Anchete
Informații referitoare la drepturile de care pot beneficia după absolvirea unităților de învățământ
Având în vedere că absolvenții promoției Aprilie – 2023 ai școlilor de poliție vor trebui să se prezinte luni, 10.04.2023, ora 08:00 la sediul unităților de poliție teritoriale în care au fost repartizați pentru a fi luați în evidențe de către reprezentanții serviciilor de resurse umane și pentru a parcurge un nou proces de repartizare la nivelul structurilor subordonate, în ordinea mediilor obținute la absolvire, venim în sprijinul acestora cu câteva informații referitoare la drepturile de care pot beneficia după absolvirea unităților de învățământ, precizeaza cei din Sindicatul Europol.
De menționat este faptul că unele structuri din cadrul Poliției de Frontieră au înțeles că timpul de vineri de la absolvire și până mâine dimineață e prea scurt, fapt pentru care au aprobat concediu de odihnă pentru câteva zile pentru ca proaspeții absolvenți să-și identifice o un imobil pentru închiriere.
1.ÎNVOIRE PLĂTITĂ – baza legală este reprezentată de art. 21 alin. 1 lit. d) din Anexa VI a Legii nr. 153/2017. Aceasta se acordă la cerere, astfel încât polițiștii să poată avea timpul necesar identificării unui spațiu de locuit și pentru transportarea lucrurilor personale de la locuința de domiciliu la cea pe care au identificat-o în vederea închirierii.
Vezi aici-Model de cerere pentru acordarea a 5 zile lucrătoare de învoire plătită!
2. INDEMNIZAȚIA DE INSTALARE – în valoare de 790 lei, se acordă o singură dată absolvenților instituțiilor de învățământ ale MAI, la numirea în prima funcție în baza unei solicitări scrise. Acest drept este reglementat de prevederile Legii nr. 153/2017, Legii nr. 360/2002, precum și de cele ale OMAI nr. S/7/2018.
Vezi aici-Model de cerere pentru acordarea indemnizației de instalare!
3.COMPENSAȚIA DE CHIRIE – în valoare de aproximativ 370 lei. Izvorul dreptului referitor la compensația de chirie își are natura în cuprinsul prevederilor art. 31 alin. (1) și alin. (11) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Polițiștii au dreptul la o compensație lunară pentru chirie, calculată în raport cu salariul de bază corespunzător lunii pentru care se cuvine acest drept, în cuantum de:
- 50% din salariul de bază, dacă locuiesc în municipii, stațiuni turistice ori balneare sau în localități cu situații deosebite;
- 40% din salariul de bază, dacă locuiesc în alte localități decât cele prevăzute la lit. a).
Cum poți beneficia de compensația lunară de chirie?
- completezi un contract de închiriere cu proprietarul care se va înregistra la ANAF -2 exemplare;
- completezi un raport tipizat pentru acordare a compensație chirie ;
- completezi o cerere tipizată pentru locuință de serviciu (în cele mai multe cazuri nu sunt disponibile locuințe de serviciu) – modelul de cerere tipizată poate fi solicitat de la secretariatul unității sau de la structura de resurse umane;
- atașezi o copie a cărții de identitate;
- le depui la unității pentru a fi trimise la Serviciul Resurse Umane;
- acest drept se primește cu data înregistrării raportului.
4.DECONTARE TRANSPORT LA ȘI DE LA LOCUL DE MUNCĂ – procedura este reglementată de prevederile HG nr. 1198/2022 și de Ordinul MAI nr. 181/2022 și se grupează în 3 categorii, după cum urmează:
- deplasarea zilnică de la domiciliu sau reședință la locul de muncă și de la locul de muncă la domiciliu sau reședință, în limita a 70 km. Acest tip de decontare nu poate fi atribuită în paralel cu compensația lunară pentru chirie.
- decontarea deplasării săptămânale de la domiciliu sau reședință la locul de muncă și de la locul de muncă la domiciliu sau reședință pe o distanță cuprinsă între 71 și 300 de km. De acest tip de decontare puteţi beneficia în paralel cu compensația lunară pentru chirie.
