Exclusiv
„Cu afaceri ilegale ma ocup și fac multi bani”, pare sa fie motto-ul „celebrului” Muresan Catalin de la Recop Recycling SRL
Prima victima din dosarul disjuns cu paletii (am dezvaluit, in exclusivitate ca sunt doua dosare disjunse, unul pe spalare de bani, altul pe un dosar cu „paletii buclucasi”) in care este implicat Muresan Catalin de la Recop Recycling SRL – s-a spanzurat, Paun Catalin, precizam intr-un articolul precedent.
Modus operandi
Fosta firmă Cataoil Production SRL și-a schimbat denumirea dupa cateva dosare penale și în prezent se numește Recop Recycling SRL.
Cataoil cumpara paleti de la diferite firme, in mod fictiv, de la anumite doamne care sunt arestate in prezent la Bucuresti in afacerea „Ghighiu” (cu perchezitiile privind produsele petroliere) si le revindeau catre firme fantome precum ADEPAL, ECOPAL, etc. Surse din anturajul „celebrului” Muresan Catalin ne-au pus la dispozitie documente pe care le vom publica in acest serial. De remarcat este faptul ca acesti paleti buclucasi sunt doar scriptic in contabilitatea firmei si cantitati importante de paleti au fost achizitionate cu tiruri de la „Chichirez” si firmele coordonate de acesta (Cimbrul, Eftelar, etc). Vom reveni cu amanunte picante cum aceasta caracatita si grupare de crima organizata a avut protectia celor de la Serviciul Economic din cadrul IPJ Prahova (si nu numai).
Reamintim ca, povestea din spatele afacerii „Bomba ecologica de la Pleasa” este demna de un film cu mafioti turnat la Holywood.
Datele afacerii sunt explozive şi mai mulţi lideri din MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, Garda Nationala de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova si Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova par a avea legătura cu ea.
Echilibristica incercata de APM Prahova
La data de 18.11.2022, organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova, prin adresa nr 239025/18.11.2022, au confirmat dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova cu privire la “Bomba ecologica de la Pleasa”, precizand in clar: reprezentantii Recop Recycling SRL Pleasa NU au respectat prevederile legale!
Mai mult, prin adresa nr 149166/25.11.2022, IPJ Prahova confirma si ca Recop Recycling SRL Pleasa NU a respectat NICI legislatia in domeniul mediului, respectiv HG 1061/2008 si OUG nr 92/2021.
Prin aceste doua adrese, organele de cercetare penala din cadrul IPJ Prahova au confirmat in TOTALITATE dezvaluirile noastre de la inceputul investigatiilor noastre din serialul „Bomba ecologica de la Pleasa/Atentat la siguranta nationala/IPJ Prahova, Penitenciarul Ploiesti si Tymbark”.
Nu am publicat raspunsurile IPJ Prahova si modul operativ in care aceasta institutie si-a facut datoria (chiar daca confirma in totalitate dezvaluirile noastre) pentru a monitoriza reactiile Recop Recycling SRL Pleasa si ale interlopului Muresan Catalin (atat noi cat si organele de specialitate).
Si, bine am facut!
Astfel, sursele noastre l-au reperat pe interlopul Muresan Catalin, la sfarsitul saptamanii trecute, chiar la Cabinetul Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor, unde s-a plans ministrului de resort ca este „fata mare” si ca respecta in totalitate legea si legislatia in vigoare dar este „haituit” pe nedrept de Incisiv de Prahova (saracutul „cu duhul” interlopul Muresan Catalin care habar NU avea ca deja organele de cercetare penala din IPJ Prahova ne confirmase ca a incalcat legea si legislatia in domeniul mediului, respectiv HG 1061/2008 si OUG nr 92/2021, EXACT ce am dezvaluit si noi).
Tot fara sa stie ca avem confirmarea dezvaluirilor noastre, interlopul Muresan Catalin si Recop Recycling SRL Pleasa, prin acelasi „modus operandi” a incercat sa ne intimideze.
Astfel, mai intai, prin anumite interpusi a incercat sa stopeze dezvaluirile noastre si/sau sa acrediteze ideea falsa ca „favorulile oferite Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti (unde erau trimisi la munca detinuti) ERAU „FAVORURI OFERITE pe baza relatiilor de “prietenie” si NU de “dependenta”.
Cum dezvaluirile noastre au continuat (avand si confirmarea totala a organelor de cercetare penala), tupeul interlopului Muresan Catalin, Recop Recycling SRL Pleasa si al crimei economico-financiar organizate din care fac parte, prin acelasi „modus operandi”, a incercat sa ne intimideze, pe modelul consacrat.
Reamintim ca, la toti, politie, Garda, etc care au venit in control, simpaticul interlop Muresan Catalin le-a facut plangere penala, doar pentru a ii intimida si santaja.
Mai mult, interopul Muresan Catalin a amenintat si santajat oameni de afaceri, a amenintat integritatea sotiilor acestora si al copiilor acestora prin metode specifice crimei organizate iar dosarele penale pe numele acestuia sunt „oprite” de „maini nevazute” pentru necunoscatori (nasi cu fini, un almagam CU PARANDARATURI PRIN ANGAJAREA DE SOTII DE OFITERI DIN IPJ PRAHOVA LA FIRMA MENTIONATA).
Iata ca, dupa reactia profesionala si rapida a IPJ Prahova, a Prim-ministrului României – reactioneaza si Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, prin I.G.P.R care sesizeaza organele de cercetare penala competente cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala!
Asteptam masuri similare din partea Corpului de Control al ministrului Justiției si ANP cu privire la derapajele de la lege ale Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti si legaturile sale periculoase cu mafia deseurilor si bomba ecologica de la Pleasa patronata de Muresan Catalin (unde erau trimisi la munca detinuti, pe baza relatiilor de “prietenie” si/sau “dependenta”).
Credem ca cei de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova „pot” oferi explicatii despre cum a fost posibil ca pe sub „nasul lor” sa se dezvolte o astfel de grupare de criminalitate economico-financiar-organizata si un adevarat atantat la siguranta nationala prin „Bomba ecologica de la Pleasa”.
Este de mentionat si echilibristica incercata de APM Prahova care incearca sa paseze toata vina pe Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova. Ar fi avut sens aceasta „pasare” a responsabilitatii daca Recop Recycling SRL Pleasa si interlopului Muresan detineau autorizatie de mediu integrata, pana la proba contrara sunt in aceeasi culpa:
Referitor la incercarile de indimidare ale Recop Recycling SRL Pleasa si ale interlopului Muresan Catalin reiteram ce am declarat in primul episod din acest serial: investigatia NU poate fi oprita, NU putem fi intimidati si vom devoala toate increngaturile din aceasta caracatita.
Nu ne este teama nici de clanurile interlope de prin Galati si/sau ale oamenilor politici din aceea zona care ofera protectie asa cum NU ne este teama nici de clanurile autohtone de prin Barcanesti de unde Recop Recycling SRL Pleasa si interlopul Muresan Catalin isi primeste „lumina” si anumite resurse finaciare.
