Această recomandare a Comisiei Europene a venit după ce, în iunie 2017, dar şi în iunie 2018, Consiliul European a emis recomandări prin care a cerut României să implementeze măsuri care să corecteze deviaţiile de la ţinta de deficit.

Deficitul bugetar este un important indicator macroeconomic în care cheltuielile depășesc veniturile, reflectând sănătatea financiară a unui stat.

Chiar dacă se înregistrează creștere economică, iar veniturile statului cresc, deficitul poate scăpa de sub control din cauza creșterii cheltuielilor guvernamentale .

Cursdeguvernare.ro notează că ţara noastră a scăpa t ca prin urechile acului de sancţiuni, după ce Comisia Europeană a prelungit termenul de corecţie a deficitului, ca urmare a efectelor economice negative produse de criza pandemică.

Aceeaşi sursă arată că, dacă va fi detectată o fraudă în raportarea statistică a României referitoare la deficitul bugetar, se vor putea aplica sancțiuni rapide, pornind de la o amendă de 0,2% din PIB și mergând spre 0,5% din PIB.

Măsurile punitive pot fi adoptate de Consiliul European doar cu majoritate calificată (55% dintre statele membre votează pentru, adică 15 din 27 de ţări), încă din faza timpurie a plasării în procedura de deficit excesiv. Atunci când Consiliul European constată că deficitul este excesiv, formulează recomandări ţării şi prescrie un termen-limită maxim pentru ca aceasta să ia măsuri eficiente (trei sau şase luni).

Dacă ţara respectivă nu respectă decizia Consiliului, acesta poate da sancţiuni, care se impun progresiv, începând cu: obligativitatea depunerii la Comisie a unui depozit purtător de dobândă, de 0,2 % din PIB în etapa preventivă; obligativitatea depunerii unui depozit cu dobândă zero, de 0,2 % din PIB în etapa corectivă. Acest depozit este transformat într-o amendă de până la 0,5 % din PIB dacă nu sunt respectate recomandările de corectare a deficitului excesiv.

România a fost singura ţară din UE care a intrat în criza pandemică cu un deficit mult mai mare decât limita europeană de 3%, 2019 consemnând un deficit de 4,6%.

Ciprian Dascălu, economist-şef al BCR a declarat pentru  economedia.ro că România este ţara cu cel mai mare deficit bugetar din PIB din toată Uniunea Europeană, având de asemenea cel mai mare deficit de cont curent din spaţiul unic european, singura țară care a depăşit pragul de 5%.

România este un stat dependent de importuri, plecând de la alimente şi servicii, până la materie primă pentru necesităţi industriale.

Între ianuarie şi septembrie 2022, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 20,181 miliarde de euro, comparativ cu 12,640 miliarde de euro aferent perioadei similare a lui 2021.

Observăm că, în doar un an, diferenţa dintre importuri şi exporturi a crescut cu aproape opt miliarde de euro, în favoarea importurilor. La finalul anului trecut, Banca Naţională a României (BNR) transmitea că deficitul de cont curent a continuat să crească, soldul la zece luni depăşind cu 38% nivelul înregistrat în tot anul 2021.

Se observă că, în doar o lună, deficitul contului curent al balanţei de plăţi s-a adâncit, ajungând la 23 de miliarde de euro, cu aproape trei miliarde de euro peste nivelul din septembrie.

BNR, citată de profit.ro, transmitea că ponderea în produsul intern brut al deficitului de cont curent a ajuns la 8,3% din PIB, cea mai mare de după 2008, de la 7% anul trecut, și ar putea trece, chiar și de pragul de 10% dacă ritmul nu încetinește.

Totodată, datoria publică este în creştere în ultimii ani, în 2022 trecând de pragul de 50% din PIB. Recomandările Comisiei Europene arată că Guvernul va trebui să se încadreze într-un deficit bugetar de 2,9% din PIB la finelui lui 2024, iar creşterea cheltuielilor guvernamentale în acel an să fie de 0%.

Recent, economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, citat de profit.ro, a declarat că reducerea deficitului bugetar trebuie făcută rapid, întrucât România nu are pieţe financiare suficient de dezvoltate care să permită creşterea datoriei publice, fiind dependentă de finanţarea externă, aceasta făcându-se la dobânzi pe termen lung nemaiîntâlnite în ultimii 17 ani.

În luna octombrie a anului trecut, agenţia de rating Fitch a reconfirmat ratingul suveran al României la BBB- cu perspectivă negativă, ultimul nivel recomandat pentru investiţii.

Dacă România ar ajunge în categoria junk, nivelul de credibilitate a statului ar fi similar cu al multor țări din Africa.

În evaluarea făcută, Fitch Ratings susţinea că ratingul BBB- cu perspectivă negativă este susţinut de calitatea de membru UE şi de fluxurile de capital dinspre Comisia Europeană care sprijină investiţiile.

Acest atu pe care îl avem este totuşi contrabalansat de deficitul bugetar şi cel de cont curent, foarte mari comparativ cu ale altor state din UE.

La rândul lui, Ionuţ Dumitru confirmă poziţia Fitch, spunând că, atunci când se împrumută de pe pieţele internaţionale, România plăteşte cele mai mari dobânzi din UE din cauza ratingului de ţară scăzut, care face din Guvernul României un debitor lipsit de credibilitate si predictibilitate.

Dan Chirleșan, conferențiar universitar doctor la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, explică, pentru Europa Liberă, faptul că România se împrumută la dobânzi mai mari din două motive: credibilitatea guvernului referitoare la capacitatea de rambursare a creditului și de garanțiile pe care le oferă acesta.

Noi acum ne împrumutăm la dobânzi foarte mari pentru că cei care ne dau bani împrumut știu că, la scadență, nu îi vom rambursa din ceea ce producem intern și vom rostogoli datoria aceasta, adică vom transforma un credit într-un alt credit, spune profesorul de finanțe-bănci.

Ca să realizăm, cu adevărat, cât de mari sunt dobânzile la care se împrumută România, trebuie specificat că Bulgaria plăteşte dobânzi de maximum 2% la împrumuturile pe termen lung.

Conform zf.ro, la prima ieşire din acest an pe pieţele internaţionale, Guvernul României a împrumutat patru miliarde de dolari, pentru a acoperi deficitul bugetar şi pentru a refinanţa datorii mai vechi: 1,24 miliarde de dolari pe cinci ani, la o dobândă de 6,7%, 1,5 miliarde de dolari cu dobândă de 7,2% şi 1,25 de miliarde de dolari la o dobândă de 7,6%.

Conform calculelor făcute de sursa citată, statul plăteşte, anual, pentru împrumuturile pe 30 de ani, o dobândă de aproape 100 de milioane de dolari. Observăm o deteriorare a credibilităţii statului român, în ultimii an, confirmată şi de faptul că, în 2020, România plătea dobânzi la împrumuturile pe termen lung în dolari de maximum 4%.

În aceeaşi zi în care a împrumutat patru miliarde de dolari, statul a atras de pe piaţa internă alte 3,35 miliarde de lei. Ministerul Finanţelor estimează că, anul acesta, 70% din deficit va fi finanţat cu împrumuturi de pe pieţele externe. (L. Anghel).