Featured
Polițiștii refuză controlul la domiciliul oamenilor bolnavi

Polițiștii au atacat extrem de dur proiectul care instituie controale la locuințele persoanelor aflate în concediu medical. Aceștia au susținut foarte clar că nu au de gând sub nicio formă să efectueze astfel de verificări, arătând că măsura echivalează cu un arest la domiciliu și că este atât ilegală, cât și neconstituțională.
Parlamentarii au revenit cu ideea poliției concediilor medicale, pe care vor să o transpună în legislație, pe motiv că s-ar comite abuzuri în acest sens. Mai exact, că românii ar beneficia de concedii medicale plătite fără a fi, de fapt, bolnavi. În primul rând, absența sau prezența la domiciliu nu arată, în vreun fel, cât de bolnav ești. Cunosc un caz recent al unei persoane operate pe coloană. Refacerea capacității de muncă durează cam 3 luni, dar chiar medicii i-au recomandat să facă plimbări și mișcări ușoare pentru refacerea ligamentelor. Omul se mișcă cu greu, dar se mișcă și chiar pleacă de acasă. În opinia legiuitorului, acest om trebuie sancționat și trimis, cu forța la muncă. Sau să luăm, de exemplu, bolnavii de cancer, care iau citostatice și abia se târăsc. Ei bine, și aceștia îndrăznesc să se aventureze în afara casei, să ia puțin aer, cum se spune. Și pe aceștia îi condamnăm? Polițiștii, cei care ar trebui să însoțească organele de control la locuințele bolnavilor, spun că interdicția impusă unui om bolnav de a ieși din casă este pur și simplu un arest la domiciliu, o măsură atât ilegală, cât și neconstituțională. ”Arestul medical la domiciliu este ilegal, inuman și neconstituțional. Că doamna deputat și fost ministru al Muncii, Raluca Turcan (inițiatorul proiectului de lege), nu are capacitatea de a sesiza ridicolul, ilegalitatea și neconstituționalitatea propunerii sale legislative pare evident, dar colegii săi de partid și de guvernare sau consilierii personali ar trebui să o sfătuiască în acest sens, că iar se face de băcănie”, se arată într-un comunicat al Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC).
Măsurile privative de libertate pot fi decise doar de judecători
Sindicaliștii din MAI susțin că parlamentarii ar trebui să legifereze reglementări mai clare și pedepse mai dure pentru acei angajatori care nu asigură condiții minime obligatorii de sănătate și securitate la locul de muncă, ceea ce conduce la accidentări sau boli profesionale grave în rândul angajaților, unele cu urmări fatale ori cronice asupra vieții de zi cu zi a oamenilor.
”Conform legii în vigoare, măsurile privative de libertate pot fi decise numai de către un judecător de drepturi și libertăți. Actuala propunere este un nou tip de arest la domiciliu, și anume arestul medical la domiciliu, care este vădit imoral, inuman, ilegal și neconstituțional. Niciodată nu vom fi de acord ca Poliția să facă verificări la adresa unde eventual ați aresta, voi, medical, oameni bolnavi. Ați mai făcut asta, pe timpul pandemiei, când erați tot pe cai mari, în Guvern, și tot pe noi ne-ați împins în față, să ne înjure lumea și să ne țină minte, pe vecie, că am fost folosiți pentru hăituirea celor declarați pericol public medico-sanitar de către puterea din care făceați și faceți și acum parte. Și noi decontăm în sondaje acest lucru, iar oprobiul opiniei publice va fi greu de contracarat”, se mai precizează în comunicatul SNPPC.
Refuz categoric al sarcinilor în plus
Sindicaliștii mai arată că deficitul din MAI este, la ora actuală, de 15.000 de polițiști, iar sarcinile și structurile noi apărute, de genul poliția școlilor și poliția animalelor, fac dificilă îndeplinirea atribuțiilor. Tocmai de aceea, o altă sarcină în plus pentru polițiști este imposibil de acceptat, susține SNPPC. ”Bugetul asigurărilor de sănătate este insuficient nu pentru că este jupuit” de angajații bolnavi, ci pentru că este dedicat unor achiziții și investiții orientate către cine trebuie. În plus, majoritatea covârșitoare a contractelor de muncă înregistrate în Revisal sunt pe salariul minim pe economie, unul de mizerie, ceea ce determină, implicit, sume mici la capitolul taxe și impozite, având în vedere că sunt stabilite ca procent din salariu”, se mai precizează în documentul citat.