Asa cum am precizat inca de la inceputul primului episod, dupa ce vom primi TOATE raspunsurile de la toate institutiile sesizate vom reveni cu documente si inregistrari audio concludente/explozive/explicite privind aceasta grupare de crima organizata.
Pana in prezent au reactionat prompt IPJ Prahova, Prim-ministrul României (prin Corpul de control al prim-ministrului) si Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, prin I.G.P.R care a sesizat organele de cercetare penala cu privire la „Bomba ecologica de la Pleasa” si atentatul la siguranta nationala:
:
Ramane suspecta tacerea celor de la Garda Nationala si Garda de Mediu Prahova si nu vrem sa facem conotatii, deocamdata, cu privire la comasarea de rezervisti MAI in aceste institutii.
Reamintim ca, in data de 25.11.2022, a aruncat deseurile la vecini (poate IPJ Prahova ne va raspunde oficial si in aceasta speta):
„Mafia deseurilor” este noul fir roșu al Strategiei Naționale de Apărare a Țării si se incadreaza la atentat la siguranta nationala.
Recop Recycling SRL (CIF 31066129 J29/22/2013) Str. Fabricilor 9 Pleasa este o adevarata bomba ecologica care intr-un stat in care autoritatile functioneaza era de foarte mult timp inchisa.
Detalii necunoscute din viața miliardarului de carton Muresan Catalin: este „creierul” afacerilor cu deseuri derulate de Recop Recycling SRL, firma in care administrator si patron figureaza sotia acestuia (Catalina Muresan). Firma are ca obiect de activitate colectarea, transportul și procesarea deșeurilor periculoase.
Muresan Catalin a detinut inainte o alta societate dar a preferat sa deruleze afacerile prin firma sotiei sale deoarece este cercetat penal cu fosta firma intr-un dosar aflat inca in lucru la D.N.A. (societate care si-a transformat numele in Recop Recycling SRL, si ca o scuza, nu este la DNA dosarul ci, la DIICOT).
PROTECTIA ASIGURATA DE ANGAJATI DIN IPJ PRAHOVA
Muresan Catalin este protejat de „Nasicul de la Mascati din IPJ Prahova si de doi fini ai celui din urma (un fin ofițer la BCCO Ploiești si alt fin la SERVICIUL DE INVESTIGAŢII CRIMINALE).
In fapt, cand nu umbla sub influenta drogurilor (o sa publicam o inregistrarea audio-video cu acesta cand se droga – NU AM UITAT DE ACEASTA PROMISIUNE), „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova ameninta cu retinerea oameni de afaceri concurenti cu Muresan Catalin si in afara orelor de program intervine in conflictele acestuia cu cetateni de etnie romă din alte judete.
Tot „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova sifoneaza catre clanurile din Prahova cand vor avea loc eventualele perchezitii contra unor mici favoruri.
Antecedentele firmei protejate
In data de 13.02.2022
La Recop Recycling SRL Pleasa sute de baterii au explodat după ce duba în care se aflau a luat foc.
Autoritatile au tacut „malc”.
https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/incendiu-de-amploare-langa-ploiesti-sute-de-baterii-au-explodat.html
In data de 17 mai 2022
La Recop Recycling SRL Pleasa izbucneste un incendiu cu degajare mare de fum. Incendiul s-a manifestat la membrana de izolație a unui rezervor de 50 de tone dezafectat.
Cu toate acestea, bomba ecologica a functionat bine mersi pe mai departe. Mai mult, chiar in timpul incidentului Muresan Catalin isi permitea sa injure si sa ameninte de fata cu organele de politie. Asa este cand te simti „bazat” pe „Nasicul de la Mascati” din IPJ Prahova si pe finii acestuia.
Va prezentam cca 2 minute de inregistrare video (din cele 60 minute realizate) cu ATENTATUL LA SIGURANTA NATIONALA – BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA SAU MAI BINE ZIS CE ACOPERA TOTI CEI SUS MENTIONATI, INCLUSIV INSTITUTIILE STATULUI DE DREPT.
Dupa vizionarea probelor toti cei din MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ŞI PĂDURILOR, Garda Nationala de Mediu, Garda de Mediu – Comisariatul Judetean Prahova si Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova implicati in protejarea acestei bombe ecologice ar trebui sa isi prezinte demisia sau sa fie anchetati de organele de cercetare penala.
Care sunt legaturile periculoase dintre Penitenciarul Ploieşti si Muresan Catalin
Nu stim ce o sa mai scorneasca directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Dan Halchin, in favoarea protejatului sau Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti cu asemenea prietenie dar NU credem ca Ministrul Justitiei ar gira ca sa puna in periocol viata detinutilor in „BOMBA ECOLOGICA” de la Pleasa, indiferent de mita si/sau prietenia dintre Valentin MATEI si Muresan Catalin.
In mod surprinzator pentru investigatia noastra, in ecuatia „Bomba ecologica de la Pleasa”, a aparut si Grupul chinez Haier care detine o fabrica de 53 mil. euro in Ariceştii Rahtivani, judeţul Prahova.
Compania Haier Tech România, parte a Haier Group, prin unitatea de producţie de echipamente frigorifice din Europa isi recicleaza deseurile (spuma poliuretanica de la fabrica de frigidere) tocmai la „Bomba ecologica de la Pleasa”, adica la Recop Recycling SRL coordonata de Muresan Catalin.
BOMBA ECOLOGICA DE LA PLEASA UNDE Recop Recycling SRL Pleasa INCALCA TOATE LEGISLATIILE SI LEGILE IN DOMENIU.
.
Vom reveni, cu dezvaluiri senzationale. (Cerasela N.).
N.R – Asteptam si monitorizam infiintarea firmei de paza cu un alt renumit interlop din Prahova si contractele obtinute, mai ales ca la CSM Ploiesti s-a „plantat” primul om de incredere!
Exclusiv
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a – Cum a fost însămânțată România cu rachete, minciuni și secetă programată
Sistemul care „apără” culturile, dar usucă ogoarele
În timp ce fermierii prahoveni numără spicele uscate pe câmp și zilele fără ploaie, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (SNACP) numără… rachetele trase pe bani publici și milioanele de hectare „protejate” doar pe hârtie.
Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova a trimis Ministerului Agriculturii o sesizare stufoasă (2005–2024), care arată un tablou halucinant:
– date manipulate,
– suprafețe umflate ca porumbul modificat genetic,
– formule „științifice” inventate la birou,
– finanțări prelungite ilegal,
– și un efect final devastator: secetă accentuată și prăbușirea producțiilor agricole.
Noi, Incisiv de Prahova, am luat acest document, l‑am citit, l‑am disecat și l‑am tradus în limbajul pe care îl înțeleg toți fermierii din țara asta: pamflet usturător la adresa unui sistem care pare să tragă mai mult în agricultură decât în grindină.
