Ministrul Justitiei il propune la conducerea Ministerului Public pe procurorul DIICOT Alex Florenta , contracandidatul Gabrielei Scutea pentru functia de Procuror General.

Iata comunicatul Ministerului Justitiei:

“In data de 20, 21 si 24 februarie 2023, s-au desfasurat la sediul Ministerului Justitiei interviurile pentru functiile de Procuror General al PICCJ, Procuror sef al DNA, respectiv Procuror sef al DIICOT.

Procedura de interviuri publice pentru selectia propunerilor a fost introdusa initial in practica ministrului Justitiei inca din anul 2020, cu ocazia selectiei precedente. Ulterior, procedura de interviuri publice a fost ridicata la rang de lege si este in prezent prevazuta de art.146 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Procedura a fost evaluata pozitiv de Comisia de la Venetia prin Avizul nr. 1105/2022 si prin ultimul Raport pozitiv MCV din decembrie 2022.

Interviurile au fost desfasurate in fata Comisiei de interviu constituita, potrivit legii, din reprezentantii Ministerului Justitiei, ai CSM, INM si ASE, si compusa din ministrul Justitiei, secretari de stat, procurori, un profesor de management si un psiholog. In urma fiecarei serii de interviuri, au avut loc consultari extinse si minutioase intre ministrul Justitiei si ceilalti membri ai Comisiei de interviu.

In calitate de Ministru al Justitiei, transmit pe aceasta cale multumiri si felicitari tuturor candidatilor, pentru responsabilitatea asumarii candidaturilor si prestatia profesionala de inalt nivel tehnic, experienta, expertiza si prestanta demonstrate pe parcursul interviurilor, precum si pentru inaltul profesionalism al proiectelor de management si substantialul continut profesional al dosarelor de candidatura.

Aceste atribute au fost unanim constatate de toti membrii Comisiei de interviu, toti candidatii ridicandu-se la nivelul cerut de exigentele interviurilor, provocarile functiilor pentru care au candidat si avand capacitatea profesionala de a le exercita cu succes.

Fiecare candidat in parte a demonstrat ca Ministerul Public din Romania dispune de profesionisti si lideri remarcabili, care fac onoare nobilei profesii de procuror.

Cele trei functii pentru care au fost sustinute interviurile fac parte din ‘infrastructura’ functionala de varf a Ministerului Public, un sistem care trebuie sa functioneze armonizat si coerent, inclusiv din perspectiva exercitarii functiilor de procurori sefi de rang inalt, in beneficiul cetatenilor.

In analiza candidaturilor si formularea propunerilor au fost luate in considerare multiple date si documente aflate la dosarul fiecarei candidaturi, precum si calitatile si cunostintele demonstrate in fiecare interviu, pe baza unor criterii combinate care tin atat de cariera, experienta, expertiza, calitatile si caracteristicile profesionale, manageriale si psihologice personale ale candidatilor, nevoile de perspectiva ale institutiilor pentru care s-a candidat, precum si proiectiile de functionare eficienta a acestora in cadrul Ministerului Public.

Experienta si expertiza profesionala, dosarele solutionate, rezultatele anterioare obtinute pe parcursul carierei, au constituit criterii si argumente de prim rang luate in considerare. Functia manageriala de antrenare si mobilizare a eforturilor procurorilor poate fi exercitata cu succes doar de catre procurori care se bucura de respectul profesional al colegilor, pe baza maiestriei profesionale personale demonstrate direct si recunoscute in activitatea de aparare a legislatiei si combatere a infractionalitatii.

Rezultatele obtinute in exercitarea functiilor de conducere anterioare au reprezentat, de asemenea, un criteriu, fara a fi, insa, absolutizat. Fiecare mandat se desfasoara in contexte institutionale si avand in fata provocari sau obiective manageriale de etapa diferite, care tin de starea si nevoile institutiei la fiecare stadiu de evolutie a acesteia. Privita exclusiv din perspectiva fiecarui candidat, in raport cu rezultatele obtinute in functiile anterioare, o eventuala propunere poate constitui si implicit poate fi legitim privita de acesta, precum si de catre public sau o parte a acestuia, drept o recompensa profesionala sau un demers automat subinteles. Fiecare lider institutional care primeste un mandat de conducere la un moment dat este dator sa faca neconditionat tot ce tine de el pentru a obtine maximum de performanta institutionala, paralel cu abordarea si rezolvarea fiecarei vulnerabilitati sau slabiciuni institutionale in fiecare perioada istorica de mandat, pregatind institutia pentru etapa urmatoare de evolutie si pentru provocarile prezente, dar si viitoare.

Propunerile trebuie insa privite pregnant din perspectiva proiectiilor de functionalitate si performanta, in mod necesar crescute etapa dupa etapa a fiecareia dintre institutiile pentru care se candideaza, raportat la etapa prezenta si cele viitoare de dezvoltare institutionala.

Este esentiala necesitatea pentru fiecare dintre unitatile de parchet de a fi conduse si reprezentate de un procuror a carui competenta si expertiza profesionala au fost deja demonstrate prin rezultate certe si notabile, prin dosarele complexe instrumentate in cariera, de un lider care dispune de o viziune clara privind misiunea institutiei conduse, capacitatea de a explica si formula corect aceasta misiune prin raportare in prima si ultima ratio la lege, capacitatea de a genera si potenta o cultura institutionala a profesionalismului si legalitatii, care cunoaste resursele fiecarei institutii si cum le poate aloca mai eficient, proiecteaza linii de dezvoltare a capacitatii institutionale si de sporire a eficientei institutiei conduse, dispune de curajul si capacitatea de a moderniza si sofistica actiunea acesteia, de a mobiliza si perfectiona colectivul de procurori, potrivit competentelor prezente si posibil viitoare prevazute de lege, in raport de strategiile aplicabile domeniului de incidenta cu actiunea institutionala, de riscurile prezente si de perspectiva pentru societate reprezentate de dinamica accelerata a fenomenul criminologic, nu in ultimul rand, de nevoia de coerenta de ansamblu a actiunii Ministerului Public, PICCJ, DNA si DIICOT.

Fiecare si toate dintre aceste coordonate si criterii esentiale enumerate exemplificativ, precum si altele, precum ar fi abilitatile de comunicare si capacitatea psihologica si coerenta viziunii prin care sa inspire, sa coaguleze si sa emuleze echipele, sa proiecteze obiective si sa atraga increderea membrilor institutiei in misiunea acesteia si a cetatenilor in actiunea institutiei au fost luate in considerare si cantarite in raport de cele demonstrate de candidati in cadrul intregii proceduri, dar si in cariera anterioara.

De aceea, fiecare propunere ce urmeaza a fi facuta trebuie privita prin sfera acestor criterii si deziderate enuntate, din perspectiva institutionala, nicidecum precum o simpla departajare punctuala raportata la interviuri intre mai multi profesionisti deja consacrati, cu atat mai putin precum o invalidare profesionala a candidatilor neselectati, care sunt si vor ramane la randul lor, alaturi de cei nominalizati, procurori distinsi prin inalta valoare ai Ministerului Public.

Propunerile pentru functia de Procuror General al PICCJ si Procuror sef DNA sunt urmatoarele:

1.Alex Florin Florenta pentru functia de Procuror General al PICCJ;

2.Marius Ionut Voineag pentru functia de Procuror sef DNA.

Propunerea pentru functia de Procuror sef al DIICOT va fi anuntata in perioada urmatoare, dupa finalizarea analizei candidaturilor.

Catalin Predoiu

Ministrul Justitiei” (Irinel I.).