Featured
Președintele Ucrainei presează/șantajează companiile ce finanțează Comitetul Internațional Olimpic. Noi să milităm pentru normalitate!
Competițiile mondiale din sporturile olimpice s-au desfășurat în ultimul an fără participarea sportivilor ruși și belaruși, federațiile sportive internaționale respectând astfel recomandarea Comitetului Internațional Olimpic, care viza excluderea acestora din întreceri, în urma invaziei ruse a Ucrainei din februarie 2022.
Rușii și belarușii au respectat fără proteste decizia federațiilor sportive, au considerat inclusiv că-și feresc astfel sportivii de eventualele incidente generate de emoția planetară referitoare la război, și astfel au impus loturilor olimpice în ultimul an programe de cantonamente, cu diverse posibilități de întreceri sportive amicale, de tip Rusia-Belarus, sau cu alte loturi de sportivi din țări ce-au riscat oprobiul acceptând invitațiile venite de la Moscova sau Minsk.
Am spus-o de mai multe ori, și repet acum, decizia CIO a fost una excesivă, nedreaptă, ce violează principiile înscrise în ”Carta Olimpică”, riscă să afecteze spiritul întrecerilor sportive și generează un precedent ce poate fi invocat mereu în viitor pentru interzicerea sportivilor și din alte țări ce se vor afla în situații similare de conflict militar, situație clar previzibilă pentru următoarele decenii. Regimul lui Zelenskiy a impus teroarea printre sportivii și antrenorii ucraineni, care au fost obligați să semneze și să emită declarații publice care cereau eliminarea competitorilor ruși și belaruși, iar cine a refuzat a fost eliminat din activitatea sportivă sau pedepsit în diverse moduri, pe care dacă le-ați ști, v-ați îngrozi. Cunosc aceste lucruri în mod nemijlocit, am prieteni și colaboratori printre reprezentanții sporturilor din toate cele trei țări, Rusia, Belarus, Ucraina, iar această situație absurdă și nedreaptă, laolaltă cu teroarea implicată, au fost discutate în toate întâlnirile internaționale la care am participat în ultimul an.
Spre finalul anului trecut, sub presiunea șefilor de federații sportive internaționale sau naționale, Thomas Bach, președintele CIO, a luat taurul de coarne și a emis ipoteza reintroducerii permisiunii de participare la competiții a sportivilor ruși și belaruși din 2023 (fără posibilitatea de a concura cu însemnele naționale), vrând să reintre astfel în legalitate, respectând ”Carta Olimpică”, ce prevede în mod expres nediscriminarea competitorilor ce provin din regimuri supuse sancțiunilor politice internaționale. Mișcarea Olimpică a primit un sprijin public consistent din partea președintelui Franței, care a declarat în mod salutar că nu concepe ca Olimpiada de la Paris să se desfășoare fără participarea campionilor din cele două țări vizate de sancțiuni, fapt ce a generat protestele regimului Zelenskiy, ce amenință că Ucraina va boicota Olimpiada dacă rușii și belarușii vor fi admiși. Ieri, tot de la Paris, Marius Vizer, președintele Federației Internaționale de Judo (IJF), a reiterat rolul mare și benefic al sportului tocmai pentru pace, unitate și normalitate în lume: ”(…) „Războiul și politica nu pot diviza sportul și nu ne pot diviza pe noi. Sportul și religia aduc cele mai importante valori ale societății, care promovează principiile de respect, solidaritate și pace. Sportul este ultima punte, care astăzi, în confruntările din lume, poate fi un mesager pentru pace și unitate și poate lucra pentru reconciliere. Îmi doresc ca judo-ul să fie întotdeauna un simbol al păcii, un simbol al unității, solidarității și prieteniei în lume.” (stiripesurse) Replica a venit imediat chiar de la Zelenskiy care, neavând argumente ce pot fi luate în considerare