Anchete
Si femeile din Ministerul de Interne au dreptul să se dezvolte profesional și să fie mame, fără a fi discriminate, descurajate, demotivate.
Nicolae Ciucă a transmis un mesaj femeilor cu ocazia zilei de 8 Martie. Premierul dă asigurări și susține că Guvernul va continua să sprijine femeile, prin măsuri concrete, în tot ceea ce își doresc să realizeze.
Titlul este unul care poate șochează, dar reprezintă realitatea cruntă în care colegele noastre din Ministerului Afacerilor Interne sunt nevoite să se „dezvolte profesional” pe principiul „egalității de șanșe și tratament”, dezvaluie cei de la sindicatul Europol. Femeile din MAI, fie că sunt cele din stradă, fie că sunt cele din birouri, fie că sunt în operativ sau neoperativ, prin intermediul Sindicatului EUROPOL, fac un apel la normalitate. Iar pentru acest lucru, am ales ziua de azi, Ziua Internațională a Femeii, să expunem această gravă problemă pe care, deși o cunosc cu toții, e mai confortabil să o ignore.
Ca răspuns la ipocrizia tuturor politicienilor, începând de la premierul Nicolae Ciucă, fost ministru al apărării, și până la toți acei „șefi” de instituții care și-au arătat „suportul” și „prețuirea” pentru femeile din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, le transmitem că dincolo de vorbe și de poze cu flori, există adevărate drame pentru care ei nu acționează în niciun fel, deși puterea de decizie le aparține, mai mentioneaza sursa citata.
În condițiile în care România înregistrează cele mai scăzute cifre ale natalității din ultimii 30 de ani, în condițiile în care concilierea vieții profesionale cu cea personală reprezintă un obiectiv tot mai greu de realizat pentru o angajată a MAI și raportându-ne la declarațiile politice de „susținere și încurajare a femeilor mame”, vedem că aproximativ 30.000 de angajate ale MAI sunt „pedepsite” pentru că și-au dorit/își doresc să fie mame.
Sunt pedepsite pentru faptul că nu beneficiază de aceleași condiții stipulate de art. 56 din Legea 127 din 2019 privind sistemul public de pensii ca și orice altă mamă din România:
Art. 56 (1) Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare și care au născut 3 copii și i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază la cerere de reducerea cu 6 ani a vârstei de pensionare prevăzută în anexa nr. 5.
Perioadele în care se află în concediu prenatal, concediu pentru creșterea copilului și concediu postnatal nu se iau în considerare la stabilirea stagiului de cotizare sau a perioadelor asimilate, pentru a beneficia de aceleași sporuri de vechime. Cu alte cuvinte, mamele polițist, sau chiar tații polițiști care accesează concediul pentru creșterea copilului, vor ieși mai târziu la pensie decât colegii lor care nu au copii sau nu au optat pentru aceste tipuri de concedii. Cu fiecare copil născut, femeilor din MAI li se va prelungi perioada de stagiu pe care trebuie să o realizeze în vederea pensionării.
Nu mai dezbatem consecințele profesionale ale mamelor din MAI, pentru care egalitatea de șanse în privința carierei, a gradelor profesionale sau a unor poziții de management este viciată din pricina faptului că sunt nevoite să acceseze concediile de creștere copil, între 12-20 luni, aspecte care le pun într-o poziție inferioară, inegală și care le determină mai degrabă să amâne sau chiar să nu mai opteze pentru a aduce pe lume un copil. Poate unii vor spune că este o problemă banală, însă pentru cele aproximativ 30.000 de angajate ale MAI, aceasta este o provocare zilnică, cu atât mai mult cu cât riscurile și pericolele de la locul de muncă le obligă să țină piept, cot la cot cu bărbații.
Si femeile din Ministerul de Interne au dreptul să se dezvolte profesional și să fie mame, fără a fi discriminate, descurajate, demotivate. Pentru că a fi mama nu este doar un privilegiu, ci și o mare responsabilitate pentru viitorul acestei țări atât de afectate de scăderea natalității și exodul forței de muncă. Ne cerem scuze pe această cale colegelor noastre din MAI pentru faptul că politicienii zilelor noastre le desconsideră „prin lege” și ne asumăm responsabilitatea că în perioada imediat următoare vom lansa o campanie de conștientizare a acestei situații de discriminare, pe care vom propune să fie corectată printr-o modificare legislativă, mai puncteaza sindicatul Europol. (Paul D.).
Anchete
Două judecătoare de la Curtea de Apel Galați s-au răzgândit și nu mai vor să iasă la pensie
Două magistrate de la Curtea de Apel Galați au solicitat Consiliului Superior al Magistraturii revocarea hotărârilor prin care le fuseseră aprobate cererile de pensionare, relatează publicația Lumea Justiției.
Este vorba despre judecătoarele Gina Ignat și Liliana-Angelica Onișor, care au cerut Secției pentru judecători a CSM să revină asupra deciziilor adoptate la 18 iunie 2026. Prin hotărârile nr. 1411 și 1412, Consiliul aprobase încetarea activității celor două magistrate prin pensionare.
Ulterior, acestea și-au schimbat opțiunea și au solicitat revocarea hotărârilor, dorind să rămână în sistemul judiciar.
CSM analizează cererile joi
Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii urmează să analizeze cererile formulate de Gina Ignat și Liliana-Angelica Onișor în ședința programată joi, 3 septembrie 2026.
În cadrul ședinței, membrii Secției vor decide dacă aprobă revocarea hotărârilor de pensionare sau dacă mențin deciziile adoptate în luna iunie.
Până la pronunțarea CSM, cele două magistrate beneficiază de prezumția de legalitate a demersului formulat, iar soluția finală va aparține Secției pentru judecători. (Irinel I.).
Anchete
Emilia Șercan pune sub lupă influența șefului SPP: „Puterea vine din informațiile acumulate în timp”
Analistă a mecanismelor de putere din zona serviciilor
Jurnalista Emilia Șercan susține că influența directorului Serviciului de Protecție și Pază, Lucian Pahonțu, nu ar trebui minimalizată. Într-o analiză publicată de aceasta, Șercan afirmă că șeful SPP coordonează o structură cu acces direct la unii dintre cei mai importanți demnitari ai statului.
Potrivit jurnalistei, angajații SPP au, prin lege, misiunea de a asigura protecția demnitarilor. În anumite condiții, atribuțiile pot viza și membrii familiilor acestora, precum și paza sediilor de lucru sau a reședințelor.
Limita legală: protecție și culegere de informații
Emilia Șercan amintește că legislația permite personalului SPP să desfășoare, în mod deschis sau acoperit, activități de culegere, verificare și valorificare a informațiilor, însă exclusiv în scopul protejării demnitarilor.
Jurnalista atrage atenția că prezența permanentă a angajaților serviciului în apropierea persoanelor protejate poate conduce, inevitabil, la acumularea unor informații despre viața privată a acestora. Ea enumeră, cu titlu exemplificativ, probleme de sănătate, conflicte familiale, relații personale, presupuse acte de corupție, trafic de influență sau legături controversate.
Șercan subliniază însă că nu afirmă existența unor dosare compromițătoare deținute de SPP sau de Lucian Pahonțu. În opinia sa, puterea directorului ar putea proveni din volumul de informații la care acesta a avut acces de-a lungul anilor, inclusiv despre politicienii protejați de instituție.
Comparația cu J. Edgar Hoover
Pentru a explica mecanismul prin care un șef de serviciu poate acumula influență, jurnalista face o paralelă cu filmul „J. Edgar”, inspirat din viața lui J. Edgar Hoover, directorul FBI timp de aproape cinci decenii.
Șercan amintește scena de început a producției cinematografice, în care, după moartea lui Hoover, angajații FBI ar fi încercat să distrugă dosare personale despre politicieni și urmele unor operațiuni ilegale de culegere de informații. Ea precizează că asemenea practici sunt documentate în cazul lui Hoover, însă nu susține că un mecanism similar ar exista în cadrul SPP.
Surse invocate: Pahonțu, prezentat drept intermediar politic
În analiza sa, Emilia Șercan afirmă că mai multe surse l-ar descrie pe Lucian Pahonțu drept un „broker politic” sau un „fixer”, adică o persoană implicată informal în gestionarea unor crize și negocieri politice.
Jurnalista susține că aceste informații s-ar suprapune peste elemente deja apărute în spațiul public. Printre afirmațiile atribuite surselor sale se numără ideea că Pahonțu ar fi contribuit la apropierea dintre Klaus Iohannis și PSD, relație devenită evidentă, în opinia autoarei, în cel de-al doilea mandat al fostului președinte.
Tot surse citate de Șercan susțin că directorul SPP ar fi intermediat discuțiile dintre Klaus Iohannis și Sorin Grindeanu, în contextul crizei generate de adoptarea Ordonanței 13, în 2017. Ulterior, Guvernul Grindeanu a adoptat Ordonanța 14, prin care actul normativ controversat a fost abrogat.
Ipoteze privind relația dintre Nicușor Dan și PSD
Emilia Șercan menționează și informații potrivit cărora Lucian Pahonțu ar fi avut un rol în apropierea președintelui Nicușor Dan de PSD. Jurnalista interpretează unele dintre deciziile și concesiile politice ale șefului statului drept elemente care ar fi alimentat această percepție în rândul susținătorilor săi.
Aceste afirmații sunt prezentate de autoare ca informații provenite din surse, nu ca fapte confirmate oficial.
Episodul mașinii SPP trimise după Adrian Veștea
În sprijinul argumentației sale, Șercan amintește și declarațiile publice ale lui Adrian Veștea. Potrivit acestora, atunci când a fost desemnat premier, Veștea ar fi fost preluat de la Brașov cu o mașină a SPP.
Jurnalista pune sub semnul întrebării necesitatea acestei proceduri și sugerează că deplasarea ar fi putut avea și rolul de a asigura discreția discuțiilor. Ea notează că, potrivit declarațiilor lui Veștea, nici măcar soția acestuia nu ar fi știut despre desemnare decât cu aproximativ zece minute înainte.
Mandatele lungi, o vulnerabilitate pentru instituțiile de forță
În final, Emilia Șercan leagă cazul Lucian Pahonțu de necesitatea limitării mandatelor în instituțiile publice, în special în structurile de forță.
Jurnalista consideră că menținerea îndelungată a unei persoane la conducerea unei asemenea instituții poate favoriza acumularea unei influențe informale semnificative. În viziunea sa, un director de serviciu poate ajunge să fie perceput drept un actor capabil să influențeze negocieri, guverne sau crize politice.
Șercan susține că refuzul președintelui Nicușor Dan de a lua în calcul demiterea lui Lucian Pahonțu ar putea fi explicat prin contextul politic tensionat și prin teama de a pierde un canal de comunicare considerat important în relația cu PSD. Afirmațiile reprezintă interpretarea jurnalistei și nu au fost confirmate oficial de instituțiile sau persoanele menționate. (Irinel I.).
Anchete
O avocată contestă planul de desființare a Judecătoriilor Urziceni și Strehaia
Avocata Gheorghița Stoian, din Baroul Mehedinți, încearcă să oprească reorganizarea care vizează Judecătoriile Urziceni și Strehaia. CSM i-a respins însă plângerea prealabilă, susținând că hotărârea prin care a propus desființarea celor două instanțe nu reprezintă un act administrativ propriu-zis, ci doar o etapă pregătitoare.
CSM a propus desființarea celor două judecătorii
Judecătoriile Urziceni, din județul Ialomița, și Strehaia, din județul Mehedinți, se află în centrul unui proiect de reorganizare a sistemului judiciar.
Potrivit informațiilor publicate de Lumea Justiției, în luna mai 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Ministerului Justiției propunerea de desființare a celor două instanțe. În cazul Judecătoriei Urziceni au fost avansate trei scenarii privind reorganizarea circumscripției, în timp ce pentru Judecătoria Strehaia a fost analizată o singură variantă.
Demersul CSM presupune, între altele, rearondarea temporară a localităților aflate în circumscripțiile celor două judecătorii.
Plângerea avocatei, respinsă de Plenul CSM
Avocata Gheorghița Stoian a formulat o plângere prealabilă împotriva Hotărârii CSM nr. 82 din 19 mai 2026, prin care au fost transmise Ministerului Justiției propunerile privind reorganizarea și desființarea instanțelor.
Plenul CSM a respins însă plângerea prin Hotărârea nr. 107 din 9 iulie 2026, document publicat la 21 august 2026.
