Anchete
Si femeile din Ministerul de Interne au dreptul să se dezvolte profesional și să fie mame, fără a fi discriminate, descurajate, demotivate.
Nicolae Ciucă a transmis un mesaj femeilor cu ocazia zilei de 8 Martie. Premierul dă asigurări și susține că Guvernul va continua să sprijine femeile, prin măsuri concrete, în tot ceea ce își doresc să realizeze.
Titlul este unul care poate șochează, dar reprezintă realitatea cruntă în care colegele noastre din Ministerului Afacerilor Interne sunt nevoite să se „dezvolte profesional” pe principiul „egalității de șanșe și tratament”, dezvaluie cei de la sindicatul Europol. Femeile din MAI, fie că sunt cele din stradă, fie că sunt cele din birouri, fie că sunt în operativ sau neoperativ, prin intermediul Sindicatului EUROPOL, fac un apel la normalitate. Iar pentru acest lucru, am ales ziua de azi, Ziua Internațională a Femeii, să expunem această gravă problemă pe care, deși o cunosc cu toții, e mai confortabil să o ignore.
Ca răspuns la ipocrizia tuturor politicienilor, începând de la premierul Nicolae Ciucă, fost ministru al apărării, și până la toți acei „șefi” de instituții care și-au arătat „suportul” și „prețuirea” pentru femeile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, le transmitem că dincolo de vorbe și de poze cu flori, există adevărate drame pentru care ei nu acționează în niciun fel, deși puterea de decizie le aparține, mai mentioneaza sursa citata.
În condițiile în care România înregistrează cele mai scăzute cifre ale natalității din ultimii 30 de ani, în condițiile în care concilierea vieții profesionale cu cea personală reprezintă un obiectiv tot mai greu de realizat pentru o angajată a MAI și raportându-ne la declarațiile politice de „susținere și încurajare a femeilor mame”, vedem că aproximativ 30.000 de angajate ale MAI sunt „pedepsite” pentru că și-au dorit/își doresc să fie mame.
Sunt pedepsite pentru faptul că nu beneficiază de aceleași condiții stipulate de art. 56 din Legea 127 din 2019 privind sistemul public de pensii ca și orice altă mamă din România:
Art. 56 (1) Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare și care au născut 3 copii și i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază la cerere de reducerea cu 6 ani a vârstei de pensionare prevăzută în anexa nr. 5.
Perioadele în care se află în concediu prenatal, concediu pentru creșterea copilului și concediu postnatal nu se iau în considerare la stabilirea stagiului de cotizare sau a perioadelor asimilate, pentru a beneficia de aceleași sporuri de vechime. Cu alte cuvinte, mamele polițist, sau chiar tații polițiști care accesează concediul pentru creșterea copilului, vor ieși mai târziu la pensie decât colegii lor care nu au copii sau nu au optat pentru aceste tipuri de concedii. Cu fiecare copil născut, femeilor din MAI li se va prelungi perioada de stagiu pe care trebuie să o realizeze în vederea pensionării.
Nu mai dezbatem consecințele profesionale ale mamelor din MAI, pentru care egalitatea de șanse în privința carierei, a gradelor profesionale sau a unor poziții de management este viciată din pricina faptului că sunt nevoite să acceseze concediile de creștere copil, între 12-20 luni, aspecte care le pun într-o poziție inferioară, inegală și care le determină mai degrabă să amâne sau chiar să nu mai opteze pentru a aduce pe lume un copil. Poate unii vor spune că este o problemă banală, însă pentru cele aproximativ 30.000 de angajate ale MAI, aceasta este o provocare zilnică, cu atât mai mult cu cât riscurile și pericolele de la locul de muncă le obligă să țină piept, cot la cot cu bărbații.
Si femeile din Ministerul de Interne au dreptul să se dezvolte profesional și să fie mame, fără a fi discriminate, descurajate, demotivate. Pentru că a fi mama nu este doar un privilegiu, ci și o mare responsabilitate pentru viitorul acestei țări atât de afectate de scăderea natalității și exodul forței de muncă. Ne cerem scuze pe această cale colegelor noastre din MAI pentru faptul că politicienii zilelor noastre le desconsideră „prin lege” și ne asumăm responsabilitatea că în perioada imediat următoare vom lansa o campanie de conștientizare a acestei situații de discriminare, pe care vom propune să fie corectată printr-o modificare legislativă, mai puncteaza sindicatul Europol. (Paul D.).
Anchete
Știrea adevărată: cine e procurorul care sare iar pe AUR
Ia priviți cine este procurorul de caz de la PICCJ: Rareș-Petru Stan.
Da, același Rareș-Petru Stan.
Omul acesta are deja cel puțin două dosare cu AUR-iști în lucru:
- În 2024, a chemat la audieri zeci de susținători AUR în dosarul cu presupusa falsificare a semnăturilor pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă la Parlamentul European.
- În 2025, a chemat la audieri patru deputați AUR care participaseră la protestul de la Biroul Electoral Central, față de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu.
Alt an, alt dosar, aceeași culoare politică și – ce să vezi – același procuror.
Pe hârtie se numește „repartizare aleatorie”.
În practică, începe să arate a specializare politică: „dosare cu AUR? Trimiteți-l pe Stan, că știe”.
Simion dă numele: „Au început atacurile la AUR”
Faptul că Rareș Stan este procurorul din dosarul lui Dan Tănasă nu-l spun jurnaliștii „pe surse”.
Îl spune direct președintele AUR, George Simion, pe Facebook, tot vineri:
„Atenție! Au început atacurile la AUR – Dan Tănasă tocmai a ieșit de la procurorul Rareș Stan, același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare. [România în inimă], nu vă lăsați intimidați, sunt ultimele zvârcoliri!”
Telefon(e) „ridicate” înainte de europarlamentare.
Susținători chemați pe bandă la audieri.
Deputați AUR trași pe la parchet pentru protest la BEC.
Acum, purtătorul de cuvânt al partidului, inculpat pentru un post pe Facebook.
Dacă toate astea sunt simple „coincidențe procedurale”, atunci probabilitatea matematică ar merita un premiu de la Academie.
Instigare la ură sau opinie politică? Linia pe care vor s-o șteargă
Întrebarea cheie nu e dacă îți place sau nu ce a scris Dan Tănasă.
Poți să consideri mesajul lui grețos, xenofob, periculos. Ai tot dreptul.
Dar alta e discuția juridică:
- A comis Tănasă o infracțiune de incitare la ură,
sau - a exprimat o opinie politică, oricât de radicală, protejată de Constituție?
Pentru că art. 72 alin. 1 din Constituție nu lasă loc de interpretare:
„Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.”
Nu-ți trebuie doctorat ca să pricepi asta. Îți trebuie doar bună credință și alfabetizare juridică de bază.
Deci avem două variante:
- Fie ceea ce a scris Tănasă iese clar din sfera opiniei politice (de exemplu, apel explicit la violență, la agresiuni directe etc.) și atunci Parchetul trebuie să dovedească asta serios în instanță;
- Fie avem de-a face cu un procuror care folosește codul penal pe post de botniță pentru discursul unei opoziții neconvenabile – caz în care cel care ar trebui să mai citească o dată Constituția nu este deputatul, ci procurorul.
Godină, Tănasă și confortul dublului standard
Pe plângere: Marian Godină, polițist #rezist, idol al „băieților buni” din bula corectă.
Pe bancă: Dan Tănasă, AUR-ist de serviciu, vocal, iritant, țintă perfectă.
La butoane: procurorul Rareș-Petru Stan, care adună dosare cu AUR ca pe timbre.
Să ne imaginăm invers:
- Același procuror, trei-patru-cinci dosare cu lideri ai partidului de guvernământ, fix în pre-campanie.
- Un polițist cunoscut pro-AUR care depune plângere pe „hate speech” împotriva unui deputat de la Putere.
Crede cineva că nu s-ar urla imediat „represiune politică”?
Dar așa, când lovești în AUR și ai în spate hashtag-ul #rezist, brusc totul devine „apărare a democrației”.
Când parchetul joacă rolul de moderator de conținut
Există o diferență uriașă între:
- a combate un politician în spațiul public,
și - a-l pune sub acuzare penală pentru ce spune.
Poți să-l faci praf pe Tănasă în dezbateri, în presă, în campanie. Asta e democrație.
Dar când bagi parchetul la înaintare pentru orice declarație radicală, mesajul e limpede:
„Anumite opinii politice nu trebuie învinse la urne, ci eliminate cu dosar penal.”
Legile privind incitarea la ură au un scop clar: să protejeze persoane și grupuri reale de apeluri concrete la violență și discriminare.
Nu să fie transformate în filtru ideologic pentru ce are voie sau nu are voie să spună Opoziția.
Dacă Tănasă chiar a depășit linia și a intrat pe penal, acest lucru trebuie dovedit fără tentă politică.
Dacă nu, dosarul acesta e încă o piatră de moară legată de gâtul credibilității Parchetului General.
Cine calcă pe Constituție: deputatul sau procurorul?
Un singur comentariu, cum bine zice textul inițial:
Chiar a comis-o Tănasă – sau are nevoie procurorul Rareș Stan să recitească art. 72 alin. 1 din Constituție?
Pentru că articolul acela spune negru pe alb că opiniile politice ale deputaților și senatorilor, exprimate în exercitarea mandatului, nu pot face obiectul răspunderii juridice.
Dacă un post pe Facebook, în care un deputat își exprimă (oricât de brutal) poziția politică privind muncitorii străini, ajunge să fie calificat automat ca infracțiune, atunci nu doar AUR e în pericol.
E în pericol ideea că Parlamentul e un spațiu al libertății politice, nu o anexă a Parchetului.
Rămâneți aproape: spectacolul abia începe
Un deputat AUR, un polițist #rezist și un procuror cu colecție de dosare pe aceeași formațiune politică.
Un Facebook transformat în probă penală.
O Constituție care spune una, un parchet care pare să înțeleagă alta.
În fine: stați pe-aproape.
Vom mai avea, cu siguranță, ocazia să scriem despre acest caz.
Și despre cum, în România, uneori nu mai știi cine e cu adevărat periculos: politicianul care vorbește prostii – sau procurorul care decide ce ai voie să spui ca politician. (Irinel I.).
Anchete
Veto la promovări în magistratură: Alinel Bodnar și alți 33 de judecători au fost respinși de CSM
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a tranșat recent dosarele de promovare efectivă, generând un val de nemulțumire în rândul magistraților care vizau instanțele superioare. Potrivit publicației Lumea Justitiei, bilanțul este unul drastic: dintr-un total de 36 de cereri de valorificare a rezultatelor obținute la concursul de promovare desfășurat la finalul anului 2025, doar două solicitări au primit aviz favorabil. Restul de 34 de magistrați au fost lăsați pe loc, cererile lor fiind respinse în unanimitate.
Doar doi magistrați din Galați au primit undă verde pentru Curtea de Apel
În contrast cu lista lungă a refuzurilor, singurele succese ale acestei sesiuni aparțin județului Galați. Secția pentru judecători a CSM a decis promovarea magistraților Gelu-Daniel Bardaș și Raluca Manoliu de la Tribunalul Galați la Curtea de Apel Galați, în cadrul Secției de contencios administrativ și fiscal. Conform hotărârii, data oficială a promovării acestora la instanța superioară a fost stabilită pentru 1 septembrie 2026.
Alinel Bodnar, judecătorul care a pus Guvernul la respect, rămâne la Tribunalul București
Cea mai răsunătoare respingere de pe lista CSM este cea a judecătorului Alinel Bodnar, figură proeminentă a Tribunalului București și secretar general al Forumului Judecătorilor din România. Publicația citată amintește că Bodnar a intrat recent în atenția opiniei publice printr-o decizie prin care a obligat Executivul să desecretizeze informațiile privind ajutoarele militare acordate de România Ucrainei.
Articolul din Lumea Justitiei subliniază și contextul personal al magistratului, menționând că actualul prim-ministru, Ilie Bolojan, i-a fost acestuia nuntaș. În ciuda parcursului său profesional și a vizibilității de care se bucură, solicitarea lui Alinel Bodnar de a promova la o instanță superioară a fost respinsă de forul suprem al magistraturii.
Erika Ordog și lista lungă a magistraților blocați în ascensiunea profesională
Pe lista celor respinși figurează și alte nume cunoscute în sistemul judiciar. Printre acestea se numără Erika Ordog, judecătoare la Tribunalul Covasna, menționată în contextul unei decizii controversate din 2022. La acea vreme, aceasta a respins cererea de daune morale a economistei Florina Maior, după ce aceasta din urmă fusese achitată într-un dosar DNA în care fusese arestată preventiv timp de șapte luni.
