rachete. Mai mult, botul aeronavei este echipat cu sisteme specializate pentru combaterea altor drone (Counter-UAS), asigurând o bulă de protecție pentru întreaga formație de zbor.
Inteligența „Lattice”: Când algoritmii mașinilor autonome cuceresc cerul
Dincolo de blindaj și armament, adevărata putere a dronei Thunder rezidă în software. Anduril a integrat platforma Lattice, un sistem bazat pe inteligență artificială care colectează și sintetizează datele de la toți senzorii pentru a crea o imagine tactică completă. Pentru a permite zborul autonom la joasă altitudine și viteze mari, inginerii au preluat și adaptat tehnologii din industria vehiculelor autonome (self-driving cars), oferind dronei capacitatea de a evita formele de relief în timp ce reacționează instantaneu la amenințările inamice.
Orizont 2030: Standardizarea războiului de manevră pe scară largă
Thunder a fost concepută pentru a fi „atritabilă” (înlocuibilă cu costuri rezonabile), facilitând desfășurarea unor cantități mari de senzori și arme pe câmpul de luptă. Designul său modular permite dezasamblarea și transportul într-un container ISO standard de 40 de picioare, putând fi livrată rapid prin infrastructura terestră, maritimă sau aeriană. Primele teste de zbor sunt programate pentru anul viitor, software-ul fiind deja verificat pe aeronave surogat în ultimii doi ani. Dacă cererea din partea forțelor armate se menține, producția de serie va debuta în intervalul 2029-2030, marcând o schimbare radicală în modernizarea aviației de atac.
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 2 zile„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii




