Actualitate
5,4 % din cele 270 de miliarde de euro, prevăzuți în noul PAC (Noua Politică Agrară, intrată în pâine de la 1 ianuarie 2023)
Deși are a șasea suprafață agricolă din Uniunea Europeană, România nu primește decât 5,4 % din cele 270 de miliarde de euro, prevăzuți în noul PAC (Noua Politică Agrară, intrată în pâine de la 1 ianuarie 2023). În perioada 2023-2027, România are la dispoziție 14,9 miliarde de euro de la UE.
Ideea e că noul plan european de sporire a rezilienței (ce cuvânt din limba de lemn!) spre economia verde, pentru revigorarea zonelor rurale și stimularea tinerilor fermieri integrează și Planul Național Strategic al României, care în principiu e bun, dar e lipsit de esență predictivă. Fermierii români nu știu care este trendul de dezvoltare al agriculturii europene și cu ce se mănâncă reziliența.
Ca un mic chițibuș, reamintim cititorilor că cele mai multe exploatații agricole din Uniunea Europeană, conform Eurostat, au fost înregistrate în România (3,6 milioane), țară care deținea o treime (33,5 %) din numărul total al exploatațiilor din UE-28. România este al patrulea cel mai mare producător de cereale din UE, recoltând anual 9,3% din producția europeană. Mai exact, România asigură 8 % din producția de grâu și 20% din cea de porumb, unde suntem al doilea cel mai mare producător din UE.
Prin PNS-ul românesc, se preconizează că 611.000 de hectare de teren agricol – din cele aproape nouă milioane de ha – vor fi ecologice. Se va stimula – pe hârtie bineînțeles – crearea a douăsprezece mii de locuri de muncă noi. Dar cum arată un model de fermă eco? Știu eu una la Șag, lângă Timișoara, în care banii de pe recolta vândută nu acoperă costurile de producție.
Planul României, conform site-ului Comisiei Europene, urmărește îmbunătățirea mijloacelor de subzistență ale fermierilor și a competitivității acestora. „Pe lângă sprijinul pentru venit, aproximativ 1,1 miliarde EUR se vor aloca investițiilor în ferme și unități de prelucrare. România utilizează 41 % din bugetul său pentru dezvoltare rurală și încurajarea practicilor ecologice în zonele cu valoare naturală ridicată, în scopul protejării biodiversității,” mai scrie documentul oficial.
Dar tinerii știu care e planul ecologist din creierul administrației de la București? Nu cumva în spatele rezilienței se ascunde paranoica tranziție spre viermii prăjiți? Până la obținerea rezilienței, aproape la fel de așteptată ca mântuirea, să urmărim procesul de acordare a subvențiilor aici și acum. Dacă fermierii români primesc circa 96,47 euro/ha, prin Noua Politică Agrară, sprijinul european pentru omologii din Germania este de 156 Euro/ha, conform estimărilor Ministerului Agriculturii, Mediului și Protecției Climei din Brandenburg (MLUK). În Germania, subvențiile din sectorul zootehnic au cuantumuri de 35 euro/cap de animal pentru oi si capre, sumă mai mare decât cea destinată ciobanilor români: 24 de euro, susține Agrointeligența.
Noua Politică Agricolă Comună (PAC) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023 cu motoarele turate la maximum. Finanțarea totală a PAC 2023-2027 se ridică la 270 de miliarde de euro. Noul PAC va sprijini tranziția spre o agricultură europeană „sustenabilă și rezilientă,” contribuind totodată la revigorarea zonelor rurale și la stimularea tinerilor fermieri. Planul Național Strategic (PNS) al României din cadrul PAC 2023-2027 este în valoare de 14,9 miliarde de euro. Alocările pentru perioada de tranziție 2021-2022 s-au ridicat la 6,2 miliarde de euro, scrie jurnalul de specialitate al fermierilor români.
Despre scumpirea costurilor de producție, datorare embargoului impus Rusiei și Belarusului de export în țările UE a fertilizanților, oficioasele Bruxelles-ului nu suflă o vorbă. Astfel, chiar dacă subvențiile s-au mărit un pic, acestea nu acoperă creșterea input-urilor agricole cu 149 %. Cele două state furnizau, înainte de războiul din Ucraina, 60 % din importurile de îngrășăminte ale UE.