Potrivit motivării prezentate de Lumea Justiției, Consiliul a considerat plângerea inadmisibilă, întrucât actul contestat nu ar avea natura juridică a unui act administrativ, în sensul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
CSM: hotărârea nu produce efecte juridice directe
În argumentația sa, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a făcut trimitere la definiția actului administrativ prevăzută de Legea nr. 554/2004. Pentru a putea fi contestat în contencios administrativ, un act emis de o autoritate publică trebuie să producă efecte juridice proprii, respectiv să nască, să modifice sau să stingă raporturi juridice.
CSM susține că Hotărârea nr. 82/2026 nu îndeplinește aceste condiții. Documentul nu desființează în mod efectiv Judecătoriile Urziceni și Strehaia și nici nu modifică imediat circumscripțiile teritoriale ale acestora.
„Hotărârea criticată a avut ca obiect transmiterea unei sesizări către Ministerul Justiției”, a arătat Plenul CSM, potrivit motivării citate de Lumea Justiției.
Propunerea CSM, considerată o etapă procedurală
Consiliul a apreciat că hotărârea reprezintă o operațiune administrativă și o etapă procedurală prealabilă adoptării actelor care ar putea produce efecte juridice.
În cazul rearondării localităților, măsura ar urma să fie dispusă printr-o hotărâre a Guvernului. În ceea ce privește desființarea celor două judecătorii, aceasta ar necesita adoptarea unei legi.
Prin urmare, CSM consideră că efectele juridice invocate de avocată nu decurg direct din Hotărârea nr. 82/2026, ci numai din eventualele acte normative ulterioare.
„Hotărârea are caracter preparator”
Plenul CSM a subliniat că simplul fapt că documentul a fost emis de o autoritate publică, în exercitarea prerogativelor de putere publică, nu este suficient pentru ca acesta să fie calificat drept act administrativ.
În opinia Consiliului, hotărârea se limitează la formularea unor propuneri privind reorganizarea teritorială și desființarea instanțelor, fără să dispună efectiv aceste măsuri.
În lipsa unei hotărâri de Guvern sau a unei legi adoptate ulterior, documentul nu ar produce consecințe juridice autonome, având doar un caracter preparator în cadrul procedurii decizionale.
Desființarea instanțelor, dependentă de acte ulterioare
Prin respingerea plângerii, CSM nu a tranșat definitiv problema desființării Judecătoriilor Urziceni și Strehaia, ci a stabilit că hotărârea prin care a inițiat procedura nu poate fi atacată separat în baza Legii contenciosului administrativ.
Eventualele efecte asupra celor două instanțe vor apărea numai după adoptarea actelor normative subsecvente: o hotărâre a Guvernului pentru rearondarea localităților și o lege pentru desființarea judecătoriilor. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, episodul 54: Noaptea, ca hoții. Subcomisarul fără numere și fără rușine
-
Exclusivacum 5 zileEpisodul 53 din serialul nostru „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”: Nașul de la Rutieră, finul de pe folii negre și „plavanul” mutat de la criminal de căruțași la Protecția Animalelor
-
Exclusivacum o ziFamiglia Teoroc, lovită din interior: “Ajunge!” – Directorul general al ANP confirmă mafia sindicală din penitenciare
-
Exclusivacum 5 zileTCE Ploiești: Consiliul de administrație, captiv clanului lui Nae Comisionaru’. Doar AGA și salariații mai pot opri dezastrul
-
Exclusivacum 2 zileTCE Ploiești în ajun de AGA: De la organigrama „chilotel” la liderul de sindicat prins la furat de pește – probitate morală la conservă (VIDEO)
-
Exclusivacum 5 zileCum fac aleșii locali dintr-un om nevinovat țap ispășitor, ca să nu recunoască ce-au votat ieri
-
Exclusivacum 4 zileMătura onoarei: cum a trebuit să fie dat IPJ Brăila în judecată ca să descopere că există firme de curățenie
-
Exclusivacum 2 zileCÂȚI POLIȚIȘTI MAI TREBUIE BATJOCORIȚI CA SĂ ÎNȚELEGĂ STATUL CĂ PATRULA CU DOUĂ SUFLETE NU E SCUTUL ROMÂNIEI?