Lista finală a respingerilor cuprinde nume de la tribunale din întreaga țară, inclusiv București, Timiș, Mureș, Iași și Cluj. Decizia CSM, luată în unanimitate, închide momentan calea spre instanțele superioare pentru zeci de magistrați care sperau să își valorifice rezultatele obținute la concursul desfășurat în perioada septembrie – decembrie 2025. (Irinel I.).
Anchete
Spectrul blocajului constituțional la Cotroceni: Președintele Nicușor Dan ignoră listele cu viitorii judecători și procurori
Sistemul judiciar românesc se află într-o situație de incertitudine, în timp ce documentele oficiale pentru numirea noii generații de magistrați stau neatinse pe masa președintelui. Absolvenții examenului de capacitate așteaptă decretul prezidențial pentru a intra oficial în pâine, însă ritmul de la Palatul Cotroceni ridică semne mari de întrebare.
O premieră pentru Administrația Prezidențială: CSM a înaintat oficial numele noilor magistrați definitivi
Publicația Lumea Justiției dezvăluie o situație fără precedent pentru mandatul președintelui Nicușor Dan. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) i-a transmis acestuia prima tranșă de judecători și procurori stagiari care au promovat cu succes examenul de capacitate. Această procedură este vitală, deoarece, fără semnătura șefului statului pe decretele de numire definitivă, tinerii magistrați nu își pot exercita funcțiile cu puteri depline, afectând astfel direct activitatea instanțelor și a parchetelor din întreaga țară.
Antecedente îngrijorătoare la vârful statului: Amintirea blocajului de două luni provocat de Nicușor Dan
Tensiunea actuală este alimentată de un istoric administrativ problematic. Sursa citată, Lumea Justiției, reamintește publicului că președintele nu este la prima abatere de acest gen. Anul trecut, Nicușor Dan a întârziat semnarea decretelor de pensionare pentru zeci de magistrați cu mai bine de două luni. La acel moment, reacția președintelui a venit abia sub presiunea unui posibil conflict juridic de natură constituțională la CCR. Deși miza de acum este începutul carierei unor profesioniști, nu sfârșitul ei, ezitarea semnăturii prezidențiale pare să urmeze același tipar birocratic.
Cronometrul CSM a fost pornit: Unsprezece zile de tăcere absolută de la recepția documentelor la Cotroceni
Potrivit informațiilor deținute de Lumea Justiției, hotărârile CSM privind trimiterea listelor la Cotroceni au fost adoptate pe 2 iulie și publicate pe 6 iulie. Trimiterea efectivă a documentelor către Administrația Prezidențială a avut loc însă mult mai devreme, pe data de 3 iulie 2026. În ciuda faptului că au trecut deja 11 zile de la recepția actelor, niciun decret nu a fost publicat în Monitorul Oficial. Această tăcere instituțională lasă locul speculațiilor: va alege președintele să deblocheze rapid sistemul sau va repeta scenariul amânărilor de luni de zile, ținând sub presiune viitorul a zeci de magistrați? (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileFamiglia Teoroc & Co.: cum se face sindicalism cu presiune, pile și tăcere
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova S.R.L.: se vând telefoane, laptopuri și funcții, cu bon fiscal de tăcere. Grădinița de cadre – sezonul XXV: de la pietriș, turnătorii și mașini „fantomă” la polițiști amanet și telefoane dispărute
-
Exclusivacum 2 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVI – „Sfântul Bogdan de Telega, tămâie pe draci și foc la foișor”
-
Exclusivacum o ziIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L. – Grădinița de cadre intră în sezonul XXVI: de la laptopuri amanetate la dosare ținute la sertar la Poliția Orașului Băicoi
-
Exclusivacum 2 zileSănătate la sticlă, pericol la fabrică: cum se joacă Coca‑Cola Ploiești de‑a ruleta rusească cu angajații
-
Exclusivacum o ziClanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
-
Exclusivacum 4 zileCumetria de Merit SRL – Poliția Română, filială de familie cu bani publici