- decontarea deplasării bilunare de la domiciliu sau reședință la locul de muncă și de la locul de muncă la domiciliu sau reședință pe o distanță cuprinsă între 301 si 1000 km. De acest tip de decontare puteţi beneficia în paralel cu compensația lunară pentru chirie.
De asemenea, este important de reținut faptul că în conformitate cu prevederile art. 12 din HG nr. 1198 din 2022, polițiștii au dreptul anual, la acordarea contravalorii transportului pentru efectuarea concediului de odihnă sub forma unei sume forfetare, în procent de 25% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, respectiv suma de 637 lei. Acest drept se acordă pentru efectuarea concediului de odihnă aferent anului calendaristic pentru care se cuvine sau pentru efectuarea concediului de odihnă restant.
5.DECONTARE SERVICII TURISTICE IN CONCEDIU – în valoare de 1450 lei. Polițiștii beneficiază de decontarea serviciilor turistice în cuantum de 1450 lei pentru structurile turistice clasificate de pe teritoriul României. Decontarea serviciilor turistice se poate efectua de mai multe ori, până la limita valorică de 1450 lei, condiția minimă este ca polițistul să fie cazat pentru cel puțin o zi în perioada în care solicită decontarea. De precizat este faptul că unitatea turistică trebuie să se regăsească în lista structurilor turistice clasificate aflată pe site-ul Ministerului Turismului – http://turism.gov.ro/web/autorizare-turism/.
Serviciile turistice pentru care se decontează cuprind:
- servicii cazare;
- alimentație publică(masă restaurant);;
- tratament balnear și agrement.
Factura fiscală trebuie să conțină următoarele elemente:
- denumirea serviciilor turistice (ex. servicii cazare și masă etc.);
- denumirea unității turistice ( numele pensiunii/hotelului, ex. Hotel Olimp, Pensiunea Eden )*
- perioada cazării (ex. 03.05-06.05.2022);
- numele și prenumele titularului; *A nu se confunda cu numele firmei care administrează unitatea de cazare.
Actele care se depun la structurile financiare sunt următoarele:
• factura fiscală;
• bon fiscal/chitanță pentru a face dovada plății
• raport tipizat.
* Plata serviciilor turistice se poate face numai de către polițist sau de către soțul/soția acestuia.
Vezi aici-Model de raport privind decontarea serviciilor turistice!
6.CONCEDIU DE ODIHNĂ – 32 zile calendaristice anual (pentru absolvenții școlilor de agenți de poliție sesiunea aprilie 2023 se vor acorda 24 zile calendaristice în anul 2023). Este un drept prevăzut de art. 28 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 360/2002, iar condițiile de acordare, cuantumul și tipurile de concedii de care pot beneficia polițiștii sunt prevăzute în cuprinsul HG 1578/2002. Polițiștii au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, a cărui durată se stabilește în raport cu vechimea lor în serviciu, după cum urmează:
- 32 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime în serviciu de până la 10 ani;
- 38 de zile calendaristice, pentru cei cu o vechime în serviciu de peste 10 ani.
Vezi aici-Model de raport pentru solicitarea concediului de odihnă!
7. CONCEDIU DE STUDII – 30 de zile. Izvorul de drept este reprezentat de prevederile HG nr. 1578/2002 și ale OMAI nr. 438/2003. În acest sens, polițiștii pot solicita acordarea zilelor de concediu de studii, după ce în prealabil au făcut dovada faptului că sunt înscriși la o instituție de studii universitare acreditate, mai precizeaza sursa citata. (cerasela N.).
Vezi aici-Model de raport pentru aprobarea concediului de studii!
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Anchete
Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?
O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.
„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan
Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.
Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.
Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”
Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.
Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor
Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),
-
Exclusivacum 2 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 3 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 3 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 2 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum o zi„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum o zi„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii



