Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, avertizează că reducerea veniturilor personalului medical ar putea redeschide una dintre cele mai grave răni ale sistemului sanitar românesc: plecarea medicilor în străinătate. În opinia sa, o eventuală reformă în sănătate nu trebuie să înceapă cu tăieri salariale, ci cu măsuri care să păstreze specialiștii în țară și să îi aducă înapoi pe cei care profesează deja în spitale din Europa.
Rogobete susține că România a mai trecut prin această lecție și nu își permite să o repete. Statul investește ani întregi în formarea unui medic, dar riscă apoi să îl piardă exact în momentul în care acesta poate contribui la funcționarea sistemului public de sănătate.
Veniturile medicilor, între reformă bugetară și risc pentru pacienți
Alexandru Rogobete atrage atenția că o reducere a veniturilor medicilor nu ar fi doar o chestiune contabilă. În sănătate, spune acesta, tăierile salariale se pot transforma rapid într-o criză de personal, iar criza de personal ajunge inevitabil să fie resimțită de pacienți.
Fostul ministru invocă date privind scăderea numărului de documente profesionale solicitate de medici pentru a putea lucra în străinătate. Potrivit acestuia, în 2015 au fost înregistrate 2.269 de solicitări, în 2018 au fost eliberate 1.221 de certificate profesionale curente, iar în 2023 numărul a coborât la 822.
Pentru Rogobete, această evoluție arată că majorarea veniturilor și îmbunătățirea condițiilor din sistem au contribuit la temperarea migrației medicale.
„Reducerea veniturilor medicilor nu este doar o problemă salarială. Poate deveni foarte repede o problemă de resursă umană și, în final, o problemă pentru pacienți”, a transmis acesta.
Mesajul este limpede: dacă veniturile scad, medicii pot reîncepe să caute stabilitate, respect profesional și predictibilitate în spitalele din Germania, Franța sau alte state europene.
„Îi pregătim aici, apoi îi împingem afară”
Rogobete critică logica prin care România investește în formarea medicilor, dar nu creează suficiente motive pentru ca aceștia să rămână în țară. Fostul ministru avertizează că nu poți pregăti ani la rând un specialist, pentru ca apoi să îi reduci veniturile, să îi blochezi postul și să te miri că alege să plece.
Această observație atinge una dintre marile contradicții ale sistemului sanitar românesc: România produce medici, dar nu reușește întotdeauna să îi păstreze. Iar când aceștia pleacă, pierderea nu este doar administrativă sau financiară. Este o pierdere directă pentru spitale, pentru pacienți și pentru comunitățile în care deficitul de personal medical este deja acut.
În special în orașele mici și în zonele vulnerabile, lipsa medicilor nu este o statistică rece, ci o realitate zilnică: liste de așteptare, secții subdimensionate, gărzi greu de acoperit și pacienți trimiși la zeci sau sute de kilometri pentru consultații și tratamente.
Ce propune Alexandru Rogobete
Fostul ministru susține că viitoarele reforme din sănătate ar trebui să urmărească două obiective majore: păstrarea medicilor în România și repatrierea medicilor români care lucrează în străinătate.
Printre măsurile indicate de Rogobete se numără:
- o salarizare adaptată responsabilității și specificului fiecărei specialități;
- deblocarea și crearea de posturi în zonele cu deficit de personal;
- condiții profesionale mai bune în spitale;
- un program real pentru întoarcerea medicilor români din diaspora;
- politici publice care să ofere predictibilitate și respect profesional.
Rogobete insistă că soluția nu este reducerea veniturilor, urmată de constatarea plecărilor, ci construirea unui sistem în care medicii să aibă motive reale să rămână.
„Avem nevoie de o politică națională prin care medicul român să aibă motive să rămână acasă, iar cel care a plecat să aibă motive să se întoarcă”, a transmis fostul ministru.
Reforma nu trebuie să devină motiv de plecare
În viziunea lui Alexandru Rogobete, reforma din sănătate nu ar trebui să fie percepută de medici ca o amenințare, ci ca o șansă de stabilizare și modernizare a sistemului. Dacă schimbările se traduc prin tăieri de venituri, blocaje administrative și lipsă de perspectivă, efectul ar putea fi exact opus celui dorit.
România riscă astfel să repete scenariul în care spitalele occidentale devin alternativa firească pentru medicii formați în țară. Iar acest lucru ar însemna nu doar pierderea unor profesioniști, ci și adâncirea problemelor din sistemul public de sănătate.
Rogobete avertizează că România nu își mai permite un nou val de migrație a medicilor. Iar dacă reforma va produce un asemenea efect, atunci nu va fi o reformă care vindecă sistemul, ci una care îi golește și mai mult secțiile.