România „protejată” la hectar… de pe hârtie
Hârtia suportă orice. Culturile – nu.
Conducerea SNACP a raportat, ani la rând, că sistemul antigrindină „protejează” milioane de hectare de teren agricol. În 2023, cifra magică: circa 2,3 milioane ha protejate, la numai 18 euro/ha. Sună bine, nu?
Doar că, potrivit unui studiu de monitorizare comandat chiar de autoritate, în 2021 se ajungea la un adevăr care nu mai sună deloc „european”:
– se clamau peste 1,5 milioane ha protejate,
– dar culturi agricole reale protejate: aproximativ 403.700 ha.
Restul?
Păduri, lacuri, drumuri, gol alpin, terenuri fără nici o legătură cu grâul, porumbul, vița-de-vie sau livezile pentru care se plătesc subvenții și se trage, zic ei, cu rachete „în apărarea agriculturii”.
Pe românește: suprafețe „protejate” fictiv, costuri reale, fermieri reali păgubiți.
Cercuri, raze, triunghiuri – geometrie de carton pe bani publici
Metodologia oficială a SNACP e simplă și „genială”:
– pentru fiecare punct de lansare (PL) se desenează pe hartă un cerc cu raza de 10 km (ZIA – zona de intervenție activă),
– din acest cerc se extrage o „zonă protejată” (ZP), teoretic doar teren agricol.
În realitate, conform studiului citat în sesizare:
– ZIA are cam 31.400 ha,
– ZP – circa 19.700 ha,
– dar doar în medie 62% din ZP este teren agricol productiv; restul, din nou: păduri, ape, terenuri neproductive.
Pe scurt, desenul e perfect, terenul e varză.
Mai grav:
– cercurile mai multor puncte de lansare se suprapun masiv (40–70%),
– există coridoare întregi unde nu se poate trage (aviație, infrastructură critică, localități, zone de siguranță),
– dar raportările „la hectar” ignoră aceste goluri și dublări.
Rezultatul? Un puzzle statistic în care aceeași pădure poate fi „protejată” de trei ori, iar fermierul din vale nu e protejat deloc, dar intră frumos la „suprafață acoperită”.
Cum se face din 0,4 milioane ha reale… „peste 2 milioane” la televizor
Diferența dintre realitate și propaganda oficială este grotescă:
– în 2021, doar 0,4 milioane ha cu culturi agricole erau acoperite efectiv,
– dar sistemul își trecea în vitrină peste 1,5 milioane ha,
– extrapolat național, Asociația susține că, în 2023, în loc de 2,3 milioane ha protejate, erau probabil doar 500–600 mii ha de culturi reale.
Cum iese șmecheria? Simplu:
- Se bagă la „protejate” tot ce prinde cercul de 10 km: păduri, lacuri, drumuri, gol alpin, pajiști fără nici un bob de grâu.
- Se împarte costul total la această suprafață umflată.
- Se iese public și se spune: „Doar 18 euro/ha, dom’le! Ieftin, rentabil, eficient!”
Dar dacă împărțim costurile doar la cele ~0,4 milioane ha cu culturi reale, costul efectiv sare, potrivit sesizării, de 150 euro/ha – mai mare decât o asigurare agricolă serioasă împotriva grindinei.
Adică statul trage cu rachete ca să fie „ieftin și eficient”, dar când numeri doar ogoarele reale, devine mai scump decât o poliță normală de asigurare.
Antigrindina care nu trage în cultură, dar „protejează” tot județul
Un exemplu servit de fermieri și preluat în sesizare:
– puncte de lansare în sudul județului Prahova,
– rachetele acoperă, „oficial”, zeci de mii de hectare,
– în realitate, trag deasupra izlazurilor și pădurilor,
– culturile valoroase sunt dincolo de raza lor.
Cu toate astea, tot perimetrul geometric este declarat „protejat”:
a) Costul pare mai mic – se împarte cheltuiala la mai multe hectare, inclusiv cele care nu beneficiază în fapt de nimic.
b) Eficiența pare mai mare – dacă grindina lovește un lac sau o pădure, nu apare ca „pagubă agricolă”. Sistemul se laudă cu „succes”, deși furtuna a făcut ce a vrut natura, nu racheta.
Pe această logică, mâine putem declara „protejate” și Marea Neagră și Delta Dunării. Nu cad mere din nuci acolo, deci eficiența sistemului ar fi 100%…
Formula magică de eficiență – când aritmetica devine propagandă
De la grindină la hocus‑pocus matematic
Conform raportărilor SNACP, eficiența fizică E a sistemului se calculează cu o formulă care conține o constantă de 100.000, introdusă, susțin autorii sesizării, fără nici o justificare științifică.
Formula este construită astfel încât:
– dacă într‑un an grindina e mai rară din cauze naturale,
– atunci rezultatul iese spectaculos, aproape de 90–100%,
– indiferent ce au făcut efectiv rachetele.
Problemele semnalate în sesizare:
- Constantă arbitrară – 100.000, fără unitate, fără temei în vreun studiu; pare pusă ca să iasă „frumos” la final.
- Sensibilitate extremă la variații – dacă întâmplarea face ca într-un an să fie puțină grindină, formula explodează și sistemul apare „ultra eficient”.
- Nicio zonă martor – nu se compară cu regiuni similare unde nu există intervenție. Fără control, toată „știința” devine doar un joc de cifre.
- Posibil valori negative sau peste 100% – adică o formulă care, matematic, poate da rezultate absurde, dar e folosită în continuare ca să se justifice bani și extinderi.
Pe românește: un indicator făcut la birou, care poate transforma o vară normală, cu puțină grindină, într-o „mare victorie tehnologică națională”.
Finanțare cu termen de valabilitate expirat – dar banii curg în continuare
Legea 173/2008 spune clar:
– finanțarea de la buget pentru fiecare unitate antigrindină este permisă doar 5 ani de la omologare și punere în funcțiune.
Sesizarea Asociației arată că:
– finanțarea integrală a unităților SNACP a continuat și după expirarea termenului de 5 ani,
– fără bază legală clară,
– cu contracte cel puțin discutabile (de ex. studiul de monitorizare din 2021, criticat pentru lipsă de rezultate reale).
Concluzia autorilor: există indicii serioase de deturnare de fonduri publice, în sensul folosirii banilor în alte condiții decât cele prevăzute de lege.
Dar nu e tot.
Rachete cât pentru un război, nu pentru câteva furtuni
Analiza cheltuielilor, prezentată în sesizare, arată:
– în 2014, circa 10 rachete per intervenție;
– în 2021, peste 44 de rachete per intervenție;
– consum mediu pe punct de lansare: de la 28 la 76 rachete.
Nu a crescut nici suprafața cultivată la nivelul României, nici agresivitatea climei într‑un interval atât de scurt, cât a crescut „pofta de tras” pe bani publici.
