Armata se dotează cu 41 sisteme de rachete antiaeriene cu rază mică şi foarte mică de acţiune

Astfel, MApN vrea să se doteze cu 41 sisteme de rachete cu rază mică şi foarte mică (SHORAD-VSHORAD) în valoare de 4,2 miliarde de euro, în felul următor: 16 sisteme integrate de rachete antiaeriene SHORAD-VSHORAD pentru Forţele Aeriene şi 9 sisteme SHORAD şi 16 VSHORAD pentru Forţele Terestre. Valoarea totală a programului este estimată la 4,2 miliarde de euro.

În etapa I, care va fi iniţiată în 2023, pe o perioadă de 8 ani, estimată la 2,1 miliarde euro, vor fi achiziţionate 6 sisteme SHORAD – VSHORAD pentru Forţele Aeriene şi 6 sisteme SHORAD, respectiv VSHORAD, pentru Forţele Terestre.

MApN cumpără 298 maşini de luptă pentru infanterie

MApN vrea să achiziţioneze şi 298 de maşini de luptă a infanteriei, MLI, pentru Forţele Terestre, în valoare de aproape 3 miliarde de euro. În etapa I vor fi achiziţionate 246 de vehicule, achiziţia va fi începută în 2023 şi se va derula pe 9 ani, fiind estimată la 2,5 miliarde de euro.

Armata cumpără obuziere autopropulsate de 155 mm necesare pentru 5 batalioane

Armata română intenţionează să treacă la artilerie calibru NATO de 155 mm şi demarează achiziţia a 5 sisteme de obuzier autopropulsat cal 155 mm, necesare pentru dotarea a 5 batalioane din Forţele Terestre. Valoarea estimată a contractului este estimată la aproape 2 miliarde de euro. Etapa I, care este iniţiată în 2023, constă în achiziţia a 3 sisteme, inclusiv a suportului logistic şi a muniţiei, va ajunge la o valoare de 1,15 miliarde euro.

Aviaţia are nevoie de aproape 500 de rachete aer – aer

MApN intenţionează să cumpere şi 186 de rachete aer-aer dirijată radar cu rază medie de acţiune, AIM-120 AMRAAM, pentru 372 milioane dolari. Rachetele vor fi folosite de avioanele F-16 şi vor fi cumpărate din SUA, în baza unor acorduri guvern la guvern.

Pentru Forţele Aeriene vor fi cumpărate şi 299 de rachete aer-aer dirijate prin infraroşu, cu rază scurtă de acţiune, AIM-9X SIDEWINDER, în valoare de 239 milioane de dolari. Rachetele vor fi folosite de avioanele F-16 şi vor fi cumpărate din SUA, în baza unor acorduri guvern la guvern.

Generalul-locotenent Teodor Incicaş, şeful Direcţiei Generale de Armamente din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, a vorbit, la începutul lunii martie, într-un episod al podcastului realizat de Observatorul Militar, despre programele de înzestrare ale Armatei României şi elementele care îngreunează achiziţionarea anumitor echipamente militare.

„În ceea ce priveşte programele de înzestrare, vorbim despre 40-50 de programe „vii”. Adică, dacă vorbim de achiziţii şi derulări de contracte, vorbim de 40 de programe care merg în acelaşi timp: programe ale căror contracte sunt în derulare, programe care sunt în faza de achiziţii şi programe care sunt fie după o aprobare prealabilă de către Parlamentul României, fie urmează ca aprobarea pentru ele să ajungă în Parlament, iar achiziţiile încep după aprobările prealabile”, a spus Incicaş.

La finalul lunii martie, România va avea 4 sisteme de rachete PATRIOT şi va mai cumpăra trei

Despre sistemele PATRIOT, generalul-locotenent susţine că, din cele 7, au fost primite două şi urmează ca România să primească încă două la finalul primului trimestru al acestui an, însă ministerul doreşte să facă achiziţia şi a celorlalte trei sisteme în 2023.