Exclusiv
Putem discuta despre managementul defectuos în ceea ce privește planificarea polițiștilor în serviciu și de tronsoane de drumuri naționale neacoperite

(Cristina T.).
Featured
Băncile se pot apuca de imobiliare. CCR a decis că Legea privind darea în plată a caselor este constituțională

Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate ridicate de băncile străine în privința Legii privind darea în plată. Avocații băncilor au considerat că returnarea imobilelor luate prin credit ipotecar și stingerea datoriilor afectează interesele financiare ale instituțiilor, invocând faptul că debitorii și-au asumat riscurile la semnarea contractelor.
Curtea Constituțională a pus capăt, definitiv, încercărilor repetate ale băncilor de a anula efectele Legii privind darea în plată, care permitea debitorilor să returneze casele cumpărate prin credite instituțiilor financiare, în condițiile în care fluctuația cursului valutar creștea cu peste 52,6% față de cursul de la data încheierii contractului sau obligația de plată lunară a creditului creștea cu peste 50%.
Legea a fost una salvatoare pentru zecile de mii de contracte de credite ipotecare, afectate de o creștere enormă a ratei lunare, din cauza majorării dobânzilor. Consecința gravă era că, pe lângă faptul că cedau băncilor imobilele cumpărate, debitorii erau obligați să achite în continuare rate, din cauza scăderii prețurilor pe piața imobiliară. Instituțiile financiare care au ridicat excepții de neconstituționalitate au fost Societatea Credit Europe Bank România, Societatea First Bank, Societatea Credit Europe Bank România, Societatea Raiffeisen Bank, Societatea Banca Românească, Societatea Credit Europe Bank NV din Amsterdam, Societatea Credit Europe Bank NV din Amsterdam și Societatea Credit Europe Ipotecar IFN.
Reprezentanții legali ai acestora au invocat faptul că Legea nr. 52/2020 aduce o gravă atingere dreptului la libertate economică și libertății comerțului, întrucât intervine în raporturile juridice încheiate între profesionist și consumator, afectând în mod direct contraprestația la care creditorul este îndreptățit prin încheierea contractelor de credit. Modificarea condițiilor economice pe parcursul executării unui contract de credit, condiții care nu sunt sub influența creditorului, nu justifică modificarea obligației esențiale a debitorului, prin lipsirea creditorului de posibilitatea recuperării creanței în integralitatea sa, au arătat aceștia.
Atacuri furibunde
Băncile au susținut că Legea nr. 52/2020 modifică raporturi juridice contractuale, intervenind exclusiv în favoarea uneia dintre părțile contractului, prin prejudicierea patrimoniului celeilalte părți contractante, instituind o discriminare inacceptabilă între subiecții de drept privat. Totodată, legea ar încălca libertatea economică și dreptul de proprietate, prin instituirea unei obligații în sarcina creditorilor de a se conforma dreptului debitorilor exercitat în baza legii în mod unilateral și neîngrădit de a schimba prețul unui contract deja executat sau în curs de executare.
”Libertatea contractuală a părților nu presupune doar libertatea părților de a-și asuma obligații și de a dobândi drepturi într-un mecanism contractual agreat de acestea, ci și libertatea de a-și asuma riscuri ale contractului care pot fi deopotrivă juridice și economice. Odată cu asumarea riscului prin contracte cu putere de lege se naște și obligația părților contractante de a respecta riscurile asumate, iar modificarea/reașezarea riscurilor asumate prin contract sau chiar modificarea prețului agreat de părți nu poate avea loc printr-o ingerință a legiuitorului în economia contractului”, se precizează în critica de neconstituționalitate.
Și-au asumat riscurile
Legea criticată prevede că fluctuația cursului valutar cu peste 52,6% față de cursul de la data încheierii contractului sau creșterea cu peste 50% a obligației de plată lunară a creditului, urmare a majorării ratei de dobândă variabilă, menținute pe o durată de cel puțin 6 luni, pot constitui motive pentru darea în plată a bunului achiziționat. Reprezentanți băncilor susțin însă că, atunci când a constituit garanția asupra imobilului, creditorul și-a asumat riscul executării silite în caz de neplată, iar atunci când debitorul și-a asumat riscul evenimentului așa-zis imprevizibil, impreviziunea nu își mai găsește aplicare.
