Centrul Militar Zonal București, care a sărbătorit, la 17 februarie, 55 de ani de la înființare, are în subordine centrele militare de sector și cele ale județelor Giurgiu și Ilfov. Comisariatele militare, înființate în 1950, care preluaseră atribuțiile cercurilor de recrutare, au fost desființate în 1968, fiind înlocuite de centrele militare județene, municipale și, în București, de sector. Comisariatul Militar de Regiune – Oraș București a fost transformat în Centrul Militar Municipal București, luând astfel fiinţă Centrul Militar al Sectorului 4. Acesta a suferit o serie de redimensionări şi transformări, a primit noi atribuţii şi competenţe, în raport cu nevoile armatei şi societăţii civile. În 1990, Centrul Militar Municipal București a fost transformat în Comandamentul Militar Municipal București, iar Centrul Militar al Sectorului 4, în Comandamentul Militar de Sector 4. După patru ani, comandamentele militare teritoriale se reorganizează prin transformarea în centre militare județene, municipale și de sector. Astfel, în București, Comandamentul Militar Municipal a devenit Centrul Militar Municipal. În 2002, acesta a fost transformat în Centrul Militar Zonal București.

Centrul Militar Zonal (CMZ) București desfășoară activități, în principal, pentru a asigura generarea şi regenerarea resurselor, în aria de responsabilitate.

În Capitală, deserveşte 360 de indicative militare, procesând documente pentru 500 de mijloace tehnice și, într-un an calendaristic, înregistrează aproximativ 15 mii de documente, 5000 dintre acestea în folosul cadrelor militare în rezervă și retragere.

Colonelul Adrian-George Şoimu (pe care l-am întâlnit prima dată în urmă cu mai bine de 20 de ani, la Salonta) a fost detașat și împuternicit la comanda CMZ în septembrie anul trecut, după o experiență de 16 ani în SMAp, unde încadrează funcția de şef al Serviciului evidenţă şi planificarea asigurării cu resurse umane.

De la venirea sa în unitate, și-a propus să formeze aici o echipă și împreună cu șeful de stat major, locotenent-colonel ing. Sebastian Bordei, au fixat obiective clare privind activităţile din următorii doi ani. În vară, unitatea va fi mutată în alt sediu, clădirea în care funcționează acum, declarată monument istoric, fiind proprietatea Patriarhiei, care a făcut demersurile să o redobândească.

Mutarea a fost amânată pentru că spațiul repartizat, mai puțin generos decât cel actual, necesită unele modificări necesare funcționării unei unități militare.

Una din activitățile prioritare ale CMZ este recrutarea şi selecţia candidaţilor la cariera militară. Biroul informare-recrutare (BIR) asigură interfaţa dintre armată şi populaţia civilă, pentru că se ocupă de recrutarea tinerilor pentru colegiile, școlile și academiile militare, precum și a soldaților și gradaților profesioniști și a rezerviștilor militari voluntari.

De aceea, BIR trebuie încadrat cu persoane care au abilități deosebite în comunicarea cu tinerii, în așa fel încât să-i convingă de faptul că o carieră militară este cea mai bună opțiune. La nivelul Capitalei, dacă pentru soldați și gradați profesioniști numărul dosarelor întocmite este foarte mic, sunt atrași, îndeosebi din licee civile, candidați pentru medicină militară, ATM, piloţi.

Și recrutarea la subofițeri merge destul de greu. Conform legislației în vigoare, candidații care provin din rândul civililor trebuie să fie absolvenți de studii liceale, dar cei din rândul soldaților și gradaților profesioniști trebuie să aibă studii postliceale sau universitare.

Mai mult, de la recrutare la începerea pregătirii trec aproximativ patru luni, timp în care unii se răzgândesc, mai ales când iau în calcul că ar urma pregătirea de două luni și repartiția, în funcție de nevoile armatei.

Ar fi nevoie de mai multă flexibilitate în actele normative, de termene mai scurte, poate și de avut în vedere că unii au familie, copii și nu se pot muta atât de ușor în altă garnizoană.

CMZ București are o foarte bună relație de colaborare cu Asociaţia Spirit Tânăr, fondată de plutonierul-major (r) Cătălin Pârvu, rănit în teatrul de operații din Afganistan, în 2011. Candidații recrutați sunt îndrumați, pentru a face pregătire fizică în cadrul asociației, care a amenajat în acest scop un traseu utilitar-aplicativ la Domnești.

Pentru a-și putea îndeplini atribuțiile în bune condiții și cu rezultate mai bune, birourile de informare-recrutare din cadrul centrelor militare subordonate CMZ ar trebui întărite ca număr de funcții și logistică. Din păcate, acum, personalul este mult sub necesar, nu sunt încadrate în totalitate nici funcţiile existente.

La CMZ, de exemplu, a rămas un singur om, plutonierul-major Bogdan Sava, în sprijinul căruia a fost detașat un alt cadru militar din unitate.

În spațiul destinat biroului Evidență resurse și soluționare cereri, i-am întâlnit pe maiorul Bogdan Florin Bănică și pe Ramona Grigorescu. De anul trecut, structura organizează, la nivelul întregii țări, repartiția rezerviștilor voluntari.

De aici, pentru cei repartizați, dosarele sunt trimise spre unitățile beneficiare sau instituțiile care execută pregătirea, dacă rezerviștii au sau nu pregătire militară. În cazul celor nerepartizați, dosarele se întorc la centrele militare care le-au întocmit și rămân în baza de date pentru următoarea serie.

La structura de mobilizare, maiorul Tiberiu Florin Drăguțescu și colegii săi completează cu resurse indicativele din București.

Comandantul ne-a spus că, din cauza lipsei de personal, fiecare om trebuie să asigure cel puţin două funcţii. Este un volum de muncă foarte mare și, dacă omul nu este pregătit, nu face faţă. Cei care nu fac faţă nu rămân în unitate mai mult de doi ani, termen prevăzut în actele normative, și se mută în alte structuri.

O stabilitate mai mare se înregistrează la personalul civil. Încadrarea deficitară cu militari este o consecință a faptului că centrele militare, fiind de nivel trei, nu sunt atractive din punct de vedere al coeficienților funcțiilor și nu există posibilități de recompensare.

La CMJ Ilfov, de exemplu, care, pe țară, are în aria de responsabilitate cele mai multe unităţi militare, încadrarea cu personal este mult sub jumătate din necesar. În CMZ, raportul civili-militari este de 50%. Militarii, puțini la număr, execută şi serviciul de permanenţă, sunt într-o continuă rotaţie care, pe unii, îi obosește şi îi determină să își caute funcții mai puțin solicitante în alte unități.

Lucrând mulți ani în domeniul resurselor umane, colonelul Șoimu își încurajează subordonații să meargă la cursuri, chiar dacă atribuțiile lor trebuie preluate de colegi. Acolo unde este coeziune, oamenii se pot suplini, în aşa fel încât să-şi perfecţioneze pregătirea şi să evolueze în carieră.

Cu toate dificultățile, CMZ este, ca toate structurile de acest gen, unitatea cu atribuții nu numai la recrutare, evidență și mobilizare, ci vine în sprijinul militarilor și după trecerea în rezervă. (I. Nedelcu, foto –  Eugen Mihai)