Interpretarea Asociației: risipă intenționată pentru a umfla cheltuielile și a cere mai mulți bani în anii următori.
Pe scurt: rachete peste rachete, eficiență discutabilă, dar facturi impecabile.
Prahova – „poligon pilot” ales acolo unde grindina abia dacă vine
Un alt element suspect:
– Prahova a fost aleasă ca zonă pilot pentru implementarea inițială a sistemului antigrindină,
– deși este recunoscută cu incidență scăzută a căderilor de grindină (0,5–1,5 zile/an).
Asociația interpretează astfel:
– s-ar fi ales deliberat o zonă cu grindină rară,
– ca să se poată raporta „rezultate spectaculoase” chiar dacă natura, singură, n-ar fi produs oricum prea multe pagube.
Cu alte cuvinte: dacă vrei să demonstrezi că „alungi lupul”, e ideal să începi într-un județ în care oricum nu există lupi.
Și, peste toate, Legea cere acordul fermierilor pentru operarea sistemului.
Sesizarea arată că, în Prahova, majoritatea covârșitoare a fermierilor nu și‑au dat acest acord, ba chiar au cerut oprirea sistemului.
Sistemul a mers înainte. Rachetele au continuat să urce, precipitațiile să scadă, iar fermierii să plătească nota.
Cum „antigrindina” face antiplouă – și împinge agricultura spre faliment
Cel mai grav capitol din sesizare: impactul asupra precipitațiilor și al securității alimentare.
Analizele climatice menționate de Asociație, pentru perioada 2005–2024, indică:
– scăderi de aproximativ 300 litri/m²/an în zonele afectate de sistem,
– adică în jur de 30% minus la precipitații,
– ceea ce se traduce în scăderea producțiilor agricole cu 20–30% sau chiar mai mult pe anumite suprafețe.
Bilanțul de mediu 2007 al UPGCC Prahova, citat în sesizare, arată și mecanismul:
– după însămânțarea norilor cu iodură de argint, grosimea și conținutul de apă al norilor scad în câteva minute,
– șansa ca norul să mai producă ploaie după aceea devine foarte mică.
Pe mai românește:
„Se distrug norii plini de apă înainte să apuce să plouă.”
La nivel de fermier, asta înseamnă:
– secetă accentuată,
– culturi calamitate,
– falimente, datorii la bănci, ferme vândute la licitație.
În timp ce fermierii strigă că le ard ogoarele, sistemul se laudă cu eficiență „de peste 80–90% în combaterea grindinei”.
Când rachetele nu mai „apără” cultura, ci provoacă viituri
Sesizarea aduce în discuție și efectele secundare necontrolate ale acestor intervenții:
– ploi torențiale bruște,
– viituri locale violente.
Exemplu: Breaza, iunie 2021 (Prahova).
– după lansarea a 51 de rachete antigrindină din punctul Câmpina,
– a urmat o viitură violentă, cu inundații și pagube serioase.
Comunitatea locală a cerut public oprirea sistemului.
Răspunsul autorității, potrivit sesizării: negare, minimalizare, refuz de a recunoaște legătura evidentă între intervenție și dezastrul produs imediat după.
Un sistem care, după relatările fermierilor și datele invocate,
– reduce precipitațiile „utile” (ploi normale pentru culturi),
– dar poate genera episoade violente de ploi torențiale și inundații locale,
devine din „scut” un risc în sine.
De la abuz în serviciu la „subminarea securității alimentare”
Sesizarea Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova nu se oprește la descrieri tehnice. Ea indică, explicit, posibile încadări juridice, lăsate la aprecierea organelor abilitate:
- Abuz în serviciu – prin nerespectarea Legii 173/2008 (finanțare peste 5 ani, ignorarea acordului fermierilor, lipsa studiilor de impact, manipularea datelor raportate).
- Deturnare de fonduri publice – finanțare continuată dincolo de termenul legal, contracte fără rezultat real.
- Fals intelectual și uz de fals – rapoarte „pro formă”, cifre de eficiență cosmetizate, suprafețe fictive, date prezentate decidenților ca fiind reale.
- Neglijență în serviciu – în subsidiar, dacă nu se dovedește intenția, dar se constată lipsa crasă de diligență în evaluarea impactului asupra mediului și agriculturii.
- Subminarea economiei naționale / securității alimentare – nu ca infracțiune de sine stătătoare în Codul Penal actual, dar ca efect real agregat: scăderea producției, compromiterea fermierilor locali, creșterea riscului de penurie alimentară.
Ce cer fermierii. Și ce întreabă Incisiv de Prahova.
Fermierii prahoveni, prin sesizarea citată, cer:
- Menținerea suspendării sistemului antigrindină în zonele unde:
– majoritatea fermierilor se opun,
– sau există indicii de impact negativ asupra regimului pluviometric,
până la clarificarea situației legale și științifice. - Anchetă administrativă de urgență la nivelul Ministerului Agriculturii și Curții de Conturi:
– legalitatea finanțării după expirarea termenului de 5 ani,
– modul de utilizare a fondurilor,
– justificarea contractelor și a consumului de rachete. - Sesizarea organelor de cercetare penală (Parchetul General, DNA, după caz),
– pentru a verifica suspiciunile de abuz în serviciu, deturnare de fonduri, fals și alte fapte detaliate în document. - Reevaluare completă și independentă a sistemului antigrindină:
– studiu de impact climatic serios, cu experți independenți (academia, agrometeorologi),
– evaluarea eficienței reale în reducerea pagubelor de grindină,
– verificarea respectării legislației de mediu (monitorizarea iodurii de argint în sol și ape, avizele de mediu etc.). - Consultarea reală a fermierilor – nu bifă pe o listă, ci acord explicit, informat, înainte de orice decizie de continuare/extindere.
- Transparență totală:
– publicarea tuturor studiilor, rapoartelor, minitelor de ședință,
– inclusiv cele din faza pilot (2005–2008),
– acces liber la datele despre consumul de rachete, suprafețe reale și rezultate.
Concluzia Incisiv de Prahova: Cine apără, de fapt, pe cine?
Oficial, Sistemul Național Antigrindină a fost creat să apere cultura agricolă.
În sesizarea Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova, pe care am folosit‑o ca sursă principală, reiese altceva:
- cultura agricolă e tot mai arsă de secetă,
- fermierii sunt tot mai îngropați în pierderi,
- bugetul de stat e tot mai tras în piept,
- iar sistemul e tot mai extins, mai scump și mai opac.
Întrebarea pe care o pune, de fapt, acest „Dosar Antigrindină – Partea a VII-a” este simplă:
Cine e, în realitate, ținta rachetelor antigrindină – norul cu gheață sau fermierul cu datorii?
Până când Ministerul Agriculturii, Curtea de Conturi, Parchetul și, eventual, CSAT vor răspunde oficial, noi, Incisiv de Prahova, vom continua să publicăm acest dosar bucată cu bucată, cifră cu cifră, rachetă cu rachetă.