Mai ales că că debitorii au contractat credite pentru o perioadă îndelungată, respectiv 20-30 de ani, iar analiza impreviziunii nu se poate raporta doar la ultimele 6 luni anterioare transmiterii notificării de dare în plată. Fiind o perioadă foarte scurtă, nu se poate concluziona că această creștere a ratelor raportat la dobânda variabilă este una ireversibilă.
Scop legitim
Curtea Constituțională a apreciat că atât timp cât la evaluarea gradului de îndatorare a persoanei trebuia să se țină seama de această fluctuație a cursului valutar, însemna că, în sine, ea era de natură să perturbe relația dintre consumator și profesionist, pentru că plasa o sarcină excesivă în privința celui dintâi, iar capacitatea sa de rambursare a creditului era afectată. Cu alte cuvinte, se trece în registrul riscului supraadăugat.
”Scopul legitim urmărit se circumscrie conceptului de protecție a consumatorului prin înlăturarea pericolului ruinei sale contractuale iminente. În continuare, Curtea a reținut că măsura criticată configurează un just raport de proporționalitate între interesele generale și cele particulare, în sensul că pune în balanță, pe de o parte, protecția imediată și nemijlocită a consumatorilor, așadar a unei largi sfere de persoane care, deși situate într-un raport de egalitate juridică, formală cu profesioniștii, totuși, sub aspectul puterii lor economice, apreciate în mod individual, se află într-o evidentă relație de inferioritate, și, pe de altă parte, interesul profesioniștilor de a-și vedea executate sumele de bani rezultate din contractele de credit”, se arată în Decizia Curții Constituționale.
Anchete
Va dati seama cat de mare este disperarea?/”Intregul dosar al DNA este vulnerabilizat din cauza ca procurorul de caz George Adrian Matei este anti-vaccinist”

Asa ceva este ireal! Am auzit cea mai tare aparare venita din zona #rezist in cazul afacerii cu vaccinuri anti-Covid, cu prejudiciu de peste 1 miliard de euro adus statului, caz in care DNA ii acuza de fapte de abuz in serviciu pe fostul premier Florin Citu si ministrii USR ai Sanatatii, Vlad Voiculescu si Ioana Mihaila, dezvaluie Lumea Justitiei. Fiti atenti: cica intregul dosar al DNA este vulnerabilizat din cauza ca procurorul de caz George Adrian Matei (foto) este anti-vaccinist. Nu este o gluma, este cat se poate de serios: aceasta idee se vantura prin zonele #rezist si este prezentata drept argument pentru combaterea anchetei DNA. Doamne fereste! Va dati seama cat de mare este disperarea? (Irinel I.).
-
Administratieacum 4 zile
România deţine cea mai modernă versiune de PATRIOT existentă acum în lume
-
Exclusivacum 4 zile
Gruparea de crima organizata locala acoperita de mafia din IPJ Prahova si de la varful MAI a fost devoalata pana si de avocati, in instanta
-
Featuredacum 4 zile
In urma SEDINȚEI de la A.N.P. ii raspundem, public/oficial, comisarului șef de poliție penitenciară dr. Dan HALCHIN
-
Exclusivacum 4 zile
Care este asemănarea dintre un penitenciar și Academia de Poliție „A. I. Cuza”?/Umilințe, nerespectarea stimei de sine, înjosire și căprărie pana si pentru studentele din Academie
-
Featuredacum o zi
Testarea politistilor care ieseau din serviciu si care intrau in serviciu pentru depistarea consumului de alcool si substante stupefiante
-
Featuredacum 4 zile
Generalul cu patru stele(r) Silviu Predoiu, fost șef al spionajului românesc, și-a anunțat decizia de a candida anul viitor la președinția României din partea formațiunii politice pe care a înființat-o, Partidul Liga Acțiunii Naționale
-
Exclusivacum o zi
Consiliul de administrație și Senatul Academiei de Poliție “A. I. Cuza” au luat decizia: Academia de Poliție “A. I. Cuza” a fost închisă până la finalul anului
-
Featuredacum 4 zile
Ofensiva Israelului în Fâșia Gaza nu are un impact doar asupra Orientului Mijlociu, ci se extinde și mai la Vest, peste Europa întreagă