respectând Carta Olimpică, a recurs la acțiuni de presiune/șantaj asupra companiilor ce finanțează sportul olimpic, trimițându-le scrisori proprietarilor acestora, prin care le cere să sisteze finanțarea, în cazul în care CIO decide să permită participarea la competiții a rușilor și belarușilor: „Ucraina a trimis scrisori adecvate companiilor care oferă cel mai mare sprijin Comitetului Olimpic Internațional”, a declarat Zelenski în discursul său video de duminică seara. „Acestea sunt mari companii internaționale care au în mod clar un interes să se asigure că reputația și sprijinul lor nu sunt folosite pentru propagandă de război”. (stiripesurse) De data asta însă Zelenskiy nu mai beneficiază de sprijinul public al SUA, în urmă cu trei zile fiind consemnată următoarea declarație: ”Statele Unite s-au pronunţat joi în favoarea participării sportivilor ruşi şi belaruşi la Jocurile Olimpice, sub drapel neutru şi fără embleme naţionale, relansând o dezbatere care capătă amploare pe măsură ce se apropie JO 2024 de la Paris, informează AFP. Dacă sportivii sunt invitaţi la un eveniment sportiv internaţional, precum Jocurile Olimpice, „trebuie să fie absolut clar că nu reprezintă statele rus sau belarus”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre.” (euronews)
Să v-așteptați așadar ca în următoarele zile această situație să degenereze, deoarece în ciuda eforturilor politico-sportive de a reintroduce normalitatea în sportul mondial, trebuie să știți că mulți dintre proprietarii companiilor ce finanțează CIO sunt aceiași cu cei ce sponsorizează războiul din Ucraina, beneficiind în același timp din vânzarea de armament sau viitoarele investiții de reconstrucție a spațiului ucrainean. Când analizați situația, nu uitați însă suferințele trecute ale sportivilor și suporterilor lor din perioada comunismului și a Războiului Rece, când am suferit cu toții din pricina unor decizii la fel de absurde, când mari campioni, ce ne-au demonstrat cum ne putem depăși limitele prin voință, efort, inteligență, au fost persecutați, eliminați sau condamnați, în baza unor jocuri politice de tip subuman, similare celor pe care Zelenskiy și-ai săi le practică acum.
Să milităm deci pentru normalitate, pentru că sportul este despre corectitudine și performanțe, obținute în condiții de competiție liberă, pace, fair-play și, în final, prietenie între reprezentanții diverselor națiuni!
Cozmin Gușă
Featured
Securitate pe termen kung: Strategia Forțelor Aeriene ale SUA pentru a reseta producția de avioane și sateliți
Departamentul Forțelor Aeriene ale Statelor Unite forțează o schimbare istorică în modul de achiziție a tehnologiei de luptă, solicitând Congresului aprobarea unor contracte multianuale pentru aeronave și sisteme spațiale. Această inițiativă urmărește să înlocuiască modelul ineficient al achizițiilor anuale cu o stabilitate financiară capabilă să accelereze producția industrială.
Dincolo de ciclu anual: De ce modelul actual este depășit
Secretarul Troy Meink a subliniat că actuala metodă de achiziție — în special în domeniul spațial, unde sateliții sunt cumpărați „bucată cu bucată” în fiecare an — a devenit un obstacol în calea progresului tehnologic. Pentru a răspunde amenințărilor actuale, Pentagonul are nevoie de o abordare care să permită planificarea pe mai mulți ani, oferind claritate atât armatei, cât și sectorului privat.
„Abordarea de a cumpăra un an de producție la rând pur și simplu nu mai funcționează pentru ceea ce facem acum”, a explicat Meink. Deși oficialii nu au nominalizat toate sistemele vizate, este bine cunoscut faptul că un acord multianual pentru avionul F-35 este de mult timp o prioritate pe agenda discuțiilor strategice.
