Începând de ieri, 01.03.2023, a intrat în vigoare Dispoziția Inspectorului General al I.G.P.R. nr. 14 din 27.02.2023 pentru aprobarea Concepției privind managementul structurilor de ordine publică din cadrul Poliției Române abrogând astfel Dispoziția nr. 123/2012

*/  privind stabilirea Concepţiei unitare de organizare, functionare şi acţiune a structurilor de ordine publică ale Poliţiei Române.

Cei de la sindicatul SIDEPOL menționeaza pe scurt câteva dintre elementele de noutate pe care noua Concepție le aduce:

• crearea compartimentelor de patrulare și intervenție ”la evenimente” în cadrul secțiilor rurale care vor  executa atribuțiile specifice de patrulare și intervenție, degrevând astfel polițiștii din cadrul posturilor de poliție de această linie de muncă. Aceasta a fost și una dintre propunerile noastre;
• crearea  Serviciul Coordonare Misiuni de Ordine Publică în cadrul D.O.P.  și pe verticală în jos până la nivelul S.O.P.-urilor, o altă propunere a noastră care însă s-a concretizat doar parțial, noi propunând crearea pe verticală în jos a unor formațiuni independente, până la nivelul subunităților de poliție, fapt ce permitea profesionalizarea la maximum a formațiunilor/compartimentelor de siguranță publică și patrule prin dezlipirea structurilor de proximitate și sisteme de pază și scoaterea lor de sub coordonarea șefilor/coordonatorilor care executau alte atribuții decât cele de patrulare sau intervenție, așa cum se întâmplă acum;
• definirea unor termeni de specialitate precum: situația operativă, dispozitivul de menținere a ordinii și siguranței publice, controlul și monitorizarea acestora, precum și reglementarea mai clară a acestor activități.

Din păcate dispoziția este incompletă, strict din punctul nostru de vedere al sursei citate, identificând în raport cu propunerile acestora anterioare și forma aprobată o serie de deficiențe, precum:

1. Pentru structurile de la nivelul subunităților de tip secție urbană, rurală, poliție oraș sau stațiune, au fost alese cele mai mici forme de organizare structurală. Mai exact toate structurile de O.P. de la nivelul subunităților anterior menționate, cu câteva excepții, vor fi organizate la nivel compartiment cu alte compartimente în subordine, în timp pentru ultimele structuri înființate Pregătire profesională, Siguranță Școlară și Protecția Animalelor nivelul de organizare a fost de tip birou cel puțin.

2. Desființarea formațiunilor de O.P. cu compartimente pe linii specifice de muncă(sig. publică și patrulare, proximitate și sisteme de pază), pentru că asta se înțelege din textul concepției, precum și lipsa atribuțiilor specifice așa cum erau prevăzute de dispoziția unitară 123/2012 va duce la grave disfuncționalități și deficiențe în organizarea activității specializate. Dacă la nivelul D.O.P. lucrurile sunt clare din punct de vedere legal și dispozițional, la nivel local de-a lungul anilor zeci de șefi au jonglat cum au dorit cu atribuțiile și efectivele de O.P. ceea ce se va întâmpla și acum;

3. Subordonarea de tip malaxor ce va duce la deprofesionalizarea totală având în vedere că un singur ofițer coordonator al compartimentului OP  va coordona siguranța publică, proximitatea și sistemele de pază, linii de muncă care nici nu seamănă și nici nu ar trebui aduse la un loc pentru că asta s-a făcut în ultimii ani și rezultatul nu a fost deloc unul pozitiv. Acest fapt se datorează faptului că ofițerul coordonator, șeful de birou sau adjunctul de secție urbană nu se va plia niciodată pe o singură linie, iar cu atât mai puțin pe linia patrulării și intervenției, asta în timp ce polițiștii din stradă de la siguranță publică au nevoie de un ofițer cu funcție de comandă sau coordonare care să fie alături pe teren, ofițerii amintiți anterior sunt blocați în birouri cu dosare și petiții în lucru. Deci?;

4. Lipsa caracterului unitar:
A. În rural se vor numi compartimente de patrulare și intervenție ”la evenimente”, iar în urban se vor numi compartimente de siguranță publică și patrulare, deși specificul activității și linia de muncă va fi aceeași pentru ambele compartimente;

B. Lipsa agenților cu funcție de comandă din cadrul structurilor de patrulare și intervenție ”la evenimente”, cu excepția secțiilor urbane ale D.G.P.M.B., fapt ce duce la o migrare excesivă dinspre aceste structuri către alte structuri care oferă perspectivă de evoluție în carieră și pentru agenți: șefi grupe S.A.S., șefi posturi comunale, șefi ture pază C.R.A.P.-uri, șefi patrule T.F., toate acestea fiind funcții de comandă ocupate prin concurs printr-un supliment salarial. În prezent agenții coordonatori execută atribuțiile de coordonare voluntar fără a fi remunerați și fără a ocupa funcții specifice de coordonare;

C. O altă problemă o constituie faptul că secțiile rurale sunt structuri considerate structuri de OP, în timp ce secțiile urbane nu sunt structuri de OP. Astfel șefii secțiilor rurale sunt polițiști de OP, chiar dacă nici acest lucru nu este neapărat suficient d.p.d.v. al eficienței actului de comandă/coordonare(a se vedea pct. 3), în timp șefii și adjuncții din urban nu sunt ofițeri de OP. Astfel, suntem puși în fața faptului împlinit în care vedem mii de polițiști de siguranță publică subordonați nemijlocit zecilor și sutelor de ofițeri care nu au nicio legătură cu domeniul ordinii publice, în contrast cu modul de organizare al tuturor celorlalte structuri ale Poliției Române unde poliția rutieră, investigațiile criminale, arme și explozibili, acțiuni speciale, transporturi sunt subordonate în mare parte unor ofițeri care execută în mare parte aceleași atribuții. Spre exemplu șeful S.A.S. execută misiuni alături de efectivele din subordine sau șeful biroului rutier execută misiuni de control al traficului rutier și lista continuă, în mare parte. În schimb în partea de OP lucrurile stau total diferit și vom face tot posibilul ca factorii decidenți să înțeleagă nevoia de schimbare în această privință;

5. Noua concepție nu prevede atribuțiile structurilor de OP fapt care va duce la o situație fără precedent și la o practică neunitară în cadrul Poliției Române. Spre exemplu polițistul de siguranță publică de la I.P.J. X va executa activități de pază ale subunității, iar polițistul de siguranță publică de la I.P.J. Y va executa activități de cercetare penală(așa cum se întâmplă și acum);

6. Deși O.M.A.I. 183/2021 prevede destul de clar faptul că ofițerii execută controlul activității polițiștilor în ținută având uniforma pe ei, precum și coordonarea acestora la misiuni, se pare că noua concepție nu a preluat și acest aspect, rezumându-se doar la simpla obligativitate a utilizării autovehiculelor de serviciu. Cu părere de rău trebuie totuși să precizăm că în continuare ne vom trezi în situații în care unii șefi care vor veni de la ștrand în bermude și șlapi vor controla uniforma polițiștilor din dispozitivele de menținere a O.S.P. chiar dacă ordinul este în vigoare de aproape doi ani, nimeni nu respectă acele prevederi. (Paul D.).