Anchete
Noua concepție nu prevede atribuțiile structurilor de OP fapt care va duce la o situație fără precedent și la o practică neunitară în cadrul Poliției Române.
Începând de ieri, 01.03.2023, a intrat în vigoare Dispoziția Inspectorului General al I.G.P.R. nr. 14 din 27.02.2023 pentru aprobarea Concepției privind managementul structurilor de ordine publică din cadrul Poliției Române abrogând astfel Dispoziția nr. 123/2012
Cei de la sindicatul SIDEPOL menționeaza pe scurt câteva dintre elementele de noutate pe care noua Concepție le aduce:
- crearea compartimentelor de patrulare și intervenție ”la evenimente” în cadrul secțiilor rurale care vor executa atribuțiile specifice de patrulare și intervenție, degrevând astfel polițiștii din cadrul posturilor de poliție de această linie de muncă. Aceasta a fost și una dintre propunerile noastre;
- crearea Serviciul Coordonare Misiuni de Ordine Publică în cadrul D.O.P. și pe verticală în jos până la nivelul S.O.P.-urilor, o altă propunere a noastră care însă s-a concretizat doar parțial, noi propunând crearea pe verticală în jos a unor formațiuni independente, până la nivelul subunităților de poliție, fapt ce permitea profesionalizarea la maximum a formațiunilor/compartimentelor de siguranță publică și patrule prin dezlipirea structurilor de proximitate și sisteme de pază și scoaterea lor de sub coordonarea șefilor/coordonatorilor care executau alte atribuții decât cele de patrulare sau intervenție, așa cum se întâmplă acum;
- definirea unor termeni de specialitate precum: situația operativă, dispozitivul de menținere a ordinii și siguranței publice, controlul și monitorizarea acestora, precum și reglementarea mai clară a acestor activități.
Din păcate dispoziția este incompletă, strict din punctul nostru de vedere al sursei citate, identificând în raport cu propunerile acestora anterioare și forma aprobată o serie de deficiențe, precum:
1. Pentru structurile de la nivelul subunităților de tip secție urbană, rurală, poliție oraș sau stațiune, au fost alese cele mai mici forme de organizare structurală. Mai exact toate structurile de O.P. de la nivelul subunităților anterior menționate, cu câteva excepții, vor fi organizate la nivel compartiment cu alte compartimente în subordine, în timp pentru ultimele structuri înființate Pregătire profesională, Siguranță Școlară și Protecția Animalelor nivelul de organizare a fost de tip birou cel puțin.
2. Desființarea formațiunilor de O.P. cu compartimente pe linii specifice de muncă(sig. publică și patrulare, proximitate și sisteme de pază), pentru că asta se înțelege din textul concepției, precum și lipsa atribuțiilor specifice așa cum erau prevăzute de dispoziția unitară 123/2012 va duce la grave disfuncționalități și deficiențe în organizarea activității specializate. Dacă la nivelul D.O.P. lucrurile sunt clare din punct de vedere legal și dispozițional, la nivel local de-a lungul anilor zeci de șefi au jonglat cum au dorit cu atribuțiile și efectivele de O.P. ceea ce se va întâmpla și acum;
3. Subordonarea de tip malaxor ce va duce la deprofesionalizarea totală având în vedere că un singur ofițer coordonator al compartimentului OP va coordona siguranța publică, proximitatea și sistemele de pază, linii de muncă care nici nu seamănă și nici nu ar trebui aduse la un loc pentru că asta s-a făcut în ultimii ani și rezultatul nu a fost deloc unul pozitiv. Acest fapt se datorează faptului că ofițerul coordonator, șeful de birou sau adjunctul de secție urbană nu se va plia niciodată pe o singură linie, iar cu atât mai puțin pe linia patrulării și intervenției, asta în timp ce polițiștii din stradă de la siguranță publică au nevoie de un ofițer cu funcție de comandă sau coordonare care să fie alături pe teren, ofițerii amintiți anterior sunt blocați în birouri cu dosare și petiții în lucru. Deci?;