Pariul industrial: Economii de scară și investiții în infrastructură
Spre deosebire de contractele standard negociate anual, acordurile multianuale permit alocarea fondurilor în avans pentru a acoperi producția pe perioade extinse. Această metodă nu este doar o preferință administrativă, ci un instrument economic puternic: estimările arată că economiile de scară pot reduce costurile unitare cu procente cuprinse între 5% și 15%.
Mai mult, acest model oferă industriei de apărare certitudinea necesară pentru a investi în extinderea fabricilor și în inginerie complexă pe cont propriu. Fără un angajament pe termen lung din partea statului, contractorii sunt reticenți în a dubla sau tripla capacitățile de producție, o necesitate critică în contextul actual de securitate globală.
Bugetul de 1,5 trilioane: Fundația unei noi baze industriale
Această ofensivă contractuală este pilonul central al propunerii bugetare record de 1,5 trilioane de dolari pentru anul fiscal 2027. Planul vizează creșteri masive ale producției, nu doar pentru avioane și sateliți, ci și pentru muniții critice, precum interceptorii PAC-3 și rachetele de croazieră Tomahawk.
Oficialii de la Casa Albă susțin că pentru ca baza industrială să poată face față cererii, este esențial ca statul să „rezerve” aceste costuri încă din primul an. Prin aceste acorduri multianuale, Pentagonul nu cumpără doar echipamente, ci cumpără reziliență și capacitatea de a scala rapid forța militară a națiunii în deceniile care vor urma.
Featured
Ochiul suprem din orbită: Forța Spațială a SUA lansează revoluția monitorizării avioanelor din cosmos
Într-o mișcare ce promite să redefinească supravegherea aeriană globală, Forța Spațială a Statelor Unite a acordat contracte către nouă companii pentru dezvoltarea unei constelații de sateliți capabili să detecteze și să urmărească aeronave direct din orbită. Această inițiativă marchează începutul sfârșitului pentru era dependenței exclusive de avioanele radar tradiționale.
Secretomanie și performanță: „Cel mai capabil sistem creat vreodată”
Deși identitatea celor nouă firme și valorile individuale ale contractelor rămân protejate sub paravanul securității naționale, oficialii de la vârful Departamentului Forțelor Aeriene sunt categorici: tehnologia AMTI (Airborne Moving Target Indication – indicarea țintelor aeriene în mișcare) bazată în spațiu va depăși orice sistem existent. Demonstrațiile tehnologice realizate deja indică faptul că viitoarea rețea orbitală va fi, de departe, cea mai performantă soluție de monitorizare a spațiului aerian desfășurată vreodată.
Spre deosebire de radarele terestre sau cele montate pe aeronave, care sunt limitate de curbura pământului și de obstacolele geografice, constelația de sateliți va oferi o imagine globală, persistentă și mult mai greu de neutralizat de către inamic.
Miza de 7 miliarde: Un salt bugetar fără precedent
Ambiția acestui program este reflectată direct în cifre. După un an fiscal 2026 fără alocări pentru achiziții în acest sector, cererea bugetară pentru 2027 a explodat, solicitând incredibila sumă de 7 miliarde de dolari pentru a demara cumpărarea propriu-zisă a sistemelor AMTI spațiale.
Această infuzie masivă de capital semnalează o schimbare de paradigmă în cadrul Pentagonului. Succesul acestui proiect, realizat în strânsă colaborare cu Oficiul Național de Recunoaștere (NRO), a alimentat deja dezbateri aprinse în Congres. Eficiența promisă de sateliți pune sub semnul întrebării necesitatea continuării programelor costisitoare de avioane radar cu echipaj uman, precum E-7 Wedgetail, pe care unii oficiali le consideră deja vulnerabile în fața tehnologiilor moderne.