Pentru că, dincolo de formule, cercuri și „eficiențe de 90%”, realitatea de pe câmp e singurul indicator care nu minte.
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Camera, stop! Șeful de la IPJ Mehedinți, regizor de dosare și actor în propriul film cu ‘misiune urgentă’
Polițiști la poartă, șeful la butoanele camerelor
În timp ce polițiștii din toată țara ieșeau în stradă, la început de februarie 2025, ca să ceară ceva elementar – plata orelor lucrate în weekend și de sărbători – la IPJ Mehedinți scenariul a fost altul: subordonații la poartă, șeful în „camera de control”.
Mai mulți polițiști aflați în serviciu s-au adunat, pașnic, în fața porții inspectoratului. Nu ca să dea lovitura de stat, ci ca să-și apere drepturile. Răspunsul conducerii, relatat de Sindicatul Europol: în ziua în care imaginile au apărut în presă, inspectorul-șef împuternicit, comisar-șef Marian Cîrcei, ar fi cerut șefilor de structuri, pe grupul de WhatsApp, să verifice înregistrările camerelor video ale instituției și să raporteze cine a fost la protest.
Camere instalate pentru pază și siguranță, transformate – potrivit sindicatului – în instrument de „identificat protestatari”. A urmat ceea ce în limbaj birocratic se numește „cercetare prealabilă”, iar în limbajul omului normal se cheamă „hai să vedem pe cine putem pedepsi”. Printre cei vizați: vicepreședintele Europol Mehedinți, despre care sindicatul susține că ar fi primit chiar mesajul că va fi găsit vinovat „indiferent de apărări”. Adică procedura clasică: întâi decizia, apoi facem și dosarul.
Sindicatul Europol a sesizat Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Potrivit Europol, în răspunsul inițial către Autoritate, inspectorul-șef ar fi negat că a accesat imaginile camerelor, deși ofițerii care făceau cercetarea invocaseră deja, în acte oficiale, dispozițiile lui din ziua protestului.
ANSPDCP, în primă fază, a transmis că nu ar fi constatat încălcări. Sindicatul a revenit, cu documente: extrase din raportul de cercetare și capturi ale mesajelor de pe WhatsApp. După mai bine de șase luni, IPJ Mehedinți a fost sancționat.
În raportul de activitate ANSPDCP pe 2025 (pag. 95–96), este descris un caz care seamănă la virgulă cu situația de la Mehedinți, fără a numi însă inspectoratul:
- 20 de camere fixe exterioare, instalate pentru pază și protecție;
- imagini accesate din dispoziția șefului inspectoratului;
- 14 polițiști puși sub cercetare prealabilă pentru participarea la un protest;
- scop considerat incompatibil cu destinația camerelor, deci prelucrare ilegală de date personale, cu încălcarea articolelor 5 și 6 din GDPR;
- sancțiune: avertisment și obligația ca, pe viitor, camerele să fie folosite doar pentru ceea ce scrie pe cutie – paza, nu vânătoarea de sindicaliști.
Cu alte cuvinte, în timp ce polițiștii protestau pentru drepturile lor, șefia IPJ Mehedinți – potrivit documentelor și comunicatelor prezentate de Sindicatul Diamantul și de ANSPDCP – părea preocupată mai ales să-i ia la „numărat” pe cei care au avut îndrăzneala să fie vizibili.
Camerele pentru siguranță s-au transformat, pentru o perioadă, în camere de „reeducare sindicală”.
Subordonații trași la răspundere, șeful „în misiune de urgență”
Ironia maximă? Exact în zilele în care inspectorul-șef voia să afle cine și-a permis să apară în fața porții IPJ, avea, spun procurorii și sindicatul, propriile sale bătăi de cap cu legea.
Pe 1 februarie 2025, Marian Cîrcei este oprit de Poliția Rutieră la volanul mașinii IPJ. Potrivit comunicatelor Sindicatului Europol (17.09.2025 și 21.12.2025), circula cu 109 km/h în localitate, fără girofar, fără sirenă, și se afla în zi liberă. Nu era urmărire ca în filme, ci, aparent, doar un șef relaxat la drum întins.
DNA arată, în comunicatul său, că acesta ar fi declarat polițiștilor rutieri că se află în misiune. Magia celor două cuvinte – „sunt în misiune!” – ar fi fost suficientă cât să plece mai departe, fără proces-verbal, fără amendă, fără suspendarea permisului.
Serviciul Rutier a solicitat ulterior IPJ Mehedinți confirmarea „misiunii”. Pe 5 februarie 2025, arată DNA și rezultă din datele publice de pe portal.just.ro (dosarul 2498/101/2025 al Tribunalului Mehedinți), chiar Marian Cîrcei, în calitate de inspector-șef, semnează adresa prin care atestă, „în mod nereal”, existența unei misiuni urgente. Pe baza acestei hârtii, dosarul la Rutieră se închide liniștit: fără sancțiuni.
Morala episodului, așa cum reiese din acte: același om care – potrivit sindicatelor și raportului ANSPDCP – folosea camerele ca să identifice polițiști ce protestau pentru salarii, își semna singur hârtia salvatoare pentru a evita un banal proces-verbal la regimul circulației. Subordonații erau „evaluați” pe camere, șeful își scria singur „scenariul de urgență”.
Cum să fii șef „temporar” cât o veșnicie
La șefia IPJ Mehedinți, Marian Cîrcei a ajuns și a rămas prin împuterniciri succesive. Legea limitează astfel de interimate la 12 luni, perioadă în care organizarea unui concurs este obligatorie. Numai că, după cum arată informațiile publice invocate de Sindicatul Europol, concursul a fost organizat abia după ce durata maximă legală fusese deja depășită.
La data programată pentru concurs, Cîrcei era singurul candidat. Funcția părea făcută la comandă: un singur om, un singur dosar, o singură șansă „corectă”.
Numai că, odată cu publicarea cazului în spațiul public, lucrurile au început să se miște. Pe 17 septembrie 2025, Europol face publice informații despre situație. DNA ridicase deja acte de la Serviciul Rutier și de la Secretariatul IPJ Mehedinți. În aceeași zi, potrivit relatărilor sindicatului, Inspectoratul General al Poliției Române întrerupe împuternicirea lui Cîrcei. Concursul programat pe 25 septembrie nu se mai finalizează.
Din inspector-șef „aproape bătut în cuie”, Marian Cîrcei devine brusc personaj principal într-un dosar penal.
Dosarul penal: de la „misiune” la instanță
Pe 24 noiembrie 2025, DNA îl trimite în judecată pe Marian Cîrcei pentru instigare la abuz în serviciu cu obținerea unui folos necuvenit, fals intelectual și uz de fals, conform comunicatului oficial al Direcției Naționale Anticorupție. Suma în joc – 2.500 de lei, echivalentul sancțiunii evitate – poate părea ridicol de mică. Dar aici nu este vorba doar de bani, ci de principiul „eu semnez pentru mine”.
