Featured
Imensa capacitate a TikTok de a influența jocurile electorale
(Preluare Inpolitics):
Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, nu pierde timpul. Exact în ziua în care Comisia de Afaceri Externe din Camera Reprezentanţilor a SUA valida un proiect de lege care va permite interzicerea TikTok, Burduja anunța primii pași și în România, în acest sens. La fel cum o face și UE. Scopul final e, limpede, interzicerea totală a aplicației chineze în Occident, pentru că vin alegeri importante, iar TikTok e o armă electorală devastatoare. Întrebarea e dacă însăși interzicerea nu va fi decontată sever, electoral, ceea ce face să merite urmărirea, de aici încolo, a scandalului.
Burduja a declarat, ieri, referitor la decizia Comisiei Europene și a Parlamentului European de interzicere a TikTok pe toate dispozitivele electronice de serviciu ale personalului acestora, că aplicarea unei astfel de prevederi în România este analizată în aceste zile, împreună cu toate instituţiile implicate.
„Este un lucru pe care îl evaluăm în aceste zile cu toate instituţiile implicate, e un lucru foarte bun şi un exemplu foarte bun pe care ni-l daţi, pentru că, dacă nu am avea legea securităţii cibernetice, dacă ea nu va fi operaţionalizată, ne va fi foarte greu să intervenim în asemenea cazuri. Legea care a trecut ieri de Curtea Constituţională realmente creează pârghiile pentru ca statul român să intervină mult mai eficient în cazul unor asemenea pericole”, a spus ministrul, conform Agerpres.
Întrebat despre faptul că Senatul are cont de TikTok şi mulţi parlamentari apar pe această aplicaţie, el a menţionat că este o analiză care trebuie făcută cu „maximă seriozitate”.
O comisie a congresului american, reamintim, a dat ieri undă verde unui proiect de lege care i-ar conferi preşedintelui SUA autoritatea de a interzice complet TikTok în SUA. Canada a adoptat și ea, marți, măsuri de interzicere a aplicației pe dispozitivele guvernamentale.
Scopul final al guvernelor occidentale e clar că e interzicerea completă pe teritoriile lor a aplicației chineze, în viitorul foarte apropiat.
Și la fel de limpede e că nu temerile de spionaj sunt motivul real al demersului.
Ci imensa capacitate a TikTok de a influența jocurile electorale. La fel cum o fac și Facebook, Twitter, Youtube sau Instagram.
Doar că acestea sunt occidentale și pot fi manevrate conform intereselor locale, în timp ce aplicația chineză e în afara controlului euro-atlantic.
În plus, e aplicația cu cea mai furibundă răspîndire în ultimii ani.
În România, spre exemplu, aveam în ianuarie 2021 un număr de 5,3 milioane de utilizatori, depășind Instagram, iar fix un an mai tîrziu se ajunsese la 6,3 milioane. În acest ritm, în anul electoral 2024 TikTok va fi depășit Facebook, la noi, cu minim 8-9 milioane de utilizatori. Crește vertiginos, potrivit ANCOM, și numărul conexiunilor active ale românilor la internet, peste 20 de milioane în prezent.
Foarte important, aplicația chineză a prins cel mai bine la segmentul tînăr și dinamic al populației.
În 2024, TikTok are capacitatea, spre exemplu, să influențeze dramatic alegerile europarlamentare, apelînd și stimulînd spiritele rebele ale tinerilor, deja nervoși pentru ceea ce se petrece în lume în ultimii ani.
Cîteva clipuri bine realizate pot ajunge la sute de milioane de utilizatori, cu efecte greu de cuantificat.
În SUA, Twitter a creat deja politicieni din nimic, de ani buni și se estimează că are o influență covîrșitoare în alegeri, chestie simțită de Trump pe pielea lui.
La noi, Klaus Iohannis a fost poate primul mare beneficiar al ”stimulentelor” digitale, în 2014 înflorindu-i peste noapte cîteva milioane de urmăritori și cîteva zeci de milioane de mesaje de susținere pe Facebook, lucru care l-a făcut campionul politicienilor europeni în domeniu.
Despre USR și AUR se vorbește tot ca despre niște partide create strict de gherila digitală.
Fără Facebook ori Twitter, USR/REPER ar înceta brusc să mai existe.
TikTok și influența sa în creștere accelerată – lansat în 2018, devenea cea mai descărcată aplicație din lume în 2020, menținîndu-se și anul trecut – se anunță a fi un mare broker de putere în alegerile de anul viitor, nu doar din România, ci și din Europa ori SUA.
