Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a semnalat, recent, că, în mediul online,  au reapărut informaţii false referitoare la așa-zise pregătiri pe care sistemul național de apărare le-ar face pentru mobilizarea rezerviștilor, care ar urma să fie trimişi pe front, în Ucraina.

Nu războiul actual din Ucraina este cel care a creat condiţiile propagării unor asemenea dezinformări, ele apărând, periodic, în ultimii ani, pe mai multe site-uri românești. În 2015, pe fondul acţiunilor agresive ale Rusiei în estul Ucrainei, după anexarea Crimeii, opiniatimişoarei.ro îşi întreba cititorii: Tu ai primit ordinul de chemare? Ce se întâmplă acum cu rezerviştii.

La 21 mai 2015, transilvaniareporter.ro nota: Cu sau fără legătură cu situaţia conflictuală din Ucraina, Ministerul Apărării Naţionale pare să fi intensificat acţiunile de identificare a rezerviştilor şi de înmânare a ordinelor de mobilizare la război. Un cititor ne-a contactat la redacţie pentru a ne relata cum decurge o astfel de procedură. În articole se preciza că oamenii sunt speriaţi, pentru că nu ştiu despre ce e vorba şi se tem de război.

Anul trecut, cu aproape o lună înainte de agresiunea Rusiei asupra Ucrainei, generalul de brigadă Constantin Spînu, şeful Direcţiei Informare şi Relaţii Publice a MApN (DIRP), a trebuit să calmeze, prin intermediul  site-ului libertatea.ro, îngrijorările profesorului Traian Anghel, de 57 de ani, din Brăila, panicat că primise acasă un ordin de chemare a rezerviştilor la mobilizare sau la război.

Deja Rusia masase trupe la graniţa cu Ucraina, iar invadarea statului vecin nu mai părea chiar o utopie, cum mulţi erau tentaţi să creadă.

Spînu explica şi atunci că este vorba de o procedură strict administrativă, fără nici un fel de legătură cu situaţia de securitate din regiune, prin care centrele militare județene actualizează permanent baza de date cu rezerva de mobilizare a armatei române.

Şeful DIRP transmitea că, în aceeași bază de date, se regăsesc și cadrele militare care trec în rezervă până la momentul la care depășesc vârsta maximă la care mai pot fi chemați: 55 de ani pentru soldați și gradați, și 63 de ani pentru ofițerii în rezervă.

În situația profesorului menţionat, până la 63 de ani acesta se afla în rezerva de mobilizare, fiind sublocotenent în rezervă.

După 24 februarie 2022, ziua în care Rusia a invadat Ucraina, românii au fost, constant, sub tirul bombardamentelor mediatice panicarde, în care erau anunţaţi că, inevitabil, se apropie ziua când vor trebui să lupte cu Rusia.

Un prim val masiv al dezinformării legate de acest subiect a apărut în vara anului trecut, la final de iulie. La 25 iulie, gândul.ro scria: Rezerviștii din armata română au început să primească la domiciliu ordine de mobilizare la război. Aceștia au la dispoziție cel mult opt ore pentru a se prezenta la unitățile militare de care aparțin. Antena 3 anunţa: Rezerviștii au început să primească acasă ordine la mobilizare sau război. Documentele sunt semnate de comandanții centrelor militare din țară și prin acestea li se cere destinatarilor să se prezinte în cel mult opt ore la cazarmele militare.

Drept dovezi ale informaţiilor vehiculate erau prezentate aceleaşi documente care sunt vânturate şi în prezent pe diverse site-uri și pagini de Facebook.

Sunt prezentate insistent inclusiv cupoanele de transport la mobilizare sau război, pe care site-ul conspiraţionist ortodox.info, de pildă, le invocă, în prezent, ca fiind menite să decredibilizeze comunicatele MApN, care demontează falsurile care circulă pe acest subiect.

Dacă nu am fi chemaţi la război, de ce avem nevoie de cupoane de drum?, par că se întreabă anonimii care scriu articolul, după ce postează cele trei cupoane separat, într-o imagine sugestivă.

Un alt argument pe care site-ul menţionat îl foloseşte pentru a spune că MApN, de fapt, nu ne spune adevărul, este acela că marea majoritate a celor ce au primit ordinele de chemare au terminat armata în urmă cu 30-35 de ani şi, până în prezent, nu au fost deranjați absolut deloc cu asemenea proceduri de rutină.

Aceeaşi nedumerire o avea şi profesorul din Brăila, îngrijorarea sa fiind exacerbată de faptul că, de 30 de ani, nu-l mai căutase nimeni din armată. Explicaţia vine tot de la generalul de brigadă, Constantin Spînu, în interviul acordat libertatea.ro.

Acesta spune că, în situații diferite de aceea de pace, atunci când este nevoie de chemarea rezerviștilor, ei sunt încadrați pe anumite funcții în diverse unități militare.

Asta este, în esență, situația bazei de date la mobilizare. Există un stat de organizare al unității respective, care se creează la declararea stării de mobilizare sau de război sau în structuri unde se adaugă unități suplimentare, iar, pe fiecare dintre aceste funcții, trebuie repartizat un rezervist militar, spune Spînu.

Acesta a mai adăugat că este o evidență administrativă,  niște fișe care se completează și care se alocă fiecărei astfel de funcții. Sunt situații în care se fac mișcări între aceste funcții, pentru că, după 55 de ani sau după 63 de ani, oamenii ies din evidență. Atunci locurile lăsate libere trebuie încadrate cu alți oameni aflați în continuare în rezervă. Acesta este un exemplu în care apare o dinamică de personal în rezerva de mobilizare. În situația aceasta, s-ar putea să fie nevoie să se schimbe unitatea, iar rezervistului să i se înmâneze un alt ordin, astfel încât în situația ipotetică a declarării mobilizării să știe unde să se prezinte, încheie șeful DIRP.

Generalul de brigadă a mai precizat că, în fiecare an, prin rotaţie, în două-trei judeţe chiar se fac exerciţii de mobilizare, câteva zeci de oameni fiind chemaţi, prin sondaj, la unităţile din judeţele respective.

În luna octombrie a anului trecut, au fost făcute astfel de exerciţii în judeţele Dolj şi Vâlcea, după ce, în iunie, avuseseră loc în judeţele Bihor şi Sălaj.

În antrenament au fost angrenate și structuri din Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații şi Serviciul de Telecomunicații Speciale. În 2021, exerciţii asemănătoare au avut loc în judeţele Ilfov şi Călăraşi.

Chiar dacă astfel de evenimente se desfăşuraseră şi cu un an în urmă, şi în ciuda celor spuse de Constantin Spînu, site-ul postului România TV a găsit de cuviinţă, la 20 octombrie 2022, să mai transmită un semnal de alarmă inutil: MApN se pregăteşte de război. Ordine de chemare pentru rezervişti în multe judeţe.

Cu doar trei zile înainte, același site ne punea în fața unui baubau și mai înfricoșător: MApN începe mobilizarea! Rezerviştii, chemaţi la unităţi militare pentru activităţi specifice de pregătire.

Chiar dacă în articole suntem lămuriţi că în ordinul distribuit scrie clar că acesta nu poate avea ca efect concentrarea sau mobilizarea persoanei căreia i se adresează, probabil mulţi şi-au luat informaţia din titlu fără să citească articolul, fiindu-le întărită convingerea că li se ascunde adevărul, iar ziua când se vor trezi cu arma-n mână nu e departe. (L. Anghel).