În timp ce Ministerul Justiției doarme în post, pușcăriile României au încetat de mult să mai fie instituții publice, devenind tarlale personale unde „legea” se scrie cu pumnul în masă, jigniri de mahala și răzbunări medievale. De la „Împărăteasa” Antoanela de la Jilava, sub oblăduirea sindicală a soțului Ștefan Teoroc, până la „Vătaful” Marian Aldea de la Mărgineni, sistemul pare guvernat de un singur cod: „Statul sunt eu, iar tu ești sclavul meu pe banii tăi!” (aici).

Mărgineni, „piscina” de orgolii a lui Aldea: „E pușcăria mea, fac ce vreau!”

Dacă credeați că abuzurile de la Jilava au fost un accident izolat, pregătiți-vă pentru „Mărgineni-Style”. Redacția INCISIV DE PRAHOVA a intrat în posesia unor informații care arată că la Penitenciarul Mărgineni, directorul Marian Aldea nu conduce o instituție, ci o feudă personală.

Surse din interior, citate de publicația menționată, descriu un tablou de un despotism grotesc: „E pușcăria mea și faceți ce zic eu!”. Aceasta pare să fie mantra după care se ghidează Aldea, un personaj care, potrivit investigației, s-ar bucura de spatele asigurat de „nașul” Firinel Ungureanu. Când ai un „naș” în sistem, legea devine opțională, iar bunul plac devine normă administrativă.

„Gulagul” transferurilor: Vrei să pleci? Te trimit la escorte până te saturi!

La Mărgineni, dreptul la mobilitatea personalului a fost transformat într-o metodă de tortură administrativă. Ai îndrăznit să depui cerere de transfer? Felicitări, tocmai ai intrat în programul de „reeducare” al domnului Aldea!

Datele obținute de INCISIV DE PRAHOVA sunt cutremurătoare prin precizia lor chirurgicală: în 2025, cinci membri ai grupei de intervenție (mascații, adică cei care își pun pielea la bătaie) au fost mutați „disciplinar-mascat” la plutonul escorte pentru 6 luni, imediat ce au cerut să plece la alte unități. Și pentru că pedeapsa nu era de ajuns, s-a încercat prelungirea calvarului cu încă 3 luni.

Mesajul este clar: la Mărgineni nu pleci când vrei tu, ci când te lasă „stăpânul”, eventual după ce ești umilit suficient. Nici măcar sectorul secretariat sau șoferii nu scapă. O secretară mutată instant și un șofer căruia i s-a schimbat programul a doua zi după cererea de transfer confirmă un tipar de vendetă care miroase a dosar penal de la o poștă distanță.

De la „Măgarii” Antoanelei la „sclavii” lui Aldea: Rețeta succesului în familia SNPP

Articolul inițial despre „Famiglia” SNPP ne arăta cum Antoanela Cristina Teoroc, soția liderului sindical Ștefan Teoroc, își alinta subalternii de la Jilava cu apelative precum „măgari”, „proști” sau „țărani”. Ei bine, se pare că la Mărgineni, ucenicul Aldea a perfecționat stilul.

Ironia sorții este de un cinism absolut: în timp ce Ștefan Teoroc pozează în salvatorul polițiștilor de penitenciare, soția sa și prietenii de familie (precum Aldea) îi calcă în picioare exact pe acești oameni. Este un cerc închis, o „menghină” toxică în care membrul de rând cotizează la sindicat pentru ca liderul să aibă liniște să-și vadă nevasta și amicii „stăpâni” pe plantație.

Bonusuri pentru „performanță” în abuz: Salariu mărit în timp ce subalternii fug mâncând pământul

În timp ce angajații reclamă tratamente inechitabile și presiuni demne de epoci întunecate, domnul director Marian Aldea nu o duce rău deloc. Conform INCISIV DE PRAHOVA, acesta ar fi beneficiat de o majorare salarială chiar în primul trimestru al acestui an.

Pe ce criterii? Probabil pentru eficiența cu care reușește să distrugă moralul personalului și pentru rapiditatea cu care semnează mutările punitive. În orice stat normal, un astfel de management ar fi declanșat o anchetă fulger. În „Republica Cătușelor” din România, primești un spor de merit.

Unde este Administrația Națională a Penitenciarelor? Sau e nevoie de o nouă „colectă” marca SNPP?

Rapoartele de control de la Jilava vorbeau despre colecte de bani cu traseu neclar și suspiciuni de folosire a fondurilor publice sub masca sindicatului. La Mărgineni, vedem o „rețea de tip relațional” care pare imună la orice control de la București.

Este legitimă întrebarea: cum pot acești oameni să asigure paza și reeducarea deținuților, când ei înșiși își tratează angajații ca pe niște sclavi pe propria moșie? INCISIV DE PRAHOVA solicită public intervenția Ministerului Justiției, dar până când se vor trezi „somnoroasele păsărele” din minister, polițiștii de la Mărgineni și Jilava rămân captivi între ciocanul conducerii abuzive și nicovala sindicatului care îi „apără” până îi lasă fără demnitate.

Domnule Aldea, doamnă Teoroc, domnule Teoroc: pușcăria este locul unde stau cei care încalcă legea, nu proprietatea voastră privată cu vedere la drepturile omului călcate în picioare. Vom monitoriza cu interes următoarea „mutare la Satu Mare” sau următoarea „mărire de salariu” pentru merite deosebite în instaurarea fricii. Vom reveni. (Cerasela N.).