Arhitectura „sistem de sisteme”: Construirea unei noi baze industriale
Strategia adoptată de Forța Spațială nu se bazează pe un singur furnizor, ci pe un concept de „sistem de sisteme”. Obiectivul este crearea unui segment spațial multi-vendor, care să pună bazele unei noi industrii de apărare orbitale. Cele nouă contracte inițiale reprezintă doar primul val dintr-o serie lungă de comenzi planificate.
Următoarele etape ale programului se vor concentra pe atingerea capacității operaționale depline și pe asigurarea unei interoperabilități perfecte între diversele platforme satelitare. Prin această abordare modulară, Statele Unite urmăresc să își asigure o dominație informațională absolută, transformând orbita pământului în cel mai avansat punct de observație tactică din istoria militară.
Featured
Rază de acțiune nelimitată: Armata SUA revizuiește autonomia strategică pentru Flota MV-75 Cheyenne II
Forțele Terestre americane explorează posibilitatea integrării capacităților de realimentare în aer pentru noul avion cu rotoare basculante MV-75 Cheyenne II. Această mișcare strategică promite să transforme radical mobilitatea trupelor, oferind Alianței o proiecție a forței fără precedent în teatrele de operațiuni de mare distanță.
Independență kogistică: Sfârșitul dependenței de resurse externe
Conducerea aviației militare analizează acum extinderea unei capabilități care, până recent, era rezervată exclusiv unităților de elită ale Forțelor pentru Operații Speciale (SOCOM). Generalul-maior Clair Gill a subliniat necesitatea ca Armata să își gestioneze propriile „probleme logistice” prin dezvoltarea unei capacități organice de realimentare.
„Trebuie să ne rezolvăm propriile provocări și să ne gândim cum putem asigura reaprovizionarea logistică în aer pentru MV-75”, a explicat acesta. Provocarea nu rezidă doar în antrenamentul piloților, ci mai ales în absența unor platforme de realimentare dedicate, care să aparțină direct structurilor convenționale ale Armatei.
Provocarea tehnică: De ce elicopterele tradiționale nu mai sunt suficiente
Performanțele superioare ale tiltrotorului MV-75 creează un decalaj tehnologic greu de surmontat de vechile platforme. Deoarece aparatul Cheyenne II zboară la viteze și altitudini mult peste capacitățile elicopterelor clasice, realimentarea acestuia necesită soluții cu aripi fixe sau platforme de ultimă generație.
Deși kiturile de realimentare pentru MV-75 sunt proiectate să fie amovibile și versatile, succesul misiunii depinde de existența unui „partener” de zbor capabil să țină pasul cu acesta. Oficialii militari au sugerat că soluțiile bazate pe aeronave cu aripi fixe reprezintă singura cale viabilă pentru a asigura fluxul logistic necesar în misiuni de lungă durată.
Simbioza cu dronele: Un viitor autonom pentru reziliența aeriană
Deși cerințele oficiale sunt încă în curs de redactare, indiciile actuale punctează către o colaborare revoluționară cu sistemele fără pilot. Recent, au apărut demonstrații care înfățișează MV-75 fiind realimentat de drona MQ-25 Stingray, un activ dezvoltat inițial pentru Marina Militară.
Această convergență între platformele cu echipaj uman și dronele cisternă ar putea fi cheia către „autonomia totală” pe care Armata o caută. Adoptarea unor idei inovatoare din sfera sistemelor fără pilot ar putea permite flotei Cheyenne II să opereze în zone contestate, menținând în același timp o amprentă logistică minimă și o siguranță maximă pentru echipaje.
-
Exclusivacum 22 de oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Exclusivacum 2 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum 22 de orePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Featuredacum 4 zilePariul de 1,5 trilioane de dolari: Pentagonul forțează limitele Industriei de apărare cu o creștere de 188% a achizițiilor de rachete
-
Ancheteacum 2 zileVerdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
-
Featuredacum 3 zileUnda de șoc a prețurilor: Facturile la apă și energie explodează sub „dictatul” Băncii Mondiale și al PNRR-ului negociat de USR



