După ce în toamna anului trecut, FTX, a treia cea mai mare platformă de tranzacționare cripto din lume, a intrat în faliment, zilele trecute pe investitorii în criptomonede s-a zburlit din nou pielea.

Şeful Binance, cea mai mare bursă de criptomonede din lume, Changpeng Zhao, a demisionat de la conducerea companiei, pledând vinovat pentru încălcarea legilor americane privind combaterea spălării banilor, ca parte a unui acord de recunoaștere a vinovăției prin care firma va plăti o amendă de 4,3 miliarde de dolari.

De regulă, astfel de evenimente provoacă unde de şoc la nivel internaţional, investitorii grăbindu-se să-şi retragă banii investiţi. În primele 24 de ore de la anunţul demisiei lui Zhao, clienţii Binance au retras peste un miliard de dolari din conturi.

Pe Facebook, la o căutare după cuvântul criptomonede, îţi dai seama de amploarea fenomenului numărând doar paginile şi grupurile cu această tematică existente în România. Primesc, într-o zi, un mesaj pe Messenger de la unul din prietenii din lista de Facebook. M-a luat prin surprindere nu doar faptul că acesta nu mă contactase niciodată astfel, dar, acum, mi se adresa şi la per tu: Ce faci, eşti bine? După ce i-am răspuns că sunt în regulă, mi-a propus o afacere de neratat cu criptomonede.

Am căutat numele în lista de prieteni, constatând că persoana reală anunţase de ceva vreme că i-a fost clonat contul. Practic, persoana care mă contactase încerca să-mi vândă cine ştie ce iluzii, dar a greşit fundamental: nu a intuit cât de apropiat sunt de cel căruia îi clonase contul, adresându-mi-se la persoana I. Una dintre cele mai folosite metode de agăţare a potenţialilor clienţi este aceasta. Prin clonarea unui cont, infractorul cibernetic are acces la lista de prieteni asociată acestuia, după care începe să contacteze diverse persoane. Ţeparii consideră că, primind un mesaj cu un pont despre investiţii, de la un prieten virtual, ţintele vor fi mult mai receptive la propunere.

Mirajul câştigurilor rapide din tranzacţionarea criptomonedelor i-a transformat pe mulţi români în investitori de ocazie, prinşi în mreje de armata de consultanţi financiari şi specialişti în servicii de intermediere financiară, care îşi vânează victimele atât offline, dar, mai ales, online. În urmă cu două luni, un binevoitor de acest tip, Călin Donca, a fost reţinut de DIICOT pentru mai multe infracţiuni financiare, printre care şi înşelăciune cu criptomonede. Acesta îşi racola clienţii pe reţelele sociale, dar mai ales pe TikTok. Posta materiale video în care se afişa cu maşini şi case de lux, promiţând urmăritorilor o viaţă la fel ca a lui dacă îi vor urma sfaturile.

Donca este acuzat că a păcălit sute de oameni să investească într-o monedă virtuală inventată de el, susţinând că investiţiile le vor aduce câştiguri de 100 de ori mai mari. În acest mod, a obţinut peste 700.000 de euro. În plus, Donca şi-a lipit imaginea de aceea a lui Dorian Popa, un aşa-zis influencer, cu mare priză la generaţia TikTok. Donca îşi cizela imaginea de investitor de încredere şi prin apariţiile în diverse podcasturi realizate pe YouTube, precum şi prin apariţiile la emisiuni tv, una dintre acestea fiind Chefi la Cuţite difuzată de Antena 1.

Pe deasupra, organiza conferinţe la care se strângeau tineri dornici de înavuţire rapidă, oferindu-le sfaturi cum să ajungă și ei la fel de sus. Generaţia care vânează miraje pe TikTok nu ştie probabil că indivizi precum Donca vindeau aceleaşi sfaturi părinţilor lor, în anii ’90. Cum nici oamenii păgubiţi de Caritas sau FNI nu au mai recuperat nimic din ceea ce băgaseră la înmulţit cu zece sau cu o sută, la fel şi tiktokerii lui Donca îşi vor muşca buza de ciudă, aşteptând următorul vânzător de iluzii.

Economica.net scrie că ţara noastră are una din cele mai slab dezvoltate piețe financiare clasice din Europa, dar se poate lăuda că este în elita europeană în ceea ce privește investiţiile în piața cripto. Sursa citată estimează că între 500.000 și 800.000 de români investesc în acest tip de active, deşi nicio instituţie a statului nu recomandă asemenea investiţii. Un caz expus de sursa citată, în urmă cu două luni, vorbeşte despre cum o firmă din Voluntari, Ilfov, a lăsat cu ochii-n soare în jur de 900 de români.