Pe banii depuși – 2.500 de lei – se instituie sechestru. Dosarul ajunge pe rolul Tribunalului Mehedinți (2498/101/2025), potrivit portal.just.ro. În martie 2026, judecătorul de cameră preliminară respinge toate excepțiile ridicate de inculpat și trimite cauza la judecată. În mai 2026, Curtea de Apel Craiova respinge, definitiv, contestația acestuia.
Procesul continuă la Tribunalul Mehedinți, cu un nou termen stabilit pentru 4 noiembrie 2026. Până la o hotărâre definitivă, Marian Cîrcei beneficiază, evident, de prezumția de nevinovăție.
Este, însă, simptomatic pentru sistem ca un șef de inspectorat să ajungă, în doar câteva luni, de la poziția de „vânat protestatari cu camerele video” (așa cum reiese din raportul ANSPDCP 2025, pag. 95–96, coroborat cu comunicatele Sindicatului Dimantul) la statutul de inculpat într-un dosar în care cheia este chiar felul în care a folosit puterea funcției.
Camera care vede tot, dar nu și în oglindă
În final, tabloul arată așa:
- Polițiștii de rând protestează pentru drepturi salariale;
- șeful inspectoratului, potrivit Sindicatului Europol și raportului ANSPDCP 2025, folosește camerele de supraveghere pentru a-i identifica și a deschide cercetări prealabile;
- aceeași conducere, potrivit DNA și datelor din portal.just.ro, este acuzată că a „produs” o misiune fictivă, semnată chiar de inspectorul-șef, pentru a scăpa de o amendă rutieră.
Camerele IPJ Mehedinți văd tot ce se întâmplă la poartă. Ce nu pot ele surprinde este momentul în care un șef se uită singur în oglindă și se întreabă: „Eu pentru cine aplic legea?”.
Până la verdictul definitiv, Marian Cîrcei este, legal, un om nevinovat. Faptele relatate însă în Raportul de activitate ANSPDCP 2025 (pag. 95–96), comunicatele Sindicatului Diamantul din 17.09.2025 și 21.12.2025, comunicatul DNA și informațiile publice din dosarul 2498/101/2025 al Tribunalului Mehedinți pun o întrebare incomodă:
Cum se face că, într-o instituție care ar trebui să fie garantul legii, camerele par să fi fost mai aspre cu protestatarii decât cu șeful prins cu piciorul pe accelerație? (Cerasela N.).
Exclusiv
„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
Azi, miercuri, 30.09.2026, la Consiliul Local Ploiești nu se votează doar o organigramă.
Se votează dacă TCE rămâne societate de transport sau se consfințește, oficial, Societatea pe Acțiuni „Furt în Rate și Motorină la Cap de Linie”.
Pe ordinea de zi: „organigrama cu chiloți” concepută de Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, aceeași structură cu care am tot șters pe jos, în atâtea episoade, la Incisiv de Prahova.
Azi aflăm dacă aleșii ploieștenilor sunt reprezentanți ai cetățenilor sau reprezentanți fără delegație ai „clanului” TCE.
Nae Comisionaru’ – designer de organigrame și sabotaj cu acte-n regulă
În loc să avem un director de exploatare care să numere kilometri, validări și bilete, la TCE Ploiești îl avem pe „Nae Comisionaru’”, personajul care a reușit performanța unică de a transforma:
- POS-urile în bibelouri electronice,
- compostoarele în decor urban,
- traseele în conducte de pierderi,
- iar organigrama în hartă oficială a feudei personale.
„Organigrama cu chiloți” – așa cum a fost botezată de angajați – nu e o simplă rearanjare de casete și săgeți. Nu.
Este instrumentul perfect pentru:
- a scăpa de oamenii incomozi, cu 30–40 de ani vechime;
- a proteja rude, fini, „prieteni ai casei” și executanți obedienți;
- a slăbi juridicul, controlul, auditul și orice urmă de apărare a banului public;
- a dilua răspunderea până când, la final, nimeni nu răspunde de nimic, dar toți ridică salariu și decontează motorină.
Această „capodoperă” managerială este concepută, împinsă și apărată de Nae.
Azi, consilierii locali trebuie doar să decidă:
o semnează politic sau o trimit la coșul de gunoi al orașului.
Traseul 39: autobuzul-simbol al sabotorilor. Motoare turate, POS-uri moarte, bani evaporați
În timp ce aleșii se pregătesc să voteze „eficientizarea”, realitatea din teren arată așa:
- Traseul 39 – linie lungă, rar controlată, perfectă pentru pierderi.
- Autobuze ies în traseu cu:
- POS-uri moarte,
- compostoare stinse,
- șoferi care știu că nu au cu ce să vândă legal bilet unui călător de bună-credință.
Sursele interne atrag atenția:
„În mod normal, autobuzele NU au voie să iasă în traseu fără aparate funcționale. Trebuie văzută procedura, instrucțiunile de lucru… E de noaptea minții. Vă dați seama câți bani se pierd zilnic?”.
La TCE, însă, se pare că „normalul” a fost scos din uz, la fel ca POS-urile.
Chiar și când defecțiunile sunt cunoscute, autobuzele pleacă în cursă. De ce? Pentru că:
- șoferul, dacă refuză să iasă în traseu, își riscă venitul;
- conducerea își poate spăla mâinile: „nu e treaba noastră, există mentenanță”;
- firma de mentenanță ia banii, dar aparatele dorm;
- Nae își vede mai departe de schema lui, sub protecția organigramei cu chiloți.
Rezultatul?
Autobuzul 39 devine „autobuzul sabotor”: merge, consumă, scoate fum, dar nu încasează transparent.
Motorina de la cap de linie: când autobuzul toarce, contul public se goleşte
Sesizările primite de Incisiv de Prahova nu se opresc la POS-uri.
Desenează, chirurgical, și filmul motorinei „evaporate”:
- Autobuze lăsate cu motorul pornit la cap de linie, minute bune, zeci de minute;
- Chiar în zona postului de control TCE – adică lângă cei care, teoretic, ar trebui să vegheze la disciplină;
- În paralel, deja bine-cunoscutele:
- diferențe între kilometrii înregistrați prin GPS și cei trecuți în foile de parcurs și FAZ-uri;
- suspiciuni legate de consumuri „umflate” sau „aranjate”.
Întrebarea care curge din interior, cu o ironie amară:
„Ce facem acum cu motorina, cum o scoatem din TCE?”.
Răspunsul pare simplu:
cu motorul pornit, cu ochii închiși și cu organigrama pregătită să nu mai găsească niciun vinovat.
CFPP, Directorul financiar, contabilul-șef: „semnăm, nu întrebăm, ne luăm salariul frumușel”
În orice societate normală, controlul financiar preventiv (CFPP) este ultima redută:
filtrul prin care nu trec prostiile, combinațiile și contractele dubioase.
