Din 1997, a început livrarea aeronavelor MiG-21 LanceR către aviaţia militară. De atunci, aceste avioane au reprezentat Forţele Aeriene române la multe exerciţii și mitinguri aeriene, naţionale şi internaţionale. De asemenea, a fost unul din vectorii integrării României în NATO şi a apărat spaţiul aerian al ţării.

Din 1997, au fost livrate Forţelor Aeriene române avioane MiG-21 LanceR, în toate cele trei versiuni. După modernizare, aeronavele veneau în baza aeriană de la Bacău, iar ulterior ajungeau în bazele aeriene de la Borcea, Timişoara și Câmpia Turzii.

În tot acest timp, Armata României trecea printr-un amplu proces de reformă, de multe ori dureros. S-au desfiinţat unităţi, aerodromuri, mulţi militari au trecut în rezervă. Se luase deja hotărârea de a accede în NATO, aşa că se auzeau din ce în ce mai mult termeni ca interoperabilitate, capabilităţi, transformare, standarde de operare, tehnici, tactici, proceduri.

Se dorea ca armata română să aibă un nou suflu, cu un aer de modernitate şi o mare mobilitate, cu un număr mai mic de militari, dar profesionişti şi bine motivaţi. Aşa că apariţia LanceR-ului românesc a fost de bun augur, atât pentru Forţele Aeriene române, cât şi pentru Armata României.

Avioanele MiG-21 LanceR au fost expuse la mai multe expoziții aeriene din afara României. În mai 1997 a putut fi văzut noul aparat la Kecskemet, Ungaria, în septembrie 1997, la Plovdiv, Bulgaria, în timp ce în august 1998, un LanceR C a fost expus în cadrul expoziției de apărare din Tel Aviv, care marca a 50-a aniversare a statului Israel.

În 1998, a fost prima participare la un exerciţiu internaţional al avioanelor MiG-21 LanceR. Acesta a fost Cooperative Partener și s-a desfășurat deasupra Mării Negre, cu participarea forţelor aeriene și navale din România, Grecia, Turcia, SUA şi Italia.

Ca dovadă a interoperabilității lor cu sistemele occidentale, aeronave LanceR B şi C au participat la exercițiul Cooperative Change ‘98, din cadrul Parteneriatului pentru Pace (PfP), desfășurat la baza aeriană Sliac, din Slovacia.

În octombrie 1998, alte LanceR-uri au fost oaspeții EC 12 (Escadre de Chasse nr. 12) ai l’ Armée de l’Air, de la baza aeriană Reims, Franţa, unde au efectuat zboruri comune cu Mirage F-1. La 18 noiembrie 1998, pe baza aeriană de la Borcea, un ofițer de rang înalt al Royal Air Force (RAF), mareșalul aerian Sir Richard Jones, a zburat la bordul unui LanceR B.

În 1999, aeronave MiG-21 LanceR au participat la exerciții comune în Franța cu avioane Mirage, la baza aeriană de la Reims, precum și în România, cu Alphajet-uri franceze, la baza aeriană Mihail Kogălniceanu, iar la începutul lunii octombrie 1999, la mai multe spectacole aeriene din țară (Boboc şi Otopeni).

A urmat, apoi, prezentarea în zbor la un miting aviatic internațional care a avut loc în mai 2000, la Kecskemet, în Ungaria. Anul 2000 a fost unul încărcat. S-a participat la saloanele aeriene de la Zeltweg, Austria, CIAF 2000 din Republica Cehă, în timp ce alte LanceR-uri au ajuns în Olanda, la Twente Air Base, unde au executat zbor în comun cu F-16 olandeze și la Volkel Air Base, unde un LanceR B a fost prezentat la un show aerian.

În octombrie 2000, avioanele MiG-21 LanceR, de la Borcea, au participat la exerciții comune cu Mirage F-1 CT ale EC2/30 Normandie-Niemen la Baza Aeriană 132 Colmar, din Franța, și la Baza Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, cu un detașament de la Bacău. În 2001, MiG-21 LanceR a participat la RIAT 2001 de la RAF Cottesmore din Marea Britanie.

Era clar că avionul MiG-21 LanceR era un subiect interesant, pe care toate armatele din NATO, şi nu numai, doreau să-l vadă în acţiune. Nu ajung paginile acestui ziar pentru a enumera toate participările aviatorilor noştri la acţiuni internaţionale desfăşurate în străinătate sau în România.

În 2004, România intra în NATO. Încă din prima zi, Forţele Aeriene române au îndeplinit cu succes Serviciul de Luptă Permanent – Poliţie Aeriană. Era un semn clar al interoperabilităţii aviatorilor români şi prima categorie de forţe ale Armatei României integrabilă în structurile Alianţei Nord-Atlantice.

Un alt punct atins a fost în 2007, când patru avioane MiG-21 LanceR din Baza 71 Aeriană de la Câmpia Tuzii şi personal aferent au îndeplinit cu succes misiunea Baltica 2007. Vom reveni cu un articol cu mai multe detalii despre această activitate internaţională.

A fost o muncă uriaşă, depusă de toţi cei implicaţi în exploatarea cavalerului de dural al Forţelor Aeriene române. A fost un drum lung, cu sacrificii, dar şi foarte multe reuşite. Nu trebuie uitaţi camarazii ce s-au alăturat Escadrilei din Ceruri şi toţi cei care au pus umărul la succesul LanceR-ului nostru, fie piloţi, personal tehnic şi de deservire aerodrom, fie navigatori şi mulţi alţii implicaţi în activitatea de zbor.

Oameni, militari care au iubit şi iubesc zborul, acest avion care trebuie respectat pentru tot ce a făcut în apărarea cerului senin al României. Militari străini şi publicul din ţările vizitate au fost încântaţi de MiG-21 LanceR şi de aviatorii români. Şi nu au fost laude de curtoazie!

Au fost exerciţii reale, uneori dure, dar cărora românii şi avioanele lor le-au făcut faţă cu brio. Ei au declarat că LanceR-ul românesc a fost cea mai bună şi performantă variantă a MiG-21.

I-am adresat câteva întrebări generalului de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu, unul din cei care au fost implicați mulţi ani, din postura de pilot şi comandant de structuri de aviaţie, despre ce a însemnat MiG-21 LanceR pentru România şi aviaţia militară.

A fost martor, alături de camarazii săi, de la soldat la general, la acest succes. Experienţa sa numără peste 300 de ore de zbor pe MiG-21 clasic şi peste 2.100 de ore de zbor pe MiG-21 LanceR.

În opinia sa, trecerea pe noua variantă a trebuit să aducă unele modificări în implementarea programelor de instruire, datorate noilor facilităţi tehnice, mai ales ale avionicii şi nevoii de aliniere la tehnicile, tacticile şi procedurile folosite de partenerii externi.

În același timp, creearea de SOP-uri (proceduri standard de operare) pentru toate domeniile de activitate, lucrul pe module pentru personalul tehnic (anumite subansamble au devenit modulare), aprofundarea limbii engleze la un nivel superior s-au constituit în pași necesari a fi urmați pentru exploatarea la cel mai înalt nivel posibil a MiG-ului 21 LanceR.

De asemenea, a trebuit construit un colectiv unit în jurul acestui nou concept (piloţi, tehnicieni, navigatori, personal de asigurare şi toţi ceilalţi participanţi la activitatea de zbor). Prima provocare pentru pilotul Cătălin Băhneanu a fost în a-şi demonstra sieși că poate să facă asta, adică să treacă la explotarea avionului nou. Apoi, a fost atingerea limitelor maxime de operare ale avionului.

LanceR-ul a adus cu siguranţă o schimbare de mentalitate pentru piloţi şi nu numai. S-a trecut de la analogic la digital. S-a mărit spaţiul de manevră datorită facilităţilor digitale. Am început să vorbim aceeaşi limbă cu partenerii externi din Parteneriatul pentru Pace şi apoi din NATO.

Am realizat că nu eram cu nimic mai prejos decât ceilalţi. S-a observat o îmbunătăţire semnificativă a eficienţei şi performaţei în zbor a piloţilor. S-au acumulat cunoştinţele necesare pentru trecerea la o nouă generaţie de tehnică.

Şi nu doar piloţii au fost în prima linie. A fost un efort colectiv, iar reuşita şi succesul este al tuturor celor implicaţi, indiferent de grad sau funcţie, a spus generalul de flotilă aeriană Băhneanu.

Piloții români de pe LanceR au trebuit să se adapteze introducerii informaţiilor digitale privind funcţionarea avionului, precum şi a conceptului HOTAS, adică mâinile pe comenzi și ochii afară, ceea ce a dus la mărirea ecartului aferent limitelor de exploatare în zbor. A contat mult şi adaptarea la apariţia multor facilităţi pentru îmbunătăţirea tehnicilor, tacticilor şi procedurilor de operare în zbor.

A crescut distanţa de descoperire a radarului de bord (varianta A/A), acurateţea în descoperirea şi achiziţia ţintelor aeriene şi terestre, nivelul de management al activităţilor aeriene (individual şi colectiv). S-au introdus capabilităţi privind protecţia individuală (CHAFF/ FLARE) şi război electronic (EW).

Între 2004 şi 2008, în cadrul pachetului de forţe pus la dispoziţia NATO de România, a fost şi Escadrila 951 Vânătoare Bombardament, înzestrată cu avioane MiG-21 LanceR, de la Baza 95 Aeriană din Bacău. Aceasta a fost verificată şi certificată NATO.

Aviatorii băcăuani au fost, cum s-ar spune, deschizători de drumuri pentru LanceR, fiind implicaţi în multe activități naţionale şi internaţionale. S-au executat, în premieră, trageri cu armament de producţie vestică.

Toate acestea au fost posibile datorită acumulării experienţei de zbor, nivelului ridicat de pregătire a personalului navigant şi tehnic, facilităţilor create de avionică și, nu în ultimul rând, încrederii şefilor şi comandanţilor în personalul implicat în acest proces, mulţi dintre aceștia având apoi cariere de succes.

A fost un efort al tuturor celor implicaţi în acea escadrilă. Nu a fost o singură persoană, au contat structura și rezultatele ei. Mă bucur că alături de colegii mei, indiferent de grad sau funcţie, am reuşit să fim vizibili între aviaţiile militare ale lumii.

Au fost multe reuşite, în principal, datorită faptului că LanceR-ul şi zborul au fost iubite, deopotrivă. De asemenea, am reușit să arătăm că știm să facem performanță, a afirmat Cătălin Băhneanu. (L. Irimia, foto – Adrian Sultănoiu)

Bibliografie: Observatorul militar, Cer Senin, revista Forţelor Aeriene române, articole semnate de inginerul Dănuţ Vlad în revista Top Gun.