La noi, lupta anticorupție a închis toate fabricile din domeniu. Fermierii sunt obligați să achiziționeze aceste produse vitale de la comercianții austrieci. Vedeți, și aici domină Austria. Pe bursele de bunuri, prețurile s-au prăbușit după semnarea Inițiativei pentru cereale de la Marea Neagră (BSGI), de către Federația Rusă, Turcia și Ucraina. Compensările sunt bătaie de joc, așa cum am scris și-n editorialul de ieri. Petre Daea a spus că dublează banii europeni, adică de la 1,4 Euro pe ha, la aproape 3 euro. Dacă ai o sută de ha, iei o pălărie de bani: 300 de euro. Pierderile cultivatorilor de grâne sunt uriașe.
Fără compensări juste, nu există o Politică Agrară unitară, iar minciuna că cele 270 milioane de tone din Ucraina sunt destinate Africii sărace a ieșit la iveală. Produsele ieftine din țara vecină au invadat piața est-europeană. Dar bagă de seamă cineva că grânele ucrainiene pot fi modificate genetic? Țara vecină nu este obligată să aplice restricțiile UE.
De la intrarea în Uniunea Europeană, producțiile românești de cereale s-au dublat la hectar. Nu susțin că subvențiile n-au ajutat la dezvoltarea economiei agrare românești, dar dubla măsură enervează. Iar Bucureștiul nu incendiază, precum Parisul, Europa.
Marius Ghilezan
Actualitate
Ambiții aeriene: Brazilia suplimentează comanda de avioane Gripen pentru a-și securiza suveranitatea
Într-o mișcare strategică menită să consolideze controlul asupra propriului spațiu aerian, Ministerul Apărării din Brazilia a anunțat intenția de a achiziționa încă 20 de avioane de vânătoare Gripen E. Această decizie va ridica flota totală la 56 de aparate, reflectând o reevaluare profundă a necesităților de securitate ale celei mai mari națiuni din America Latină.
Extinderea flotei către un prag strategic de 56 de aparate
Decizia de a suplimenta comanda inițială de 36 de aeronave vine în urma unor studii tehnice riguroase efectuate de Statul Major al Forțelor Aeriene Braziliene. Conform oficialilor militari, menținerea suveranității naționale necesită o forță operațională cuprinsă între 50 și 60 de avioane de vânătoare moderne. Deși contractul semnat în 2014 prevedea o opțiune de creștere cu 25%, negocierile actuale dintre Stockholm și Brasilia vizează o extindere mult mai ambițioasă, pentru a atinge ținta de 56 de unități Gripen.
Parteneriatul strategic dintre Saab și Embraer prinde aripi în Brazilia
Un punct central al acestui acord rămâne producția locală. Facilitatea Embraer din São Paulo găzduiește singura linie de asamblare pentru Gripen E din afara Suediei, un simbol al transferului tehnologic de succes. Prima unitate asamblată integral pe sol brazilian a fost prezentată oficial în martie 2026, iar așteptările sunt ca noile aparate comandate să fie construite tot local. Această abordare nu doar că sprijină industria de apărare a Braziliei, dar oferă și Suediei capacitatea de a gestiona comenzile internaționale aflate într-o creștere record.
Consolidarea prezenței globale a sistemului Gripen într-un context de reînarmare
Succesul modelului Gripen pe piața internațională este vizibil printr-o serie de contracte și intenții de achiziție recente, de la Ucraina și Thailanda, până la Columbia și Canada. Interesul global pentru acest sistem este alimentat de capacitățile avansate de război electronic, costurile reduse de întreținere și integrarea inteligenței artificiale. Pentru Suedia, extinderea „clubului utilizatorilor de Gripen” reprezintă un avantaj strategic, facilitând tranziția propriei forțe aeriene către varianta modernizată E, pe măsură ce contextul geopolitic actual forțează statele să investească masiv în capacități de apărare de ultimă generație.
Actualitate
Parteneriat istoric pentru apărarea națională: Rheinmetall semnează un contract de 5,7 miliarde de euro cu România
Gigantul industrial Rheinmetall a anunțat astăzi finalizarea unui pachet masiv de contracte cu statul român, marcând cea mai mare comandă internațională din istoria recentă a companiei. Acordul, evaluat la 5,7 miliarde de euro (aproximativ 6,6 miliarde de dolari), vizează dotarea forțelor armate cu tehnologie de ultimă generație, de la vehicule de luptă blindate și sisteme de apărare aeriană, până la muniție și nave militare.
Blindate Lynx și sisteme Skyranger: Coloana vertebrală a noii înzestrări
Comanda record include livrarea a 298 de vehicule Lynx, majoritatea fiind configurate ca transportoare blindate de trupe. Pachetul este completat de variante specializate pentru recunoaștere, posturi de comandă și misiuni medicale. Totodată, România va primi un număr nespecificat de sisteme de apărare aeriană Skyranger, împreună cu muniția de calibru mediu aferentă, necesară atât pentru protecția spațiului aerian, cât și pentru dotarea blindatelor.