La TCE Ploiești, sesizările descriu alt tablou:
- TESA trăiește cu „frica în piept”,
- la Aprovizionare se răspunde „da, să trăiți” la orice,
- la Financiar se execută „ordinul”, nu legea,
- CFPP-ul „pune viza pe orice document care necesită viza”.
Nume pomenite în sesizări:
- Director financiar: Tănase Monica;
- Șef Serviciu Financiar-Contabilitate: ec. Chiaga Cristina – prezentate drept „divinizate de Nae”.
Traducere liberă:
atât timp cât hârtia vine „de unde trebuie”, filtrul de control devine decor, nu baraj.
Iar banii publici trec, liniștiți, printr-un CFPP transformat în „STAMPILĂ AUTOMATĂ – MODEL NERO/NOE: după noi potopul”.
Zaharia (un profesionist), directorul general: semnătura lui, strategia altuia
Oficial, TCE are director general: dl Zaharia.
Neoficial, din mărturiile interne reiese că:
- „Nae Comisionaru’” este „lipit permanent de Zaharia, la propriu, zilnic”;
- Zaharia „nu mișcă în front”, speriat și blocat;
- deciziile reale se iau în continuare de vechiul nucleu, dar se semnează cu mâna noului director.
„Nae lucrează pe semnătura dlui Zaharia, îi pică mănușă…”, spun sursele.
Schema, așa cum apare în sesizări:
- Vechea structură (Nae & co.) continuă să controleze direcțiile-cheie: exploatare, IT, zone de achiziții, influență peste CA/AGA;
- Noul director general este ținut captiv între dependență, frică și lipsa de susținere politică reală;
- Orice reformă este blocată sau întoarsă pe dos prin organigrame și „reorganizări”;
- Când lucrurile explodează public, se poate spune liniștit: „Păi a semnat Zaharia, noi ce vină avem?”.
Azi, când consilierii locali sunt chemați să voteze „organigrama cu chiloți”, ei nu aprobă doar niște casete.
Aprobă, de fapt, prelungirea oficială a controlului lui Nae prin semnătura altora.
Sindicatul – paznicul liniștii, nu al dreptății: „Nu ne pasă, ieșim în traseu, să curgă salariul”
În mod normal, sindicatul apără interesele salariaților și, indirect, și interesul public (serviciu corect, condiții decente, siguranță).
La TCE, plângerile interne conturează altă imagine:
- Lider de sindicat, dl State, menționat explicit;
- Aparate nefuncționale și pe traseul lui, dar reacția relatată este:
„Râde și nu-i pasă, ar însemna să nu mai iasă în traseu, deci nu mai ia salariu… și toți șoferii procedează la fel, pentru că nu-i răspunderea lor”.
Astfel, se închide cercul perfect:
- managementul se preface că nu vede,
- sindicatul se preface că nu-l interesează,
- șoferul se preface că nu răspunde,
- dar toți încasează, mai puțin societatea și cetățeanul.
Raport 1729/2025, auditul de 300.000 lei și „sacrosancta” organigramă
Nu vorbim aici doar de bârfe, supărări și anonime.
Există documente oficiale, menționate și analizate în mod repetat de Incisiv de Prahova:
- Raportul nr. 1729/05.11.2025 – document al Primăriei, care descrie pierderi masive, achiziții dubioase, consumuri nejustificate și recomandă audit serios;
- Auditul bugetat cu aproximativ 300.000 lei în 2023 – bani alocați, raport… nicăieri la vedere;
- Organigrama „nouă”, promovată drept reformă și eficientizare, dar folosită ca:
- sită pentru a da afară oamenii cu vechime,
- umbrelă pentru cei „ai sistemului”,
- ceață densă peste responsabilități clare.
Toate acestea sunt cunoscute de Primărie, de CA, de AGA.
Azi, devin test scris pentru Consiliul Local.
Azi, 30.09.2026: consilierii locali își dau examenul. La ce materie? „Furt instituționalizat 101”
Ce se votează, în fapt, azi, în ședința Consiliului Local Ploiești?
- Se votează dacă „organigrama cu chiloți” primește consacrare politică.
Asta înseamnă:- acoperire pentru epurarea dușmanilor interni,
- consolidarea pozițiilor de putere pentru „ai noștri”,
- oficializarea unei scheme în care nimeni nu mai e responsabil de POS-uri moarte, de motorină evaporată, de hale nereparate și de audituri pierdute în negura instituțională.
- Se votează dacă furtul și sabotajul TCE rămân „probleme tehnice” sau devin „politici asumate”.
Un vot „pentru” organigramă, în condițiile acestor dezvăluiri, se traduce simplu pentru cetățeni:- „Da, știm ce se întâmplă, dar confirmăm prin vot că ne convine.”
- Se votează dacă salariații cinstiți din TCE sunt apărați sau abandonați.
Cei care au avut curajul să vorbească – despre POS-uri, despre motorină, despre CFPP, despre „Nae lipit de Zaharia” – vor ști, după această ședință, dacă au un aliat în Consiliul Local sau un zid de cauciuc.
Două poze, un singur oraș
Imaginea 1:
Un autobuz pe Traseul 39, plecând dis-de-dimineață:
- POS stins,
- compostor mort,
- motor turat frumos la cap de linie,
- șoferul cu frica salariului,
- controlul absent,
- motorina prezentă,
- veniturile lipsă.
Imaginea 2:
Sala de ședințe a Consiliului Local:
- consilieri cu mapa în față,
- proiectul de hotărâre privind organigrama TCE,
- tăcere multă,
- explicații puține,
- mâini ridicate la vot,
- cetățeni care află apoi din Monitorul Oficial local ce s-a mai „aprobat”.
Între aceste două poze se află Ploieștiul real:
- plătitorul de taxe,
- salariatul care încă mai crede că munca și legea contează,
- călătorul care nu poate plăti cu cardul, dar plătește prin impozite pierderile TCE.
Apel direct către consilierii locali: azi nu mai puteți spune „n-am știut”
Prin cele 8 articole publicate și documentate, prin raportul 1729/2025, prin sesizările interne și prin elementele noi ajunse azi la redacția Incisiv de Prahova, nu mai există scuză:
- ȘTIȚI că POS-urile și compostoarele sunt sistematic nefuncționale.
- ȘTIȚI că există diferențe între kilometrii din GPS și cei de pe foi.
- ȘTIȚI de autobuze ținute cu motoarele pornite la cap de linie.
- ȘTIȚI de auditul de 300.000 lei, intrat în ceață.
- ȘTIȚI cum arată „organigrama cu chiloți” în practică: epurare selectivă, consolidarea „clanului”, slăbirea oricărui control real.
- ȘTIȚI de rolul lui Nae Comisionaru’ în acest mecanism.
- ȘTIȚI că azi vi se cere să legitimați sau să opriți această construcție.
Prin urmare, nu aveți decât două opțiuni clare:
- Votați pentru organigramă.
Mesajul pentru ploieșteni:
„Suntem de acord cu ce se întâmplă la TCE.