4. Lipsa caracterului unitar:
A. În rural se vor numi compartimente de patrulare și intervenție ”la evenimente”, iar în urban se vor numi compartimente de siguranță publică și patrulare, deși specificul activității și linia de muncă va fi aceeași pentru ambele compartimente;
B. Lipsa agenților cu funcție de comandă din cadrul structurilor de patrulare și intervenție ”la evenimente”, cu excepția secțiilor urbane ale D.G.P.M.B., fapt ce duce la o migrare excesivă dinspre aceste structuri către alte structuri care oferă perspectivă de evoluție în carieră și pentru agenți: șefi grupe S.A.S., șefi posturi comunale, șefi ture pază C.R.A.P.-uri, șefi patrule T.F., toate acestea fiind funcții de comandă ocupate prin concurs printr-un supliment salarial. În prezent agenții coordonatori execută atribuțiile de coordonare voluntar fără a fi remunerați și fără a ocupa funcții specifice de coordonare;
C. O altă problemă o constituie faptul că secțiile rurale sunt structuri considerate structuri de OP, în timp ce secțiile urbane nu sunt structuri de OP. Astfel șefii secțiilor rurale sunt polițiști de OP, chiar dacă nici acest lucru nu este neapărat suficient d.p.d.v. al eficienței actului de comandă/coordonare(a se vedea pct. 3), în timp șefii și adjuncții din urban nu sunt ofițeri de OP. Astfel, suntem puși în fața faptului împlinit în care vedem mii de polițiști de siguranță publică subordonați nemijlocit zecilor și sutelor de ofițeri care nu au nicio legătură cu domeniul ordinii publice, în contrast cu modul de organizare al tuturor celorlalte structuri ale Poliției Române unde poliția rutieră, investigațiile criminale, arme și explozibili, acțiuni speciale, transporturi sunt subordonate în mare parte unor ofițeri care execută în mare parte aceleași atribuții. Spre exemplu șeful S.A.S. execută misiuni alături de efectivele din subordine sau șeful biroului rutier execută misiuni de control al traficului rutier și lista continuă, în mare parte. În schimb în partea de OP lucrurile stau total diferit și vom face tot posibilul ca factorii decidenți să înțeleagă nevoia de schimbare în această privință;
5. Noua concepție nu prevede atribuțiile structurilor de OP fapt care va duce la o situație fără precedent și la o practică neunitară în cadrul Poliției Române. Spre exemplu polițistul de siguranță publică de la I.P.J. X va executa activități de pază ale subunității, iar polițistul de siguranță publică de la I.P.J. Y va executa activități de cercetare penală(așa cum se întâmplă și acum);
6. Deși O.M.A.I. 183/2021 prevede destul de clar faptul că ofițerii execută controlul activității polițiștilor în ținută având uniforma pe ei, precum și coordonarea acestora la misiuni, se pare că noua concepție nu a preluat și acest aspect, rezumându-se doar la simpla obligativitate a utilizării autovehiculelor de serviciu. Cu părere de rău trebuie totuși să precizăm că în continuare ne vom trezi în situații în care unii șefi care vor veni de la ștrand în bermude și șlapi vor controla uniforma polițiștilor din dispozitivele de menținere a O.S.P. chiar dacă ordinul este în vigoare de aproape doi ani, nimeni nu respectă acele prevederi. (Paul D.).
Anchete
Dosarul incendierii mașinii preotului Ciprian-Romeo Mega ajunge în instanță
Procurorul Cristian-Marius Ardelean a semnat rechizitoriul, potrivit publicației „Lumea Justiției”
Un dosar care a generat controverse în spațiul public a intrat într-o nouă etapă. Publicația „Lumea Justiției” relatează că procurorul Cristian-Marius Ardelean a întocmit rechizitoriul în cauza care îl vizează pe preotul și regizorul de film Ciprian-Romeo Mega, acuzat că și-ar fi înscenat incendierea autoturismului.
Potrivit informațiilor publicate, dosarul a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, după ce cauza a fost preluată de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș.
Reținerea lui Ciprian-Romeo Mega, în februarie 2025
Cazul a devenit cunoscut în februarie 2025, când procuroarea Claudia-Diana Văsuț, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș, a dispus reținerea pentru 24 de ore a lui Ciprian-Romeo Mega.
Conform acuzațiilor prezentate în dosar și relatate de publicația citată, acesta ar fi provocat sau înscenat incendierea autoturismului pentru a crea aparența unei acțiuni criminale îndreptate împotriva sa. Scopul presupus ar fi fost să susțină că persoane interesate să distrugă anumite probe ar fi încercat să îi incendieze mașina.
Mega afirmase că deținea informații pe care intenționa să le prezinte la București, în fața Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în contextul conflictului său cu Înaltpreasfințitul Sofronie Drincec, episcopul Oradiei.
Instanța a respins propunerea de arestare preventivă
În aceeași perioadă, procurorii au solicitat arestarea preventivă a lui Ciprian-Romeo Mega. Propunerea a fost analizată de Tribunalul Bihor, unde completul format din judecătoarea Crina-Elena Muntean și judecătorul Ciprian Hambaraș a respins cererea.
Decizia a rămas definitivă, iar Mega a fost lăsat în libertate, fără impunerea unei măsuri preventive. Hotărârea instanței a reprezentat unul dintre momentele importante ale anchetei, mai ales prin prisma diferenței dintre acuzațiile formulate de procurori și soluția adoptată de judecători cu privire la măsura privativă de libertate.
Dosarul, preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor
Ulterior, ancheta nu a mai fost instrumentată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Beiuș. Dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor, instituție care a finalizat cercetările și a dispus trimiterea în judecată.
Rechizitoriul poartă numărul 91/126/P/125 și este datat 8 septembrie 2026. Documentul a fost semnat de procurorul Cristian-Marius Ardelean și verificat de șefa Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, Bianca Vulcan, potrivit informațiilor publicate de „Lumea Justiției”.
Conflictul cu episcopul Oradiei și îndepărtarea din cler
În paralel cu evoluția dosarului penal, conflictul dintre Ciprian-Romeo Mega și episcopul Oradiei, Sofronie Drincec, a avut și consecințe în plan bisericesc.
Potrivit publicației citate, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis caterisirea lui Ciprian-Romeo Mega, în contextul scandalului public și al acuzațiilor formulate de acesta la adresa ierarhului.
Astfel, cazul are în prezent două componente importante: una penală, aflată în fața instanței, și una bisericească, încheiată prin sancționarea lui Mega de către forul suprem al BOR.
Un proces urmărit cu atenție
Trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Aceasta va fi analizată de instanță, în cadrul unui proces în care acuzatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și își poate formula apărările.
Prin schimbarea parchetului competent, implicarea procurorului Cristian-Marius Ardelean și apariția rechizitoriului, dosarul intră într-o etapă care ar putea aduce noi informații despre acuzațiile privind incendierea autoturismului și despre presupusul mobil al faptei. (Irinel I.).
Anchete
Doi procurori, programați la CSM în dosare disciplinare
Claudiu-Alexandru Pîrlea și Alma-Maria Dundev, vizați de proceduri disciplinare
Doi procurori sunt programați miercuri, 16 septembrie 2026, la Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), potrivit publicației Lumea Justiției.
Pe rol se află două cauze care îi vizează pe procurorii Claudiu-Alexandru Pîrlea, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, și Alma-Maria Dundev, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș.
Pîrlea, judecat disciplinar în două cauze
Prima speță îl are ca vizat, în mod individual, pe procurorul Claudiu-Alexandru Pîrlea. Acesta este judecat disciplinar în legătură cu presupuse conflicte și incidente cu colegii și superiorii ierarhici.
Cea de-a doua cauză îl privește pe Pîrlea împreună cu procuroarea Alma-Maria Dundev. Potrivit informațiilor publicate, dosarul are în vedere presupuse scandaluri declanșate de cei doi în relația cu colegii și șefii din cadrul unităților de parchet în care își desfășoară activitatea.