Dincolo de componenta terestră, acordul consolidează și capacitățile maritime ale țării. Contractul prevede achiziția a patru nave noi: două nave de patrulare în larg și două nave destinate suportului pentru scafandri, diversificând astfel răspunsul defensiv al României în regiunea Mării Negre.
Investiții masive și transfer de tehnologie: România devine hub industrial pentru Rheinmetall
Pentru a onora această comandă monumentală, Rheinmetall a confirmat că va extinde semnificativ capacitățile de producție deja existente pe teritoriul României. Compania germană estimează investiții de câteva sute de milioane de euro la nivel local, procesul fiind însoțit de un transfer tehnologic esențial către industria națională de apărare.
Livările echipamentelor sunt programate să înceapă în anul 2028 și se vor întinde până în 2030. Prin această mișcare, România devine al doilea operator de vehicule Lynx de pe flancul estic al NATO, după Ungaria, confirmând tendința de reînarmare accelerată a regiunii.
Programul SAFE: Motorul financiar din spatele modernizării militare
Această achiziție gigant este finanțată prin programul Security Action for Europe (SAFE) al Uniunii Europene, un mecanism de 150 de miliarde de euro creat pentru a sprijini statele membre în consolidarea bugetelor de apărare. România ocupă o poziție strategică în acest mecanism, fiind al doilea cel mai mare beneficiar al programului, după Polonia.
Decizia de a accesa aceste fonduri a fost anticipată încă din toamna anului trecut, când oficialii de la București au anunțat o alocare de peste 16 miliarde de euro pentru proiecte eligibile. Fondurile sunt direcționate către o gamă largă de dotări, de la radare de supraveghere și sisteme antiaeriene, până la rachete și drone, repoziționând România ca o forță militară relevantă în estul Europei.
Actualitate
Scutul orbital prinde contur: Northrop Grumman și Apex Space accelerează programul de interceptoare spațiale pentru 2027
Într-o mișcare strategică menită să revoluționeze apărarea antirachetă a Statelor Unite, gigantul Northrop Grumman a anunțat un parteneriat cu firma comercială Apex Space. Obiectivul central al acestei alianțe este demonstrarea capacităților interceptoarelor bazate în spațiu (SBI) în cadrul inițiativei de apărare „Golden Dome”, un pilon al strategiei de securitate a administrației Trump, cu termen de implementare în anul 2027.
Un parteneriat pentru viteză și scară industrială
Colaborarea dintre cele două entități vizează transformarea rapidă a conceptelor teoretice în realități operaționale. Northrop Grumman a finalizat deja teste critice la sol în cursul acestui an, poziționându-se, alături de Apex, pentru a accelera producția de serie a acestor sisteme de apărare. Miza este clară: protejarea teritoriului național prin soluții tehnologice accesibile și ușor de multiplicat la scară industrială.
Proiectul este susținut printr-o modalitate inedită de finanțare. Northrop Grumman își autofinanțează demonstrația planificată, participând astfel la competiția de tip „premiu” lansată de Space Force. Acest program mai larg a atras deja investiții masive, serviciul militar acordând anterior contracte în valoare totală de 3,2 miliarde de dolari către diverse firme din domeniu.
Investiții masive și baze tehnologice solide
Efortul Northrop Grumman nu pleacă de la zero. Demonstrația programată pentru 2027 se bazează pe o investiție proprie de un miliard de dolari în tehnologii de apărare antirachetă. Succesul testelor la sol din acest an confirmă faptul că gigantul aerospațial este în grafic pentru a livra capacități orbitale funcționale în mai puțin de trei ani.
Rolul vital al startup-urilor în noua cursă spațială
Apex Space, un startup din Los Angeles fondat în 2022, aduce în ecuație agilitatea și specializarea în construcția de platforme satelitare (buses) modularizate. Acestea sunt concepute special pentru a susține constelații vaste pe orbita joasă a Pământului (LEO), fiind infrastructura ideală pentru proiectul „Golden Dome”.
Conducerea Apex subliniază că parteneriatul va permite o apărare antirachetă la scară de constelație, răspunzând unei nevoi urgente de securitate. Deși Apex anunțase anterior un proiect propriu, denumit „Project Shadow”, care viza testarea unui interceptor până la finele anului 2026, rămâne de văzut cum va fi integrată acea inițiativă în noua arhitectură comună cu Northrop Grumman.
-
Exclusivacum o ziDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 16 orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 16 orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 5 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 5 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor



