Actualitate
România are cel mai bun an economic din istorie iar companiile, băncile şi statul au cel mai bun an financiar
Economia a crescut cu 4,8%, dublu fata de prognoze, nici vorbă de scădere sau recesiune economică, bugetul de stat a avut cele mai mari încasări din istorie datorită inflaţiei şi creşterii economice. Ministerul Finantelor a putut să se împrumute fără probleme ca să finanţeze deficitul şi datoriile care ajungeau la scadenţă, chiar daca am plătit dobânzi mai mari, pieţele externe nu ne-au închis uşa la împrumuturile externe, deşi suntem o ţară de graniţă cu un război.
PIB-ul a ajuns la 280 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie. Mugur Isărescu a ţinut cursul valutar stabil, ceea ce a fost o ancoră extraordinară pentru economie şi într-un sens pozitiv dar şi într-unul negativ prin explozia deficitului comercial şi a deficitului de cont curent. Companiile s-au trezit că pot să majoreze preţurile aşa cum nu au făcut-o în ultimele două decenii, iar consumatorii să plătească aceste preţuri.
Când se va trage linie, vom vedea că 2022 a fost un an extrordinar pentru companii, în euro, cifra de afaceri cumulată a tuturor firmelor din România atingând cel mai ridicat nivel din istorie, de 2.350-2.450 miliarde de lei, faţă de 2.000 de miliarde lei în 2021. În euro cifra de afaceri totală a crescut la 480 miliarde de lei, faţă de 410 miliarde de lei în 2021.
Datorită exploziei preţurilor la energie Petrom a raportat pentru anul trecut o cifra de afaceri totală de 61 miliarde de lei, în creştere cu 136% şi un profit net de 10,3 miliarde de lei, în creştere cu 260%. Nuclearelectrica a avut o creştere a profitului de 163%, până la 2,7 miliarde de lei, la afaceri de 6,5 miliarde de lei, dublu faţă de anul 2021.
Sistemul bancar va raporta cel mai mare profit din istorie de peste 10 miliarde de lei, peste 2 miliarde de euro. Banca Transilvania, cea mai mare bancă din piaţă a raportat un profit de 2,4 miliarde de lei la nivel de grup financiar, în creştere cu 23%. Retailerii, cei prin care trece mai mult de jumătate din consumul populaţiei, au avut în 2022 cel mai bun an, deşi puterea de cumpărare a consumatorilor a scăzut creşterile de preturi au acoperit scăderile de volum, ceea ce, în final, se traduce prin rezultate financiare mai mari.
Importurile au sărit efectiv în aer, ajungând la nu mai puţin de 126 de miliarde de euro, ceea ce a adus, în final, un deficit comercial pentru România de 34 miliarde de euro. Deşi suntem în plin război, investiţiile străine directe au fost anul trecut de 10,4 miliarde de euro, depăşind precedentul nivel istoric de 9 miliarde de euro din 2008. Rezervele valutare ale BNR au depăşi, acum îm ianuarie, 50 de miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie. Este adevărat că şi datoria externă totală a României, atât cea deţinuta de stat cât şi cea a sectorului privat, a crescut anul trecut la 143 miliarde de euro fara de 136 de miliarde de euro în 2021.
Toată lumea se întreabă ce s-a întamplat cu economia României, cum de a avut aceste rezultate economice, deşi este afectată de razboi şi de toate crizele. În primul rând, inflaţia a fost pentru companii şi pentru stat cel mai bun lucru care li se putea întâmpla. Creşterile de preţuri au adus creşterea încasărilor având în vedere că populaţia, consumatorii au putut sa le înghită destul de bine.
În al doilea rând, stabilitatea cursului de schimb leu/euro ajută enorm în raportarea rezultatelor financiare în euro, ceea ce face ca bilanţurile firmelor din România, atât româneşti, cât şi multinaţionale să arate bine. Pentru că încasările au fost în creştere datorită inflaţiei iar rezultatele financiare în euro arată creşterii substanţiale datorită stabilităţii cursului valutar, iar în aceste condiţii companiile nu a fost nevoite să dea oameni afară sau să taie salariile ca în criza anterioară.
Mai mult decât atât companiile au fost nevoite să majoreze salariile în criză pentru a nu-şi pierde oamenii. Aşa se face că salariul mediu a crescut cu 13%, apropiindu-se de inflaţia care a fost de 16%. Scăderea puterii de cumpărare reală cu numai 3% a putut fi acoperită de consumatori, fie prin reducerea propriilor cheltuieli, fie prin apelarea la economiile deţinute la bancă.
Triplarea dobânzilor la credite a adus o mare problema dar, până acum, ratele au fost plătite. Pentru că românii au bani, şi albi şi negri, şi gri, turismul extern a explodat pur şi simplu, „ca minele din Ucraina”, suma cheltuită în afară fiind de nu mai puţin de 7 miliarde de euro, dublu faţă de 2021.
În marile oraşe, restaurantele continuă să fie destul de pline, şoselele sunt aglomerate, viaţa economică merge cu turaţie maximă iar lumea îşi planifică concediile pentru această vară, ca şi cum nu ar fi nicio criză sau niciun război. Acesta este tabloul economic actual, iar când tragem linie după un an de război şi de crize, putem să spunem că nu a fost chiar aşa de rău, ci dimpotrivă.
Cristian Hostiuc
Actualitate
Alianța „SkyStriker”: Israelul și Germania își unesc forțele pentru a redefini viitorul munițiilor rătăcitoare
Într-o mișcare strategică menită să consolideze capacitățile de apărare ale Bundeswehr-ului, giganții din industria de armament Elbit Systems și Diehl Defence au parafat un parteneriat de proporții pentru furnizarea sistemului de muniție rătăcitoare SkyStriker. Anunțul, făcut în contextul prestigiosului Salon Aeronautic de la Berlin, marchează o nouă etapă în expansiunea tehnologiei militare israeliene pe piața europeană, aflată în plină efervescență.
Tehnologie de ultimă oră cu amprentă germană: Suveranitate și producție locală
Acordul nu vizează doar simpla achiziție de echipamente, ci pune bazele unei colaborări industriale profunde. Planul prevede ca asamblarea și fabricarea sistemelor SkyStriker să aibă loc în Germania, sub coordonarea Diehl Defence. Această abordare urmărește dezvoltarea unor capacități suverane și fortificarea industriei naționale de apărare germane, oferind în același timp soluții logistice rapide și adaptate cerințelor Berlinului în materie de recunoaștere și lovituri de precizie autonome.
SkyStriker: Avatarele războiului modern sub cupola Berlinului
Sistemul SkyStriker reprezintă vârful de lance al noii generații de arme rătăcitoare, capabil să acopere o rază de peste 200 de kilometri cu o încărcătură utilă de până la 10 kilograme. Într-un context global marcat de lecțiile dure ale conflictelor din Ucraina și Gaza, cererea pentru astfel de platforme a explodat. Eficiența acestora rezidă în capacitatea de a survola câmpul de luptă, oferind informații vitale înainte de a lovi cu o precizie chirurgicală, transformând radical dinamica operațiunilor tactice.
Integrare tactică și expansiunea arsenalului european
Flexibilitatea acestui sistem este demonstrată de compatibilitatea sa cu alte platforme de artilerie modernă, precum lansatorul de rachete EuroPULS. Această sinergie tehnică vine în completarea contractelor deja existente pentru dotarea forțelor armate germane cu sisteme avansate de artilerie de precizie. Prin fuziunea dintre experiența vastă a Germaniei în integrarea sistemelor și tehnologia revoluționară israeliană, noul parteneriat promite să livreze o soluție „ready-for-future”, pregătită să răspundă provocărilor de securitate de pe continentul european.
Actualitate
Cutremur în Cabinetul britanic: John Healey demisionează pe fondul unei crize de finanțare fără precedent
Marea Britanie se confruntă cu o criză de securitate la nivel înalt după ce Secretarul de Stat pentru Apărare, John Healey, și-a prezentat astăzi demisia. Gestul său radical vine ca un avertisment dur la adresa strategiei financiare a guvernului, despre care Healey afirmă că este insuficientă și că „ar putea lăsa țara într-o stare de vulnerabilitate”.
Avertismentul de pe platforma X: „Țara devine mai puțin sigură”
Într-o scrisoare publică, fostul ministru a recunoscut eforturile Prim-ministrului Keir Starmer de a identifica amenințările la adresa securității naționale, însă a taxat dur eșecul acestuia și al Trezoreriei de a aloca fondurile necesare pentru a le contracara. Mărul discordiei este Planul de Investiții în Apărare (DIP), un document strategic mult amânat, care în varianta actuală nu ar reuși să acopere nevoile reale ale armatei.
„Fără un plan de investiții care să răspundă cerințelor momentului, sunt forțat să iau decizii care ar reduce capacitatea de luptă a Forțelor noastre și ar crește riscurile pentru personalul aflat în operațiuni”, a declarat Healey. Acesta a subliniat că demisia a rămas singura opțiune onorabilă după ce solicitările sale pentru resurse adecvate au fost ignorate.
Războiul cifrelor: Securitatea națională versus austeritatea bugetară
În spatele ușilor închise, tensiunile dintre Ministerul Apărării și Trezorerie au atins cote alarmante. Healey a solicitat un pachet de finanțare de 18 miliarde de lire sterline pentru a asigura modernizarea forțelor armate. În replică, Rachel Reeves, Cancelarul de Finanțe, a refuzat constant să aprobe o sumă mai mare de 12 miliarde de lire sterline.
Deși s-a încercat un compromis de ultim moment la pragul de 15 miliarde de lire sterline – sumă ce urma să fie acoperită parțial prin reduceri bugetare de 1% din partea celorlalte ministere – negocierile au eșuat, lăsând apărarea Regatului Unit într-un impas financiar periculos.
Un semnal de alarmă pentru aliați și industria de profil
Reacțiile din sectorul de apărare nu au întârziat să apară, demisia lui Healey fiind descrisă drept o „reflecție condamnabilă asupra stării actuale a lucrurilor”. Liderii din industria aerospațială avertizează că eșecul în finalizarea corectă a Planului de Investiții în Apărare va avea consecințe care depășesc cele mai negre previziuni, subliniind că apărarea țării nu ar trebui să fie tratată ca o simplă sarcină contabilă.
Incertitudinea planează acum asupra unor decizii critice care urmau să fie anunțate săptămâna viitoare. Printre acestea se numără achiziția flotei de avioane de vânătoare F-35A de generația a cincea, capabile să transporte armament nuclear, un pilon central al strategiei de descurajare pentru următorul deceniu.
Actualitate
O nouă eră în supravegherea orbitală: LeoLabs lansează radarul transportabil Scout-S în cadrul exercițiului Valiant Shield
Într-o perioadă marcată de intensificarea activităților în spațiul cosmic, compania LeoLabs a anunțat operaționalizarea celui mai nou sistem de radar pentru urmărire spațială. Prima unitate a acestui sistem este deja pregătită să participe la Valiant Shield, un exercițiu militar multinațional de amploare desfășurat de forțele americane în regiunea Pacificului.
Debut tehnologic în cadrul exercițiului multinațional Valiant Shield
Sistemul Scout-S, amplasat recent în Hawaii, a devenit complet operațional în iunie 2026. Acesta va juca un rol crucial în activitățile experimentale din cadrul exercițiului Valiant Shield 2026, coordonat de Comandamentul Indo-Pacific al S.U.A. Participarea radarului în acest context permite evaluarea capacităților de detecție 3D în medii relevante din punct de vedere operațional, oferind o viziune clară asupra modului în care tehnologia transportabilă poate susține superioritatea spațială a aliaților.
Mobilitate și precizie într-un container standard de transport
Designul inovator al Scout-S permite integrarea întregului sistem într-un container ISO standard de 6 metri, facilitând desfășurarea rapidă pe uscat, pe apă sau în aer. Dezvoltat printr-o combinație de investiții private și sprijin din partea Space Force, noul radar utilizează tehnologia de scanare 3D și un design electronic modular în banda S. Aceste progrese tehnice îmbunătățesc semnificativ monitorizarea obiectelor aflate pe orbita joasă a Pământului (LEO) și pe orbita foarte joasă (VLEO), extinzând durata observațiilor de la câteva secunde la câteva minute per trecere orbitală.
Monitorizarea activităților suspecte și a manevrelor adversarilor în timp real
Capacitatea de a menține „custodia persistentă” asupra obiectelor spațiale este esențială în contextul actual, unde simpla predicție a orbitelor nu mai este suficientă. Scout-S permite operatorilor să detecteze manevrele sateliților, să identifice desfășurarea încărcăturilor utile și să distingă între activitățile de rutină și potențialele amenințări. Sistemul a demonstrat deja rezultate remarcabile, monitorizând constant sateliții de recunoaștere militară din seria Yaogan și avionul spațial al Chinei, oferind date precise chiar și la altitudini reduse de 230 de kilometri.
Planuri de extindere și viitorul producției de serie în 2027
Unitatea radar din Hawaii va rămâne activă și după încheierea exercițiului Valiant Shield, servind drept platformă pentru testări în condiții reale și experimente viitoare. Succesul acestui prim exemplar deschide calea pentru o proliferare rapidă a rețelei, cu scopul de a acoperi golurile lăsate de radarele fixe actuale. Conform planurilor strategice, o a doua unitate Scout-S va fi finalizată la începutul anului 2027, urmând ca producția să fie accelerată semnificativ în a doua jumătate a aceluiași an.
-
Exclusivacum 4 zileIPJ Prahova, sezonul doi: Nasul, finul, nevasta și agenta călcată în picioare. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (VI)
-
Exclusivacum 4 zilePUȘCĂRIA MĂRGINENI, ÎNCONJURATĂ DE CAMERE, LIPSITĂ DE RĂSPUNSURI. Cum a ajuns o închisoare „păzită video” să lase un deținut să-și ia lumea în cap
-
Exclusivacum 4 zilePoliția secretelor pe persoană fizică: IJP Prahova vrea să bage sursele jurnalistice în arest preventiv
-
Exclusivacum o ziDN1, Băicoi: unde se întâlnesc extremismul pe carton, melcul instituțional și un mormânt de 5.000 de ani
-
Exclusivacum 2 zile„STOP VEXLER” pe DN1, START PENIBIL: când panoul urlă, iar IPJ Prahova cască. Intră în scenă CNCD
-
Exclusivacum o ziȚara se vinde la kilogram de șantier. Cum vrea Guvernul Bolojan să împingă Mangalia în brațele Rheinmetall, peste capul CSAT
-
Ancheteacum o ziSabotaj la vârful Armatei? Ministrul Radu Miruță, acuzat de „manipulare mizerabilă” pentru a îngropa industria de apărare românească
-
Exclusivacum 2 zilePoliția Penitenciară întreabă Guvernul: «N-aveți acte, dar ne faceți legea salarizării din burtă?»