Ședința are loc miercuri, la Secția disciplinară a CSM
Cele două dosare urmează să fie analizate de Secția pentru procurori în materie disciplinară a CSM în ședința programată pentru 16 septembrie 2026.
La acest moment, acuzațiile reprezintă susțineri analizate în cadrul procedurilor disciplinare, iar eventualele răspunderi vor putea fi stabilite numai după soluționarea cauzelor și adoptarea unor hotărâri de către forul competent.
Dosarele, urmărite în contextul tensiunilor din parchete
Cazurile readuc în atenție modul în care sunt soluționate conflictele profesionale și disciplinare din cadrul Ministerului Public. Desfășurarea ședinței și hotărârile Secției pentru procurori în materie disciplinară vor clarifica situația celor doi magistrați.
Rămâne de văzut dacă procedurile se vor încheia la termenul stabilit sau dacă soluționarea cauzelor va fi amânată. (Irinel I.).
Anchete
Situație controversată la o instanță din provincie: o judecătoare și-a cerut abținerea în dosare în care figurează părinții partenerului său
O situație prezentată de publicația Lumea Justiției readuce în atenție posibilele probleme de integritate și aparență de imparțialitate din cadrul unei instanțe din provincie.
Potrivit informațiilor publicate de sursa citată, o judecătoare ar avea o relație cu un grefier din cadrul aceleiași instanțe, fără ca acesta să fie grefierul magistratului respectiv.
Părinții grefierului, avocați în dosare repartizate judecătoarei
Conform relatării Lumea Justiției, ambii părinți ai grefierului sunt avocați și ar fi avut cauze pe rolul instanței la care activează judecătoarea.
În unele dintre aceste dosare, magistratul ar fi formulat cereri de abținere, invocând, potrivit informațiilor publicate, relația cu fiul celor doi avocați și dorința de a evita apariția unei situații care ar putea ridica semne de întrebare cu privire la imparțialitate.
Cererile de abținere ar fi fost respinse de colegi
Publicația susține că solicitările de abținere formulate de judecătoare ar fi fost respinse în mod repetat de colegii săi din cadrul instanței.
În aceste condiții, cauzele în care ar fi fost implicați părinții grefierului ar fi rămas în atenția aceleiași instanțe, iar situația s-ar fi repetat pe parcursul a cel puțin unui an, potrivit relatării citate.
O situație care ridică întrebări despre aparența de imparțialitate
Cazul descris de Lumea Justiției readuce în discuție necesitatea gestionării cu maximă atenție a situațiilor care pot genera suspiciuni privind conflictele de interese sau aparența de lipsă a imparțialității în actul de justiție.
Informațiile prezentate nu reprezintă concluzii definitive privind existența unei abateri disciplinare sau a unei încălcări a legii. Persoanele menționate beneficiază de toate drepturile și garanțiile prevăzute de legislația în vigoare, inclusiv de prezumția de nevinovăție. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 3 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” – Episodul 59 – Flagrant de carton, anticorupție de mucava și lăutari cu epoleți la comanda Sistemului
-
Exclusivacum 5 zile„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 2 zileOrganigrama cu chiloți de la TCE Ploiesti, varianta „Salam la păcănele” – cum se salvează protejații lui Nae și se execută fraierii care muncesc
-
Exclusivacum 23 de ore„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 60: De la «Pinochio de Băicoi» la vânzătorul cu epoleti. Cum se spală păcatele cu pensii, tarabe și produse bio
-
Exclusivacum 3 zileMAREA TĂCERE DE LA TCE PLOIEȘTI. „Organigrama cu chiloți”, sindicatele de buzunar și frica la normă
-
Exclusivacum 5 zileBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Exclusivacum 2 zile„Grădinița de Cadre” de la IPJ Prahova: defilează cu stopul ars, dar dau lecții de lege la fraieri
-
Featuredacum 5 zileCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI



