Administratie
„Am participat la multe activităţi de instruire în ţară. De departe, îmi plac cele cu forţele pentru operaţii speciale”
Aviatorii Escadrilei 903 Elicoptere din Baza 90 Transport Aerian Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu se antrenează intens pentru misiunile ce urmează a fi executate anul acesta.
Baza 90 Transport Aerian are în compunere o escadrilă de elicoptere IAR-330 Puma. Aceasta are ca obiectiv principal transportul aerian al trupelor şi materialelor în folosul forţelor aeriene sau celorlalte categorii de forţe, precum şi sprijinul autorităţilor publice în situaţii de urgenţă.
Aviaţia de transport a început să joace un rol din ce în ce mai important, începând cu derularea misiunii din Afganistan executată de militarii români. Astfel, s-a dezvoltat conceputul de sprijin de luptă atât cu aripă fixă, cât şi rotativă şi a apărut nevoia stringentă de transport aerian.
Marea unitate de aviaţie a executat misiuni de transport strategic, iar elicopterele IAR-330 Puma au ajutat în pregătirea militarilor români pentru misiune prin asigurarea sprijinului tactic pentru forţele terestre şi cele pentru operaţii speciale pe timpul derulării exerciţiilor din ţară.
I-am vizitat pe elicopteriştii de la Otopeni la început de an, la puţin timp de la începerea anului de instrucţie şi a zborului. Am văzut trei generaţii de piloţi care formează o echipă ce îşi doreşte mult să se afirme. Se învaţă mult, se studiază regulamente, se zboară.

Toate acestea sub semnul respectării regulilor unui zbor în siguranţă. Între două zboruri, am reuşit să-i smulg câteva minute comandantului Escadrilei 903 Elicoptere, comandor Ciprian Marin. Este un pilot şi ofiţer de stat major cu multă experienţă, cu peste 1400 ore de zbor la activ şi a executat patru misiuni internaţionale.
În 2005 a fost în Bosnia și Herţegovina, ca pilot în misiunea Althea, în 2011 şi 2013 în Afganistan pe aeroportul din Kabul şi ultima misiune în 2020 în calitate de comandant al detaşamentului Carpathian Pumas în Mali, rotaţia a II-a. S-a adunat multă experienţă plus masterul de comandă la Universitatea Naţională de Apărare în 2016 şi Air War College, în 2019, în SUA.
La această escadrilă m-am reîntors în ianuarie 2021, după o perioadă de aproape zece ani în care am activat în Statul Major al Forţelor Aeriene (SMFA) sau am fost în misiuni sau la cursuri. Sunt un produs al mai multor escadrile. Mă uit în spate şi pot să spun că m-am format în garnizoana România.
Sunt născut în Moreni, Dâmboviţa, am urmat liceul militar la Alba Iulia, am absolvit academia la Braşov, şcoala de aplicaţie la Boboc. Am fost repartizat în prima unitate la Caransebeş, ulterior, după desfiinţare, am ajuns la Boteni, iar din 2004 am venit la Otopeni. Aici mi-am petrecut o mare parte a carierei, rememorează comandorul Marin.

După ce am revenit la Escadrila 903 Elicoptere mi-a fost puţin greu să mă reobişnuiesc cu nivelul tactic. Am plecat de la SMFA vorbind despre noua dotare a Forţelor Aeriene române şi am revenit la elicopterele IAR-330 Puma care au ceva ani vechime. M-am lovit de realitatea problemelor sociale cu care se confruntă militarii, de tehnică, de misiunile ce le avem de îndeplinit. Ne dorim să fim angrenaţi în mai multe activităţi, atât pentru aviaţia militară, cât şi pentru celelalte categorii de forţe.
Comandor Ciprian Marin
A trecut prin multe în misiunile executate, atât în ţară, cât şi în străinătate. Consideră că este plăcut să știi că poți să ajuţi pe cineva şi că pacientul pe care l-ai transportat s-a făcut bine sau că militarii pe care i-ai ajutat să se deplaseze rapid dintr-un loc în altul şi-au executat cu succes misiunea și datorită sprijinului venit din partea aviației. A trăit şi momente critice, atât în perioada de pregătire şi, ulterior, în partea de executare a misiunii.
Prima regulă a salvării unei vieți este ca salvatorul să nu devină la rândul său victimă. Pentru mine, colegii mei sunt foarte buni, chiar dacă misiunile alocate sunt mai puține faţă de cele pe care le execută colegii de la SOCAT sau LR-M. Avem piloți și mecanici foarte bine pregătiţi, dornici de a-şi demonstra capabilităţile.
Cei care vin din urmă vor fi la fel de bine instruiţi, pentru că au de la cine să înveţe. Suntem o escadrilă de transport eficientă şi gata oricând de îndeplinirea unei misiuni, spune comandorul Ciprian Marin.
Pe plan profesional îşi doreşte să se realizeze o modernizare a flotei de elicoptere din dotarea Forțelor Aeriene române, astfel încât acestea să contribuie și pe viitor, în siguranță, la îndeplinirea misiunilor desemnate.
Sublocotenentul Luiza Docuz tocmai venise de la zbor. De loc din Azuga, Prahova, este absolventă a Colegiului Naţional Militar Dimitrie Cantemir de la Breaza. A terminat şefă de promoţie în 2021 Academia Forţelor Aeriene (AFA), la elicoptere forţe aeriene. Nu a urmărit să fie printre primii.

Am participat la multe activităţi de instruire în ţară. De departe, îmi plac cele cu forţele pentru operaţii speciale. Sperăm să avem cât mai multe cu ei. Suntem un colectiv bun, cu oameni primitori, unde te integrezi repede. Ne ajutăm între noi. Nu mi s-a spus niciodată nu! Elicopterele au o vârstă, dar ne facem treaba cu ele. Tehnicii se ocupă foarte bine de ele, ne simţim în siguranţă când zburăm.
Sublocotenent Luiza Docuz
A învăţat şi totul a venit de la sine. A adunat până acum 75 de ore de zbor. Are un frate mai mare cu un an, Sabin, care este încadrat tot ca pilot aici, la Escadrila 903 Elicoptere.
Mi-a plăcut armata de mică, iar când am realizat că voi deveni pilot am sperat ca, măcar o dată în carieră, să trec peste casa părintească. Când a fost să-mi aleg academia, Sabin mi-a spus ce înseamnă AFA. M-am regăsit în ceea ce a spus el şi… am ales aviaţia!, spune sublocotenentul Luiza Docuz.
A reuşit să zboare şi pe deasupra casei părinteşti, peste Azuga, deoarece a avut traiecte de zbor pe Valea Prahovei. A văzut-o pe mama sa şi a fost foarte emoţionată.
A ales să vină la Escadrila 903 Elicoptere fiindcă aici era şi fratele său, dar a pus în balanţă mai multe lucruri. Au venit mai puţini din promoţie şi poate să zboare mai mult. Hotărâtă pe destinul ei, ştie ce are de făcut pe viitor.
Acum acumulăm multe informaţii. Aşa că ne dorim să zburăm cât mai mult. Învăţăm multe, ne formăm automatisme. La Boboc am primit aripile de pilot şi am conştientizat ce înseamnă o aeronavă militară. E mult de învăţat, am ore de zbor alocate aşa că … am treabă, afirmă sublocotenentul Luiza Docuz.
Căpitanul Bogdan Stanciu se pregătea intens pentru un nou zbor. Într-o pauză am aflat mai multe despre el. Are 30 de ani, este căsătorit şi este de loc din Buzău. A absolvit AFA în 2015 şi are la activ peste 700 ore de zbor.

Aici, la Otopeni, cresc! Conştientizez mai mult riscurile meseriei, tipurile de misiuni pe care le am de executat. Cu cât învăţ mai mult la sol, cu atât ştiu mai mult în aer. Sincer, când sunt în elicopter nu realizez cât de mare e elicopterul , dar mă simt bine şi ştiu că eu am întotdeauna controlul.
Căpitan Bogdan Stanciu
Am ales Escadrila 903 Elicoptere pentru a fi în Bucureşti şi pentru că mi-a plăcut foarte mult IAR-330 Puma. Am o profesie care te pune câte o dată în situaţii provocatoare.
Trebuie să fim atenţi la pregătire şi conectaţi la realitate. Să nu uităm că avem tot timpul de învăţat şi acumulăm de la cei cu experienţă. Îmi doresc să merg într-o misiune externă ca pilot. Parcă nu ai o carieră împlinită fără ea. Asta îmi lipseşte!, declară căpitanul Bogdan Stanciu.
A ales aviaţia deoarece crede că este o armă extrem de intersantă. Pentru el, a fi pilot e un vis împlinit.
Unul dintre cele mai frumoase momente a fost când am trecut în zbor peste casa bunicilor şi bunicul a ieşit din casă cu un drapel şi l-a fluturat. A fost ceva unic! Am realizat atunci ceea ce am devenit!
Acum cred că adolescentul buzoian care dorea să fie pilot şi-a îndeplinit câteva din obiectivele de atunci. Mai sunt multe de făcut. E normal să vrei tot timpul mai mult. Peste cinci ani, tot aici, la escadrilă, mă văd, spune căpitanul Stanciu. (Lucian Irimia).