Armata vrea să mai cumpere încă 150 de blindate Piranha 5

În privinţa programului Piranha 5, Incicaş a precizat că este vorba despre un acord-cadru pentru 227 de vehicule, cu două contracte subsecvente: unul cu 94 de produse (încheiat cu al treilea lot primit deja), şi altul cu 133 de produse, primul lot de 47 din acestea urmând a fi primit de România până la finalul acestui an. De asemenea, ministerul şi-a mai exprimat intenţia de a mai cumpăra alte 150 de Piranha 5, pe lângă cele 227. Întârzierea programului este cauzată de faptul că România a cerut ca sistemul de comandă şi control să fie produs în ţară, susţine generalul-locotenent Incicaş. Întârzierele au provocat şi penalităţi pentru compania producătoare, mai spune acesta. Contractele acestea au venit şi cu oportunităţi pe piaţa de muncă pentru România, întrucât, susţine generalul-locotenent, pentru primul contract subsecvent, au fost realizate anumite elemente în ţară, precum ceea ce ţine de senzorii vehiculeleor, iar în cel de-al doilea contract, carcasa blindată va fi realizată în România, începând cu 2023.

„Pentru producerea carcasei bliandate este nevoie ca această companie să încadreze 30 şi ceva de sudori. Atâtea locuri de muncă apar doar pe sudat”, a spus acesta.

România va primi toate avioanele F-16 din Norvegia în 2024

Dacă pentru programul HIMARS lucrurile merg bine, urmând ca anul viitor să fie încheiat, despre programul avion multirol F-16 generalul-locotenent Incicaş spune că acesta este „complex” şi că, probabil, anul viitor vor fi primite toate aeronavele de la norvegieni, lucrurile care îngreunează procesul fiind actualizarea şi adaptarea software-ului aeronavelor la realităţile româneşti, prin intermediul SUA.

”Achiziţia avionului F-16 este o fază interimară până la realizarea achiziţiei avionului de generaţie a 5-a, adică a avionului F-35”, susţine Incicaş, însă precizează că o escadrilă de F-35 ar putea aparţine României după 2030.

Două achiziţii importante pe care ministerul urmează să le iniţieze vizează autovehiculele tactice uşor blindate  (1059) şi punctele de comandă de nivel brigadă sisteme informatice pentru comandamentele de tip batalion.

Armata română va achiziţiona tancuri americane Abrams

Totodată, spre aprobare vor merge şi achiziţia unui batalion de tancuri Abrams şi un pachet nou pentru realizarea capacităţilor de luptă pe mare, adică achiziţia de submarine, nave vânătoare de mine şi modernizarea navelor purtătoare de rachete. Despre submarine, generalul-locotenent a menţionat că ministerul vrea să fie achiziţionate în 4-5 ani, însă nu a precizat numărul.

Din 2024, militarii vor avea arme noi de asalt

Pe lângă acestea, şeful Direcţiei Generale pentru Armamente a menţionat şi planul de începe achiziţia de armament de infanterie uşor, cel mai probabil în 2024, cu fabricarea 100% în România.

Când vine vorba despre producerea de muniţie de către entităţile de stat,  Teodor Indicaş susţine că dacă la muniţia pentru echipamentele vechi lucrurile stau cât de cât bine, la muniţia pentru echipamentele mai noi, moderne, România încă se mai bazează pe unele companii străine. Însă toate companiile dintre statele NATO sau UE se confruntă cu o presiune în ceea ce priveşte producerea de muniţie, spune acesta, acest lucru ridicând posibilitatea achiziţiei în comun – la nivelul blocului. Acesta mai susţine că, în prezent, se încearcă şi reînceperea producţiei de pulberi şi explozibili în ţară, pentru a nu mai depinde de export. (F. Jipa).

Sursă foto: Obuzierul corean K9 – Twitter