Ne place cum merge ‘autobuzul sabotor’.
Ne place râsul marelui maestru Nae.
Semnăm, sigilăm, consfințim.” - Votați împotrivă sau cereți amânare până la:
- publicarea integrală a raportului 1729/2025,
- prezentarea auditului plătit cu 300.000 lei,
- punerea la dispoziție, la vedere, a organigramei reale și a fișelor de post,
- explicații clare privind POS-urile, motorina, CFPP și deciziile vechii conduceri.
Mesajul pentru ploieșteni ar fi, în acest caz:
„Nu votăm la orb. Nu suntem complici. Vrem să știm pe ce punem ștampila. Și vrem ca voi să știți.”
Concluzie: autobuzul de azi nu duce doar călători. Duce și viitorul orașului
Traseul 39, cu POS-uri moarte și motorina toarsă la cap de linie, nu e doar o linie de transport.
Este imaginea în mișcare a jafului organizat, a complicității și a fricii.
Ședința Consiliului Local Ploiești din 30.09.2026, cu „organigrama cu chiloți” pe ordinea de zi, nu este doar o procedură administrativă.
Este momentul în care aflăm dacă orașul e condus de reprezentanți ai cetățenilor sau de notari publici ai lui Nae Comisionaru’.
Incisiv de Prahova va consemna numele celor care:
- au votat pentru,
- au votat împotrivă,
- s-au abținut,
- au lipsit „din motive întemeiate”.
Și, la fel cum am făcut cu alte „investigatii”, vom reveni, cu nume, cifre și documente, să vedem:
- cine a ridicat mâna pentru „autobuzul sabotor”,
- cine a apărat salariații cinstiți și locuitorii Ploieștiului,
- cine a închis ochii la furt,
- și cine a înțeles că, mai devreme sau mai târziu, fiecare trebuie să urce în propriul autobuz al decontului.
Vom reveni. (Cristina T.).
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a. Rachete pe cer, foamete pe câmp: subminarea securității alimentare a României
Dosarul Antigrindină – Partea a VII‑a – Cum a fost însămânțată România cu rachete, minciuni și secetă programată Sistemul care...
Camera, stop! Șeful de la IPJ Mehedinți, regizor de dosare și actor în propriul film cu ‘misiune urgentă’
Polițiști la poartă, șeful la butoanele camerelor În timp ce polițiștii din toată țara ieșeau în stradă, la început de...
„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
Azi, miercuri, 30.09.2026, la Consiliul Local Ploiești nu se votează doar o organigramă. Se votează dacă TCE rămâne societate de...
Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 2 – Stația fantomă de la Corlătești și ședința de yoga pe conducta de ape uzate
Directorul care se clatină, dar nu cade… și nici nu suspendă Dacă în Episodul 1 am făcut cunoștință cu „directorul...
Dosarul Antigrindină – Partea a VI‑a. Când generalii conduc agricultura: Sistemul Antigrindină – civil la vedere, militar în interior
Rachete cu bani de irigații: când agricultura devine sponsorul industriei de apărare La început ni s-a spus că SNACP e...
M.A.I – Aeroportul Otopeni, clasa business la improvizație: 7 ani fără concurs la șefia Centrului de Supraveghere
Șapte ani de „temporar”. Funcția se mută, responsabilitatea rămâne în așteptare Șapte ani fără concurs la o funcție-cheie din siguranța...
MAI, Academia „Semnează că ai vrut!”: experți făcuți din pix, cursanți voluntari cu ordin de sus
La Ministerul Afacerilor Interne, pixul șefului riscă să devină instrument pedagogic universal: desemnează specialiști, produce competențe administrative și, mai nou,...
Reforma cu ochii închiși: cum vrea Justiția să taie din șefi, dar fără să înțeleagă sistemul. FSANP trage frâna de mână
Șefii de birou, șefii de tură, șefii de secție: vinovați de serviciu la București, indispensabili în penitenciare Funcțiile de șef...
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
Transport „modern” la Ploiești: cardul nu plătește, dar pierderile curg La TCE Ploiești, povestea POS-urilor și a compostoarelor nefuncționale nu...
Dosarul Antigrindină – Partea a V‑a – Prahova, aleasă „unitate‑pilot” prin mister de stat. Norocul rachetelor sau blestemul fermierilor?
La început a fost o hotărâre de Guvern și o promisiune: România își construiește un sistem antigrindină modern, cu o...
M.A.I. – PIXUL LUI BOSS: UNIVERSITATEA DE PROȘTI A POLIȚIEI ROMÂNE
Cum devii expert, judecător, formator și apărător al drepturilor omului cu o singură dispoziție de zi și zero ore de...
Florin Diaconu – Directorul din borcanul cu mercur. Episodul 1: „Directorul care se clatină, dar nu cade”
Dacă Prahova ar fi un film, atunci Florin Diaconu ar fi exact personajul ăla negativ care intră în cadru cu...
I.P.J. Prahova: Agentul‑vopsitor Editoiu Alin – maestru în gropi urbane, fum de esapament și, la final, fum de arhivă
Din strada, direct în culisele orașului ciuruit La peste 50 de ani, agentul de poliție Editoiu Alin, de la Biroul...
Drona, fibra de sticlă și vameșul jucând de-a legea: când hotărârea judecătorească devine „opțională” la Albița
Dreptul european, noul paravan universal: „noi nu încălcăm legea, doar o oprim la frontieră” Situație de manual la Vama Albița:...
M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă
Există momente în care nu e nevoie să spui cine știe ce despre un adjunct de inspectorat general. Este suficient...
-
Exclusivacum 3 zile
I.P.J. Prahova: Agentul‑vopsitor Editoiu Alin – maestru în gropi urbane, fum de esapament și, la final, fum de arhivă
-
Exclusivacum 3 zile
M.A.I. – PIXUL LUI BOSS: UNIVERSITATEA DE PROȘTI A POLIȚIEI ROMÂNE
-
Uncategorizedacum 3 zileRâde Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, plătește Ploieștiul: comedia neagră de la TCE Ploiești
-
Exclusivacum 2 zile
Organigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti: Alexandri Nicolae, alias „Nae Comisionaru’”, „autobuzul sabotor” – Traseul 39, motoare turate în gol și POS-uri moarte la TCE Ploiești!
-
Exclusivacum 24 de ore
„Organigrama cu chiloți” intră la vot: Nae Comisionaru’ trage sforile, consilierii locali dau examen la furt avansat?
-
Administratieacum 24 de oreDumitru Dragoș, polițist de penitenciare și mentor pentru copiii din Vărbilău
-
Exclusivacum 3 zile
Dosarul Antigrindină – Partea a V‑a – Prahova, aleasă „unitate‑pilot” prin mister de stat. Norocul rachetelor sau blestemul fermierilor?
-
Exclusivacum 4 zile
M.A.I. – Tasta 1 pentru lege, tasta 2 pentru nimic: cum semnează un chestor fără să răspundă