Administratie
Tentativă de fraudă la frontieră dejucată la Otopeni; Patru pasageri prinși cu pașapoarte false după un „supracontrol” în zona non-Schengen
Vigilența polițiștilor de frontieră de pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni a dus la interceptarea a patru persoane care au încercat să eludeze controalele de securitate pentru a ajunge ilegal în Irlanda. Metoda folosită de aceștia — o „dublă identitate” bazată pe documente autentice la ieșire și acte false la îmbarcare — a fost deconspirată în urma unei verificări inopinat în zona tranzit.
Stratagema de pe Otopeni: Documente autentice pentru control, pașapoarte străine false pentru Dublin
Potrivit informațiilor furnizate de Poliția de Frontieră Română, incidentul a avut loc în zona non-Schengen a aeroportului. Patru persoane (doi bărbați și două femei) au reușit inițial să treacă de ghișeele de control folosind documente legale: trei documente de călătorie austriece pentru refugiați și un pașaport tanzanian. Aceste acte, deși autentice, nu le-ar fi permis intrarea pe teritoriul Irlandei.
Odată ajunși în zona de tranzit, cei patru au încercat să schimbe tactica. La momentul îmbarcării pentru cursa spre Dublin, aceștia au prezentat la poarta de control un nou set de acte: trei pașapoarte cu însemnele autorităților din Norvegia și unul irlandez.
„Supracontrolul” care a dărâmat planul: Verificări tehnice asupra actelor norvegiene și irlandeze
Sursa citată, Poliția de Frontieră Aeroport Otopeni, precizează că suspiciunile agenților au apărut imediat ce au fost prezentate noile documente. În cadrul unui „supracontrol”, polițiștii au observat discrepanțe majore între actele prezentate la îmbarcare și cele folosite la intrarea în terminal.
Verificările tehnice au confirmat rapid bănuielile: pașapoartele norvegiene și cel irlandez nu îndeplineau condițiile de formă și fond ale unor documente autentice, fiind identificate ca fiind false. Mai mult, în cazul documentului irlandez, s-a constatat că posesorul nu era una și aceeași persoană cu cea înscrisă în pașaport, fiind vorba despre o substituire de persoană.
Final de drum la București: Suspecții, preluați de Inspectoratul General pentru Imigrări
Planul celor patru pasageri de a ajunge în spațiul anglo-saxon folosind identități europene false s-a încheiat brusc în aeroportul bucureștean. După identificarea documentelor reale — cele eliberate de Austria și Tanzania — a devenit clar că tentativa de fraudă a fost motivată de restricțiile de călătorie aplicate documentelor lor originale.
Ca urmare a celor constatate, persoanele în cauză au fost extrase din fluxul de pasageri și predate unei echipe din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). Autoritățile continuă cercetările pentru a stabili proveniența documentelor false și pentru a dispune măsurile legale ce se impun, conform procedurilor de securitate transfrontalieră. (Sava N.).
Administratie
România sub „scutul” Schengen și presiunea frontierelor externe: Peste 90.000 de tranzitări în 24 de ore și mii de verificări digitale în bazele de date europene
România își menține rolul critic în securizarea flancului estic al Uniunii Europene, gestionând un flux masiv de persoane și mărfuri la frontierele externe, în timp ce consolidează integrarea în spațiul de liberă circulație. Potrivit celor mai recente date furnizate de Poliția de Frontieră Română, în ultimele 24 de ore, aproximativ 93.300 de persoane, cetățeni români și străini, au trecut granițele țării, fiind susținute de peste 16.100 de mijloace de transport.
Trafic intens la granițele non-Schengen: Flux constant la frontiera cu Ucraina și Republica Moldova
Atenția autorităților rămâne concentrată pe frontiera externă a României (Serbia, R. Moldova, Ucraina), dar și pe rutele maritime și aeriene din afara spațiului Schengen. Din totalul tranzitului, peste 45.000 de persoane au efectuat formalitățile de intrare în țară.
O componentă majoră a acestui flux este reprezentată de cetățenii ucraineni. Sursa citată, Poliția de Frontieră Română, precizează că de la debutul conflictului în februarie 2022 și până la data de 21 iulie 2026, peste 15,2 milioane de cetățeni ucraineni au intrat pe teritoriul României, beneficiind de un control riguros, în deplină conformitate cu reglementările naționale și comunitare.
Libertate de mișcare spre Vest: Un an și jumătate de la ridicarea controalelor la granițele cu Ungaria și Bulgaria
Începând cu 1 ianuarie 2025, peisajul mobilității la granițele interne ale României s-a schimbat radical. Deplasarea către Ungaria și Bulgaria se realizează acum fără oprirea sistematică la cabinele de control, marcând integrarea deplină în Spațiul Schengen.
Totuși, libertatea de mișcare nu înseamnă absența supravegherii. Poliția de Frontieră Română informează că echipele sale mențin o prezență activă în zona de competență de până la 30 km de la frontieră. Aici, sunt efectuate controale aleatorii și nesistematice pentru a preveni activitățile ilegale, asigurând un echilibru între confortul călătorilor și siguranța națională.
Securitate high-tech: Peste 14.000 de verificări în aplicația eDAC pentru combaterea infracționalității
Tehnologia joacă un rol vital în gestionarea frontierelor moderne. În ultimele 24 de ore, polițiștii au utilizat terminale mobile pentru a efectua peste 14.200 de verificări în aplicația eDAC, conectată direct la bazele de date relevante din Spațiul Schengen.
Eficiența acestor măsuri se reflectă în cifrele intervențiilor:
- 107 fapte ilegale depistate (50 de infracțiuni și 57 de contravenții);
- Amenzi aplicate în valoare de peste 38.000 de lei;
- Bunuri confiscate în valoare de 174.200 lei, protejând astfel piața și consumatorii de produse ilicite.
Filtru riguros pentru siguranța națională: Interdicții de intrare și ieșire din țară
Monitorizarea atentă a documentelor a condus la refuzul intrării în țară pentru 22 de cetățeni străini care nu îndeplineau condițiile legale. De asemenea, 15 cetățeni români au fost opriți la ieșirea din țară din diverse motive juridice, conform raportărilor oficiale.
Pentru a facilita traficul și a reduce timpii de așteptare, Poliția de Frontieră Română recomandă utilizarea aplicației „Trafic on-line”. Mesajul autorităților este ferm: echipele rămân permanent la datorie pentru a asigura un tranzit fluid, dar și pentru a sancționa cu asprime orice tentativă de încălcare a legii la hotarele țării. (Paul D.).
Administratie
Ofensivă diplomatică la Bruxelles: Tánczos Barna cere ridicarea blocajului asupra exporturilor de ovine și compensații de urgență pentru fermierii români
Sectorul zootehnic din România se află într-un moment de cotitură, în timp ce oficialii de la București încearcă să deblocheze criza exporturilor de ovine care afectează mii de producători locali. Într-o declarație de impact publicată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna a anunțat rezultatele celei de-a doua întrevederi cu Olivér Várhelyi, Comisarul european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, subliniind urgența unor soluții concrete pentru redeschiderea piețelor externe.
Strategia de revenire: Flexibilitate pentru un sector aflat în impas
Miza principală a discuțiilor de la nivel înalt a fost obținerea unei derogări care să permită reluarea treptată a activității comerciale. Potrivit sursei citate, Ministerul Agriculturii, Tánczos Barna a solicitat oficial Comisiei Europene o doză sporită de flexibilitate în aplicarea normelor de export.
Această abordare este considerată vitală pentru a facilita o perioadă de tranziție care să permită fermelor românești să reintre pe circuitele internaționale fără a fi strivite de reglementări excesiv de rigide în plină criză sanitară.
Factura crizei: Se solicită compensații pentru profitul nerealizat și repopularea fermelor
Dincolo de barierele comerciale, impactul financiar asupra fermierilor este devastator. În acest sens, oficialul român a pus pe masa oficialilor europeni o listă clară de revendicări financiare. România solicită compensații care să acopere nu doar pierderile directe de venit, ci și profitul nerealizat de fermieri din cauza restricțiilor.
„Am cerut compensații pentru fermierii afectați, inclusiv pentru finanțarea controalelor și repopularea fermelor”, se arată în informarea transmisă de Tánczos Barna. Mesajul este clar: fără un sprijin financiar masiv, capacitatea de refacere a efectivelor de animale și sustenabilitatea fermelor sunt puse sub un risc major.
Ultimatum pentru autoritățile interne: Credibilitatea pierdută, principalul obstacol în fața Europei
Cea mai incisivă parte a declarației vizează însă situația internă și modul în care criza a fost gestionată până acum. Tánczos Barna a lansat un avertisment dur către autoritatea sanitar-veterinară din România, subliniind că principala piedică în calea ridicării restricțiilor este lipsa de încredere a partenerilor europeni.
Conform oficialului, recuperarea „credibilității pierdute” în fața Comisiei Europene trebuie să fie prioritatea zero. Pentru ca exporturile să fie reluate, autoritățile de control din România sunt obligate să prezinte un plan de combatere a bolilor la ovine și caprine care să fie, de această dată, nu doar teoretic, ci aplicabil și transparent, reconstruind de la zero un sistem de control funcțional și eficient.
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 23 de oreHipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 23 de oreO nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”