Aceştia nu mai au acces la conturile proprii, iar activele li s-au evaporat. Un păgubit care a vorbit cu reporterii economica.net a precizat că investiţiile unora au ajuns şi la un milion de euro, în timp ce mulţi au pariat zeci sau sute de mii de euro. Aceştia nu doar că nu au acces la câştigurile din banii investiţi, dar nu mai pot recupera nici măcar sumele de bază. Conform celui citat de economica.net, proprietarii firmei vorbeau în aşa fel încât dădeau impresia că sunt persoane care aveau cunoștințe temeinice în domeniul financiar, inspirând încredere. Câştigurile erau mari pe hârtie, însă, dacă cineva voia să retragă sumele acumulate, era atenţionat că este o decizie neinspirată care l-ar putea priva de câştiguri viitoare mult mai mari.

Schema aplicată pare a fi una de tip Ponzi. De obicei, în asemenea cazuri, la început clienţii sunt contactaţi des, li se vorbeşte într-un limbaj elevat, iar ei prind încredere că au de-a face cu oameni de încredere care se pricep la ceea ce fac. Dacă deponenţii nu retrag sume mari din cele acumulate, firma poate face rambursări către unii investitori, creând astfel impresia de stabilitate. Problema apare când mai mulţi investitori fac retrageri mari, iar schema nu mai poate fi susținută.

Avertismentele autorităților de reglementare

Preşedinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, un critic aspru al criptomonedelor, a relatat că unul dintre fii săi şi-a pierdut aproape toţi banii investiţi în active cripto. Lagarde consideră criptomonedele instrumente speculative, fără valoare, un instrument folosit deseori de infractori pentru activităţi ilicite. Comisia Europeană atenţionează că există peste 17.000 de criptoactive diferite, unele fiind denumite monede virtuale, monede digitale sau tokenuri. Piața criptomonedelor nu este reglementată și supravegheată, astfel că există posibilitatea reală de a pierde toți banii investiți în aceste active.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) din România informează că trebuie să fim vigilenți la publicitatea înșelătoare, inclusiv aceea făcută prin platforme de comunicare socială și influenceri. Câștigurile rapide şi mari promise trebuie să dea de gândit consumatorilor, dacă par prea bune ca să fie adevărate. Păgubiţii trebuie să fie conștienți că nu dispun de nicio cale de atac sau protecție, întrucât criptoactivele, produsele  și  serviciile  conexe  nu  intră sub  incidența protecției existente în temeiul normelor actuale ale UE privind serviciile financiare. (L. Anghel).

În cauză, procurorii au dispus reținerea a trei inculpați și măsura controlului judiciar față de un al patrulea. Față de cei trei reținuți, instanța a emis mandat de arestare preventivă pentru 30 de zile.

În fapt,bărbaţii au fost prinși în flagrant în timp ce dețineau în vederea comercializării ţigarete de contrabandă, de provenienţă ucraineană.

În cursul aceleași zile, au fost puse în aplicare 6 mandate de percheziție domiciliară pe raza judeţului Suceava, fiind identificate și ridicate un număr de 787.280 țigarete de provenienţă extracomunitară, patru autovehicule folosite în activitatea infracţională, precum şi alte mijloace de probă.

De asemenea, au fost identificate și alte  bunuri fără documente de provenienţă, ambalate în cutii de carton și recipiente din plastic purtând  mențiuni în limba  ucraineană,  care au fost predate Direcţiei Regionale Antifraudă Fiscală Suceava.

Din actele de urmărire penală efectuate a rezultat că în luna noiembrie 2023, inculpații (cetățeni români și ucrainieni) au constituit pe raza județului Suceava un grup infracţional organizat, avînd drept scop introducerea ilegală în România a unor  cantităţi  de ţigarete de provenienţă extracomunitară. Acestea au fost transportate cu   autovehicule având locaşuri special amenajate și depozitate în imobile deținute de membrii grupului infracţional, de unde au fost  ulterior mutate temporar în alte locații până la comercializarea către clienţi din ţară.

La data de 02.12.2023, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Suceava a dispus arestarea preventivă a inculpaților reținuți, pentru o perioadă de 30 de zile.

Activitățile judiciare au fost realizate împreună polițiștii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Suceava şi cu sprijinul jandarmilor Inspectoratului Județean de Jandarmi Suceava.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Biroul Tehnic şi de Criminalistică din cadrul D.I.I.C.O.T. și Direcţia Operaţiuni Speciale din cadrul Poliției Române.

Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal persoanele cercetate beneficiază de drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de Procedură Penală, precum și prezumția de nevinovăție, mai previzeaza sursa citata. (Paul  D.).

„În ziua de 04.12.2023, 00:05:48 (ora României), s-a produs în ZONA SEISMICA VRANCEA, BUZĂU un cutremur mediu cu magnitudinea 4.7, la adâncimea de 140 kilometri”, conform Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.

Cutremurul s-a produs la 53 kilometri vest de Focșani, 59 kilometri nord-vest de Buzău, 61 kilometri sud-est de Sfântu-Gheorghe, 70 kilometri est de Brașov și 85 kilometri nord-est de Ploiești.

Cea mai puternică mişcare tectonică din acest an, de 5,7, a avut loc în data de 14 februarie, în judeţul Gorj, la o adâncime de 6,3 kilometri. (Sava N.).