Uncategorized
Munca de acasă, digitalizarea și diversificarea amenințărilor informatice cresc riscurile de securitate pentru companiile din România

- 65% dintre companiile din România folosescsau vor să folosească telemunca într-un mediu complet securizat, arată un raport recent al Microsoft
- Diversificarea amenințărilor informatice crește riscul de atacuri cibernetice asupra companiilor din România
- Reputația bună a experților români în securitate informatică conduce la o creștere a cererii globale de specialiști din România
Munca de acasă sau munca în regim hibrid, războiul din Ucraina și contextul economic actual, precum și noile evoluții din domeniul inteligenței artificiale sunt factorii care au creat un mediu propice pentru dezvoltarea și diversificarea amenințărilor informatice. De aceea, companiile încep să acorde o atenție din ce în ce mai mare metodelor de prevenție pentru atacurile cibernetice, tendință care va conduce și la o mai bună colaborare între autorități și mediul privat. Acestea sunt o parte dintre concluziile evenimentului ”Cybertech sau Science Fiction: Ce trebuie să știe investitorii despre tendințele și vulnerabilitățile în domeniul securității cibernetice în 2023”, organizat astăzi în București de Camera de Comerț Elveția-România în parteneriat cu Swiss Webacademy, Microsoft și Team Extension, sub patronajul Ambasadei Elveției în România.
„Criminalitatea informatică este un domeniu aflat într-o permanentă inovare și cunoaște o rată foarte rapidă de dezvoltare și diversificare. Expansiunea tipurilor de dispozitive care fac posibilă accesarea mobilă a internetului, pe de-o parte, și digitalizarea banilor și a operațiunilor bancare, pe de alta, sunt elemente care au dus la creșterea exponențială a numărului de utilizatori și, implicit, a riscurilor de victimizare. Dezvoltarea parteneriatului cu alte instituții sau organizații, care pot contribui la eficientizarea și multiplicarea acțiunilor cu caracter preventiv, reprezintă o abordare curentă a Poliției Române în organizarea demersurilor specifice domeniului prevenirii criminalității informatice”, a declarat Sorin Ioan Stănică, comisar-şef de poliţie și șef al biroului Prevenire din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
Evoluția tehnologiilor digitale este tot mai accelerată, iar tot ce poate fi calculat și previzibil va fi automatizat. Dar diversitatea și complexitatea noilor tehnologii și aplicații va aduce vulnerabilități noi și riscante.
”Spațiul digital e în plină expansiune și devine un spațiu de atac mult mai vast pentru hackeri. Acum, mai mult ca niciodată, managerii din companii trebuie să înțeleagă contextul în care trăim, amenințările din digital și măsurile strategice pe care trebuie să le ia pentru a preveni sau pentru a face față unui atac când acesta se produce. Și asta nu mai este doar treaba specialiștilor. Ea a devenit deja problema noastră a tuturor”, a declarat Daniela Chrzanovski, directorul general al centrului de training și servicii IT Swiss Webacademy și liderul grupului Cybersecurity în cadrul Camerei de Comerț Elveția-România (CCE-R).
Totodată, munca de acasă sau munca în regim hibrid din ultimii ani a crescut riscul amenințărilor informatice pentru companii. Un procent de 81% dintre liderii departamentelor de securitate informatică afirmă că organizația lor a început să implementeze sau are în prezent un mediu de lucru hibrid și 91% plănuiesc ca organizațiile lor să facă tranziția completă la acest model în următorii cinci ani, arată rezultatele unui studiu recent realizat de Microsoft, în cadrul căruia au fost intervievați peste 900 de Chief Information Security Officers.
”Peisajul securității cibernetice continuă să evolueze, iar modelul Zero Trust este acum imperativ pentru organizațiile care doresc să se protejeze, asigurând și flexibilitate angajaților pentru a fi productivi. Implementarea Zero Trust înseamnă tranziția de la încredere implicită – unde se presupune că întreaga rețea internă este sigură – la un model care presupune verificarea în mod explicit a întregii infrastructuri, pe baza tuturor semnalelor disponibile. Microsoft a creat un model de maturitate Zero Trust care ajută companiile să aleagă cele mai potrivite politici de securitate pe baza profilului lor. Conform raportului nostru, Cybersecurity trends in Central and Eastern Europe, 65% din companiile din România au implementat sau au ca prioritate implementarea telemuncii pe baza unei arhitecturi de securitate implicită, pentru care Microsoft recomandă o abordare de tip Zero Trust”, a declarat Eugen Rusen, Security Cloud Solution Architects Lead CEE în cadrul Microsoft.
Chiar dacă marile companii de tehnologie din întreaga lume au anunțat planuri de restructurare masive în ultimele luni, specialiștii IT din România sunt la mare căutare, iar cererea de experți în securitate cibernetică este în creștere.
”Departamentele de inginerie și de dezvoltare software sunt încă foarte active în marile companii de tehnologie. În plus, startup-urile profită de restructurările făcute de marile companii și angajează dezvoltatori software de top care poate nu erau la fel de accesibili înainte. Nevoia de inovare va exista în continuare, iar dezvoltatorii de top vor fi întotdeauna la mare căutare. În ceea ce privește securitatea cibernetică, am observat într-adevăr o creștere a cererii pentru aceste servicii. Piața IT din România este una dintre piețele cu cea mai rapidă creștere din Europa Centrală și de Est, iar securitatea cibernetică este o componentă cheie a sectorului IT&C de aici”, a declarat Moe Jame, CEO al companiei de servicii IT Team Extension și liderul grupului IT în cadrul Camerei de Comerț Elveția-România.
Administratie
Frontiere blindate în inima Europei: România, pilon de stabilitate la reuniunea strategică de la Budapesta
Într-un context geopolitic în care securitatea frontierelor externe ale Uniunii Europene a devenit o prioritate absolută, România își reconfirmă rolul de gardian regional. Recent, capitala Ungariei a găzduit „Întâlnirea șefilor autorităților de frontieră din statele membre ale Forumului Salzburg”, un eveniment de o importanță crucială pentru arhitectura de securitate a Europei Centrale și de Est. Potrivit unui comunicat oficial al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), reuniunea a fost dedicată armonizării strategiilor de control și gestionării fluxurilor migratorii care pun presiune pe statele membre.
Strategii comune împotriva migrației ilegale: O alianță extinsă în Balcani
Delegația română, condusă de chestorul principal de poliție Cornel-Laurian Stoica, inspector general al IGPF, a participat activ la discuțiile ce au vizat combaterea migrației ilegale, un fenomen aflat într-o dinamică alarmantă. Masa rotundă de la Budapesta nu a reunit doar membrii tradiționali ai Forumului Salzburg — precum Austria, Bulgaria, Polonia sau Ungaria — ci a inclus și statele din grupul „Prieteni ai Forumului” din Balcanii de Vest: Serbia, Bosnia și Herțegovina și Kosovo.
Această participare extinsă subliniază necesitatea unui scut comun. Sub coordonarea liderilor de frontieră, s-a realizat o analiză de ansamblu a riscurilor actuale, punându-se accent pe soluții operaționale imediate și pe schimbul de bune practici între statele aflate pe rutele migratorii critice.
Digitalizarea frontierelor: Implementarea sistemului EES, miza noului management integrat
Un punct central și extrem de incisiv al discuțiilor a fost operaționalizarea sistemului european EES (Entry/Exit System). Această tehnologie este menită să elimine vulnerabilitățile controlului clasic și să întărească managementul integrat al frontierelor prin monitorizarea digitală a fluxurilor de călători.
În cadrul sesiunilor de lucru, reprezentanții Poliției de Frontieră Române au prezentat progresele naționale privind acest instrument european, subliniind că o implementare coordonată este singura cale pentru a asigura interoperabilitatea între statele partenere. Mesajul transmis a fost clar: tehnologia trebuie să devină principalul aliat în depistarea rapidă a tentativelor de tranzit ilegal și în securizarea spațiului de liberă circulație.
România, partener de încredere în „Clubul de la Salzburg”
Prin vocea chestorului principal Cornel-Laurian Stoica, România și-a reafirmat angajamentul de a rămâne un furnizor de securitate și stabilitate. Experiența acumulată la frontierele externe ale UE poziționează țara noastră ca un actor determinant în cadrul Forumului Salzburg, platformă regională inițiată în anul 2000 pentru a combate criminalitatea transfrontalieră.
Reamintim că Forumul Salzburg reprezintă un motor al dialogului multilateral între ministerele de interne din regiune, iar implicarea activă a IGPF la acest nivel demonstrează că România nu doar respectă standardele europene, ci contribuie direct la modelarea viitorului securității pe continent. „Participarea la această reuniune reconfirmă implicarea activă în dezvoltarea cooperării internaționale pentru asigurarea unui climat de siguranță la frontiere”, au concluzionat oficialii Poliției de Frontieră în urma evenimentului din Ungaria. (Paul D.).
Administratie
Victorie pentru pacienți în Parlament: Prima zi de concediu medical revine la plata integrală pentru categoriile vulnerabile
Într-un demers marcat de perseverență politică și responsabilitate socială, Ministerul Sănătății reușește să corecteze o inechitate majoră care îi lăsa pe mulți români fără protecție financiară în momentele de boală. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat recent că plenul Camerei Deputaților a votat introducerea unor excepții vitale, prin care prima zi de concediu medical va fi din nou plătită pentru pacienții aflați în situații critice.
De la eșecul în Guvern la succesul din Parlament: O luptă pentru drepturile pacienților
Drumul către această reparație legislativă nu a fost lipsit de obstacole. Potrivit declarațiilor făcute de Alexandru Rogobete, propunerea a fost inițial înaintată sub formă de Ordonanță de Urgență în Executiv, însă nu a întrunit consensul necesar. Ministrul a refuzat însă să abandoneze proiectul, mutând „bătălia” pentru drepturile pacienților în forul legislativ.
„Când o decizie bună nu trece din prima, nu o abandonezi. O corectezi, o explici și o duci până la capăt”, a subliniat oficialul, evidențiind că tenacitatea echipei de la Ministerul Sănătății a dus la adoptarea proiectului de lege PL-x 147/2026, cu sprijinul parlamentarilor care au înțeles urgența măsurii.
Sfârșitul alegerii imposibile: Muncă în suferință sau pierderea banilor
Măsura adoptată vine să elimine o presiune uriașă de pe umerii celor care se confruntă cu afecțiuni severe. Până la acest vot, mulți salariați erau forțați să aleagă între a merge bolnavi la serviciu sau a pierde veniturile pentru prima zi de incapacitate de muncă. În viziunea ministrului Rogobete, un sistem care nu își protejează oamenii în momente de vulnerabilitate este unul care are nevoie de reformă urgentă.
Excepțiile introduse vizează direct acele categorii unde nevoia de sprijin este maximă:
- Pacienții cronici și cei incluși în programele naționale de sănătate;
- Persoanele care necesită spitalizare de zi;
- Cazurile ce reprezintă urgențe medico-chirurgicale.
Concediul medical, un pilon de securitate, nu o jumătate de măsură
Prin această victorie legislativă, Ministerul Sănătății reafirmă faptul că asistența socială în caz de boală trebuie să fie o formă de protecție reală și completă. Alexandru Rogobete a transmis mulțumiri comisiilor de sănătate și de muncă pentru deschidere, subliniind că acest pas consolidează încrederea cetățenilor în instituții.
„Concediul medical nu este un beneficiu acordat cu jumătate de măsură. Este o formă de protecție reală – pentru pacient, pentru cei din jur și pentru întregul sistem”, a conchis ministrul. Prin deblocarea plății pentru prima zi de concediu în cazurile grave, România face un pas important spre un sistem de sănătate mai uman, unde deciziile administrative sunt aliniate cu nevoile imediate ale populației.
Exclusiv
OPERAȚIUNEA „BINOCLUL”: Cum a ajuns IOR jucăria privată a „Reginei Restructurărilor” sub binecuvântarea Ministerului
Arheologie administrativă: S-a dezgropat un ordin din epoca de piatră pentru a instaura dictatura „specialilor”
Într-o demonstrație de agilitate legislativă care ar face invidios orice iluzionist de bâlci, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a reușit performanța de a transforma industria optică românească într-un experiment de laborator politic. Rețeta e simplă și miroase a praf de pușcă și interese de grup: se ia o companie strategică precum S.C. IOR S.A., se ignoră cu desăvârșire orice regulă de guvernanță corporativă și se reactivează, ca prin minune, un „cadavru” administrativ sub forma Ordinului nr. 1210 din 2016.
De ce să te complici cu concursuri transparente, cu profesioniști sau cu birocrația plictisitoare a legii, când poți să scoți de la naftalină o procedură de „administrare specială”? Astfel, sub bagheta ministrului USR, Ambrozie-Irineu Darău, IOR a încetat să mai fie o mândrie a industriei naționale, devenind, peste noapte, un fief personal unde transparența este tratată ca o boală contagioasă.
Miron, „Omul-Orchestră”: De la Carfil la IOR, cu aceleași pârghii de fier
Personajul central al acestei epopei a capturării statului este Adriana-Laura Miron, o figură care pare să fi descoperit secretul ubicuității administrative. După ce s-a instalat confortabil la S.C. Carfil S.A., „pupila” ministerului a primit prin Ordinul nr. 444/18.03.2026 și cheile de la IOR.