Dacă gigantul chinez își propune, spre exemplu, stimularea tinerilor de a ieși la vot, se pot da peste cap rapid și devastator minuțioase planuri ale unui partid care ar miza pe alt tip de electorat.
Ce e de făcut?
Simplu: sub pretextul că spionează occidentalii, TikTok poate și va fi cu siguranță interzis total în Occident în cursul acestui an ori, cel tîrziu, anul viitor.
Problema ridică și alt aspect, însă, la care un politician ca Burduja ar merita să reflecteze, ca de altfel tot guvernul, parlamentul și partidele autohtone.
Dacă iei jucăria favorită a milioane de tineri, oare cum vor reacționa aceștia?
Exclusiv
EPOLEȚI LA ȘCOALA AJUTĂTOARE: CUM ÎȘI „DRESEAZĂ” IGPR-UL DULĂII SUB BAGHETA UNEI SECRETĂRESE
Exclusiv
DINASTIA CĂTUȘELOR ȘI FEUDALII DIN PUȘCĂRII: Cum s-a transformat sistemul penitenciar în moșia privată a „Famigliei” Teoroc și a locotenenților de tip Aldea
În timp ce Ministerul Justiției doarme în post, pușcăriile României au încetat de mult să mai fie instituții publice, devenind tarlale personale unde „legea” se scrie cu pumnul în masă, jigniri de mahala și răzbunări medievale. De la „Împărăteasa” Antoanela de la Jilava, sub oblăduirea sindicală a soțului Ștefan Teoroc, până la „Vătaful” Marian Aldea de la Mărgineni, sistemul pare guvernat de un singur cod: „Statul sunt eu, iar tu ești sclavul meu pe banii tăi!” (aici).
Mărgineni, „piscina” de orgolii a lui Aldea: „E pușcăria mea, fac ce vreau!”
Dacă credeați că abuzurile de la Jilava au fost un accident izolat, pregătiți-vă pentru „Mărgineni-Style”. Redacția INCISIV DE PRAHOVA a intrat în posesia unor informații care arată că la Penitenciarul Mărgineni, directorul Marian Aldea nu conduce o instituție, ci o feudă personală.
Surse din interior, citate de publicația menționată, descriu un tablou de un despotism grotesc: „E pușcăria mea și faceți ce zic eu!”. Aceasta pare să fie mantra după care se ghidează Aldea, un personaj care, potrivit investigației, s-ar bucura de spatele asigurat de „nașul” Firinel Ungureanu. Când ai un „naș” în sistem, legea devine opțională, iar bunul plac devine normă administrativă.
„Gulagul” transferurilor: Vrei să pleci? Te trimit la escorte până te saturi!

La Mărgineni, dreptul la mobilitatea personalului a fost transformat într-o metodă de tortură administrativă. Ai îndrăznit să depui cerere de transfer? Felicitări, tocmai ai intrat în programul de „reeducare” al domnului Aldea!
Datele obținute de INCISIV DE PRAHOVA sunt cutremurătoare prin precizia lor chirurgicală: în 2025, cinci membri ai grupei de intervenție (mascații, adică cei care își pun pielea la bătaie) au fost mutați „disciplinar-mascat” la plutonul escorte pentru 6 luni, imediat ce au cerut să plece la alte unități. Și pentru că pedeapsa nu era de ajuns, s-a încercat prelungirea calvarului cu încă 3 luni.
Mesajul este clar: la Mărgineni nu pleci când vrei tu, ci când te lasă „stăpânul”, eventual după ce ești umilit suficient. Nici măcar sectorul secretariat sau șoferii nu scapă. O secretară mutată instant și un șofer căruia i s-a schimbat programul a doua zi după cererea de transfer confirmă un tipar de vendetă care miroase a dosar penal de la o poștă distanță.
De la „Măgarii” Antoanelei la „sclavii” lui Aldea: Rețeta succesului în familia SNPP
Articolul inițial despre „Famiglia” SNPP ne arăta cum Antoanela Cristina Teoroc, soția liderului sindical Ștefan Teoroc, își alinta subalternii de la Jilava cu apelative precum „măgari”, „proști” sau „țărani”. Ei bine, se pare că la Mărgineni, ucenicul Aldea a perfecționat stilul.
Ironia sorții este de un cinism absolut: în timp ce Ștefan Teoroc pozează în salvatorul polițiștilor de penitenciare, soția sa și prietenii de familie (precum Aldea) îi calcă în picioare exact pe acești oameni. Este un cerc închis, o „menghină” toxică în care membrul de rând cotizează la sindicat pentru ca liderul să aibă liniște să-și vadă nevasta și amicii „stăpâni” pe plantație.
Bonusuri pentru „performanță” în abuz: Salariu mărit în timp ce subalternii fug mâncând pământul
În timp ce angajații reclamă tratamente inechitabile și presiuni demne de epoci întunecate, domnul director Marian Aldea nu o duce rău deloc. Conform INCISIV DE PRAHOVA, acesta ar fi beneficiat de o majorare salarială chiar în primul trimestru al acestui an.
Pe ce criterii? Probabil pentru eficiența cu care reușește să distrugă moralul personalului și pentru rapiditatea cu care semnează mutările punitive. În orice stat normal, un astfel de management ar fi declanșat o anchetă fulger. În „Republica Cătușelor” din România, primești un spor de merit.
Unde este Administrația Națională a Penitenciarelor? Sau e nevoie de o nouă „colectă” marca SNPP?
Rapoartele de control de la Jilava vorbeau despre colecte de bani cu traseu neclar și suspiciuni de folosire a fondurilor publice sub masca sindicatului. La Mărgineni, vedem o „rețea de tip relațional” care pare imună la orice control de la București.
Este legitimă întrebarea: cum pot acești oameni să asigure paza și reeducarea deținuților, când ei înșiși își tratează angajații ca pe niște sclavi pe propria moșie? INCISIV DE PRAHOVA solicită public intervenția Ministerului Justiției, dar până când se vor trezi „somnoroasele păsărele” din minister, polițiștii de la Mărgineni și Jilava rămân captivi între ciocanul conducerii abuzive și nicovala sindicatului care îi „apără” până îi lasă fără demnitate.
Domnule Aldea, doamnă Teoroc, domnule Teoroc: pușcăria este locul unde stau cei care încalcă legea, nu proprietatea voastră privată cu vedere la drepturile omului călcate în picioare. Vom monitoriza cu interes următoarea „mutare la Satu Mare” sau următoarea „mărire de salariu” pentru merite deosebite în instaurarea fricii. Vom reveni. (Cerasela N.).
Exclusiv
Orașul justițiarilor de birt la Băicoi: Cum s-a născut Mesia cu xanax la pachet
Justițiara de serviciu a Băicoiului (II)
Într-un orășel în care cârciuma ține loc de prefectură, iar Facebook-ul de Monitor Oficial, s-a ridicat o nouă „justițiară”: o doamnă care se declară apărătoarea legii, dar abia se poate apăra de propria mahmureală.
„Apărătoarea legii”: Mesia cu halba în mână
Auto-proclamată voce a dreptății, eroina noastră își începe fiecare cruciadă cu o postare și o sticlă. Se prezintă ca un om al justiției, dar singurele „dosare” pe care le are la zi sunt fișele de la Urgențe și notele de plată din baruri.
Un cocktail periculos de alcool, pastile și delir de grandoare o împinge să-și joace rolul de Dumnezeu local: dă verdicte, pune etichete, inventează reguli și „legi” imaginare, în timp ce realitatea o pune, constant, la podea – la propriu.
Fostul edil și doamna de serviciu la beții
În jurul ei gravitează un fost primar, specialist în administrația… sticlelor. Un personaj care a confundat de mult Primăria cu terasa și ședința de consiliu cu prelungirea la petrecere.
La interval de două zile, noua Mesia bate drumul la „fostul important al orașului”, unde se pune țara la cale printre lăzi de băutură și fum gros. Politică? Viitorul orașului? Nu. Doar combinația clasică: bani, alcool și promisiuni deșarte între două pahare.
Se vorbește prin oraș de chefuri prelungite, de drumuri pe ocolite, de plecări pe ușa din spate ca să nu vadă vecinii „salvatoarea morală” cum abia își ține echilibrul. Morala? „Cine se aseamănă se adună”: primarul ratat cu justițiara de carton.
„Spionul” de Băicoi: Turnătorul rămas fără public
În schema generală apare și un personaj secundar, un fel de „James Bond de provincie”: fost angajat pe la companii de stat, cu alergie cronică la muncă cinstită, dar mare pasionat de combinații gri.
Ani la rând, acest „agent secret” de birt a trăit din informații șoptite, bilețele, delațiuni și „16”-uri făcute cu cine trebuia, când trebuia. Când s-a închis rubrica „piloși și protejați”, a rămas cu vechiul obicei: să toarne. Problema e că nu-l mai ascultă nimeni.
Singura care îl mai bagă în seamă este justițiara cu halba în loc de balanță. Cei doi au descoperit marele adevăr al mediocrității: dacă nu mai interesezi pe nimeni, măcar jucați-vă de-a „grupul de opinie” unul cu altul.
Când urgențele devin biroul de presă
Se mai spune, prin oraș, că într-o frumoasă zi de după-amiază, „apărătoarea legii” a fost înfrântă nu de mafie, nu de corupție, ci de propria beție, căzută lat în parcare, la ora la care alții își duc copiii de la școală.
Ambulanță, perfuzii, revenire spectaculoasă și, evident, nicio lecție învățată. A doua zi, aceeași morală apăsată pe internet: „Eu sunt vocea poporului!”. Poporul, însă, se întreabă mai degrabă cine plătește perfuziile și cine îi mai dă motorină să se plimbe din chef în chef.
Datorii, gaz tăiat, dar lecții de morală la zi
În timp ce se dă exemplu de verticalitate, „justițiara” are probleme banale și pământene: facturi neplătite, utilități tăiate, dar buget constant pentru alcool, pastile și benzină. Nu-și plătește gazele, dar își plătește imaginea de „martir civic” cu bani împrumutați, atenții primite și „susțineri dezinteresate”.
Este greu să ții lecții de morală unui oraș întreg când propriile datorii îți bat în ușă mai tare decât „nedreptățile sistemului”.
Rețeaua „justiției de cârciumă”
În jurul Mesiei cu profil de Facebook se învârte o mică rețea de „luptători”: foști angajați cu trecut dubios, oameni care au rezistat în sistem nu prin competență, ci prin pile, și turnători reciclați în „formatori de opinie”.
Toți au în comun ceva simplu:
– trecut încâlcit,
– prezent alcoolizat,
– viitor inexistent.
Dar, la fiecare pahar, își promit unii altora că „o să facă ordine în oraș”. Ordine, desigur, în buzunarele altora, în imaginea altora, în viața altora. În timp ce viața lor se duce, încet și sigur, între farmacie, cârciumă și Urgențe.
Fără nebuni toxici
Întrebarea nu este ce calitate au acești oameni – justițiara de birt, primarul (fostul) de bar, spionul de tejghea. Întrebarea reală este: cum de încă mai au ascultători?
Un oraș „condus moral” de astfel de personaje este un oraș condamnat la bârfă, alcoolism colectiv și deliri de grandoare. Când „liderii de opinie” nu-și pot susține nici propriul mers drept, e clar că direcția comunității este șerpuită.
Concluzie: Justiția nu se face cu paharul plin
Justiția nu se face cu sticla pe masă, cu pastila în buzunar și cu turnătorul lângă tine. Nu se face din patul unui fost primar ratat și nici din parcare, între două ambulanțe.
Atâta timp cât orașul își acceptă „Mesia” alcoolici, „legislatori” de crâșmă și „spioni” ratați, nu are nevoie de dușmani externi. Și-i produce singur, la halbă. Vom reveni. (Cristina T.).
-
Exclusivacum 3 zileBALTA RECONCILIERII ȘI GOGOȘILE DE FLOREȘTI: „COMISARUL DE CARTON” Valentin MATEI A SCHIMBAT SCANERUL DE ANVELOPE PE RAMA DE BUZĂU
-
Exclusivacum 3 zileOperațiunea „gogoașa cu Epoleți”: Cum a încercat un „fantomă” de presă să lustruiască „Diamantul” cu noroi de la Interne
-
Exclusivacum 2 zileSânge pe pereți la final de trimestru: „Jupânul” greșește, fraierii pleacă acasă! REȚETA DEZASTRULUI LA COCA-COLA PLOIEȘTI
-
Exclusivacum 2 zileULTIMUL SIGILIU: CIRCUL „TRANSPARENȚEI” SAU CUM SE SPALĂ CADAVRELE POLITICE CU ȘTAMPILA „DECLASIFICAT”
-
Exclusivacum o ziCum „Antigrindina” a tăcut și a furat lege. După 30 de zile de absență, instituția recunoaște că n-are ce spune — dar legea n-o iartă.
-
Featuredacum 3 zileMAGIA NEAGRĂ A LUI BURDUJA: CUM SĂ TOCEȘTI O SUTĂ DE MII DINTR-UN CLICK ȘI SĂ TE CREZI SALVATORUL PATRIEI
-
Ancheteacum 2 zileDincolo de granițe: Lecții de reformă din inima Africii, pe masa Administrației Naționale a Penitenciarelor
-
Administratieacum 3 zileExecuție politică la vârful digitalizării: Bogdan Ivan denunță înlocuirea șefului ADR pe criterii de „gașcă”