Sursa noastră, analiza documentelor oficiale (Ordinul 444 și Mandatul Special aferent), ne relevă un tablou de un absurd kafkian: doamna Miron nu este un simplu administrator, ci un veritabil „administrator suprem”. Cu un istoric judiciar care ar ridica sprâncenele oricărui ofițer de integritate, dar cu sprijinul necondiționat al „reformatorilor” de la minister, aceasta controlează acum două entități critice ale industriei de apărare. Se pare că în viziunea actuală, expertiza se măsoară în dosare la DNA și în capacitatea de a executa ordine fără a pune întrebări incomode.
Mandatul „Terminator”: Puteri dictatoriale deghizate în restructurare
Dacă citiți Mandatul Special al doamnei Miron, s-ar putea să aveți senzația că parcurgeți decretul de numire al unui guvernator militar într-o provincie cucerită. Articolele din mandat îi oferă puteri care fac un CEO de multinațională să pară un biet stagiar:
- Marea tăiere: Poate decide restructurări și concedieri după bunul plac, fără filtrul vreunui Consiliu de Administrație.
- Marea vânzare: Articolul 4 îi dă dreptul să decidă „vânzări de active” și fuziuni. Într-o lume a imobiliarelor scumpe, IOR-ul devine brusc o tartă foarte apetisantă.
- Marea epurare: Sub pretextul „anulării actelor frauduloase”, Miron are „justiția proprie” în mână, putând elimina orice voce critică din interiorul companiei sub amenințarea instanței.
Guvernanța corporativă, aruncată la coș sub paravanul „avariei”

Este fascinant cum, în 2026, Ministerul Economiei folosește o „stare de avarie” inventată pentru a ocoli OUG 109/2011. Guvernanța corporativă, evaluările de performanță și independența sunt doar niște cuvinte pompoase folosite în campania electorală. În realitate, se preferă „înghețarea” legii și instalarea unui om de casă cu puteri discreționare.
Întrebările rămân, ca de obicei, fără răspuns: Cum poate o persoană vizată de anchete penale să gestioneze active strategice de miliarde? Cine verifică dacă „restructurarea” nu e doar un nume codificat pentru „devalizare”? Și, mai ales, cât timp va mai trece până când IOR va deveni doar o amintire optică, privită printr-un binoclu reglat greșit de la minister?
Până la un răspuns oficial, S.C. IOR S.A. rămâne captivă într-un joc de putere unde „specialul” din titlul de administrator nu se referă la competență, ci la regimul de imunitate și control absolut asupra resurselor statului. Voom reveni. (Cristina T.).
Notă: Adriana-Laura Miron beneficiază de prezumția de nevinovăție până la o decizie definitivă a instanței, chiar dacă mandatul său la cârma IOR și Carfil pare deja o sentință pentru industria de apărare.
-
Exclusivacum o ziCan-can din spatele gratiilor: când decizia administrativă miroase a vendetă personală
-
Exclusivacum 4 zileOrizonturi încețoșate la IOR: Cum se lichidează industria de apărare sub „privirea oarbă” a turistului ministerial Ambrozie Darău
-
Exclusivacum 4 zileMarea bubuitură a incompetenței: Cum a dinamitat Statul Român investițiile americane pentru o Fabrică de Pulberi care există doar pe hârtie
-
Exclusivacum o ziOPERAȚIE PE PORTOFEL DESCHIS: Spitalul din București unde intri cu demnitate și ieși în izmene, ușurat de bani
-
Exclusivacum 4 zileAdio, „Secret de Stat” la budă! Sindicatul Diamantul dă stingerea paranoiei din Ministerul Afacerilor Interne
-
Exclusivacum 4 zileAPOCALIPSA INTEGRITĂȚII LA ARAD: AGENTUL CARE A REFUZAT SĂ FIE „BĂIAT DEȘTEPT” ȘI A LĂSAT UN ȘOFER CU BANII ÎN AER
-
Exclusivacum 3 zileCastelul boierilor cu epoleți și mizeria de la talpa cizmei: Noua Lege a Salarizării, un scuipat pe obrazul polițistului din stradă
-
Exclusivacum 4 zileOperațiunea „Cățeluș cu păru’ creț”: Festivalul „ghiocelul de la Interne (M.A.I.).”



