Uncategorized
Studiu Accenture – Companiile care investesc în tehnologie, în metode de lucru noi și își transformă afacerile raportează o creștere cu 10% mai mare a veniturilor

București, 02 februarie 2023 – Un nou studiu realizat de Accenture (NYSE: ACN) arată că, pentru a se dezvolta și pentru a fi în top în mediul volatil de astăzi, un grup restrâns de companii adoptă o strategie de reinventare totală pentru fiecare parte a afacerii lor, cu ajutorul noilor tehnologii și al noilor metode de lucru.
Reinventarea totală a companiei (Total Enterprise Reinvention) este impulsionată de progrese ale unor tehnologii precum inteligența artificială și cloud computing. În prezent, doar 8% dintre companiile analizate sunt „reinventatoare”, stabilind noi standarde de performanță pentru ele și, în majoritatea cazurilor, pentru industriile lor. Transformarea lor este centrată în jurul unui nucleu digital puternic și a unor noi modalități de lucru care ajută la eficientizarea operațiunilor și stimulează creșterea.
„După pandemie, acești lideri schimbă în mod sistematic regulile jocului și industriile lor„, a declarat Julie Sweet, președinte și CEO al Accenture. „De-a lungul timpului, aceștia transformă fiecare parte a companiei lor pentru a obține rezultate financiare mai bune, inovații revoluționare, o reziliență sporită și pentru a crea în mod activ valoare pentru toate părțile interesate.”
În cadrul studiului, Accenture a intervievat peste 1.500 de directori executivi, dintre care 75% au confirmat că o serie de forțe externe – dar în special ritmul inovației tehnologice, schimbarea preferințelor consumatorilor și schimbările climatice – vor accelera și mai mult investițiile în transformarea digitală.

Cele mai multe companii (86%) se concentrează pe transformarea unor părți ale activității lor și tratează transformarea ca pe un proces finit, mai degrabă decât ca pe un proces continuu. Accenture îi numește pe aceștia „Transformatori”. Restul de șase procente dintre companii sunt „Optimizatori”. Aceștia se concentrează pe transformări funcționale limitate în ceea ce privește domeniul de aplicare și ambiția – tehnologia nu este un facilitator semnificativ al transformărilor lor.
Beneficiile financiare sunt clare, deoarece „Reinventatorii” raportează o creștere cu 10% mai mare a veniturilor, o reducere a costurilor cu 13% mai mare și o îmbunătățire a bilanțului cu 17% mai mare decât „Transformatorii”. De asemenea, în primele șase luni, aceștia generează o valoare financiară de 1,3 ori mai mare decât „Transformatorii” – ceea ce reflectă viteza cu care operează „Reinventorii”. De asemenea, două treimi dintre „Reinventatori” spun că implementarea strategiei lor de reinventare are loc mult mai rapid decât în cazul transformărilor anterioare, în comparație cu mai puțin de o treime dintre „Transformatori”.
„Indicele nostru Global Disruption Index, o metodă de măsurare care acoperă perturbările economice, sociale, geopolitice, climatice, de consum și tehnologice, arată o creștere de 200% în ultimii cinci ani„, a declarat Jack Azagury, director executiv al grupului Accenture Strategy & Consulting. „A sosit momentul ca firmele să adopte o strategie de reinventare totală a companiei și să adopte arta posibilului care este disponibilă astăzi prin intermediul tehnologiei și al noilor modalități de lucru.”
Cum să devii un „Reinventator
Companiile care adoptă Reinventarea totală prezintă șase caracteristici:
- Strategia este reinventarea. Ea nu mai este o pârghie de execuție.
- Nucleul digital devine o sursă principală de avantaj competitiv. Acesta valorifică puterea cloud-ului, a datelor și a inteligenței artificiale prin intermediul unui set interoperabil de sisteme în întreaga companie care permite dezvoltarea rapidă de noi capacități.
- Reinventarea merge dincolo de repere, integrând arta posibilului. Tehnologia și noile modalități de lucru creează o nouă frontieră a performanței.
- Strategia de talente și impactul asupra oamenilor sunt esențiale pentru reinventare, nu o decizie ulterioară. Aceste companii consideră managementul schimbării o competență de bază.
- Reinventarea nu are granițe și desființează silozurile organizaționale. Abordează competențele de la un capăt la altul.
- Reinventarea este continuă. Nu mai este o acțiune punctuală definită în timp, ci o capacitate exploatată continuu de organizație.
Puteți explora raportul Total Enterprise Reinvention: The strategy that leads to a new performance frontier în Accenture Foresight, noua noastră aplicație de thought leadership, care oferă un feed personalizat cu toate rapoartele, studii de caz, bloguri, grafice de date interactive, podcast-uri și multe altele. Descărcați aplicația la http://www.accenture.com/foresight
Despre studiul Total Enterprise Reinvention
Sondaj Total Enterprise Reinvention CxO: Accenture Research a realizat un sondaj în rândul a 1.516 directori C-suite în noiembrie 2022. Respondenții au fost întrebați despre abordarea organizației lor în ceea ce privește strategia de transformare și reinventare a afacerii, precum și despre programele lor specifice și factorii de succes. Sondajul a fost realizat în zece țări: Australia, Canada, China, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite. Respondenții au reprezentat 19 industrii: Industria aerospațială și de apărare; Companii aeriene, călătorii și transporturi; Industria auto; Bănci (Retail); Piețe de capital; Produse chimice; Comunicații, mass-media și divertisment; Bunuri și servicii de consum; Energie; Sănătate; Înaltă tehnologie; Bunuri și echipamente industriale; Asigurări; Resurse naturale; Produse farmaceutice, biotehnologie și științe ale vieții; Servicii publice; Retail; Software și platforme; și Servicii publice.
Global Disruption Index: Indicele este o metodă de măsurare care acoperă perturbările economice, sociale, geopolitice, climatice, de consum și tehnologice și arată că nivelurile de perturbare au crescut cu 200% între 2017 și 2022. În comparație, indicele a crescut cu doar 4% din 2011 până în 2016. Accenture a creat o măsură globală a perturbării pentru a evalua nivelul de volatilitate și de schimbare în mediul de afaceri extern. Indicele se bazează pe media a șase subcomponente care acoperă sferele economică, socială, geopolitică, de mediu, de consum și tehnologică.
Despre Accenture
Accenture este o companie globală de servicii profesionale care ajută companii, guverne și alte organizații să își construiască nucleul digital, să își optimizeze operațiunile, să accelereze creșterea veniturilor și să îmbunătățească serviciile pentru cetățeni – creând rapid valoare tangibilă. Suntem o companie axată pe talent și inovație, cu 738.000 de oameni care deservesc clienți din peste 120 de țări. Tehnologia se află în centrul schimbării de astăzi, iar noi suntem unul dintre liderii mondiali care contribuie la impulsionarea acestei schimbări, cu relații puternice în ecosistem. Combinăm puterea noastră în domeniul tehnologiei cu o experiență de neegalat în industrii, expertiză funcțională și capacitate de livrare globală. Suntem capabili în mod unic să obținem rezultate tangibile datorită gamei noastre largi de servicii, soluții și active în domeniile Strategie și Consultanță, Tehnologie, Operațiuni, Industry X și Accenture Song. Aceste capacități, împreună cu o cultură a succesului comun și angajamentul nostru de a crea valoare la 360 de grade, ne permit să ne ajutăm clienții să aibă succes și să construim relații de încredere și de durată. Ne măsurăm succesul în funcție de valoarea de 360 de grade pe care o creăm pentru clienții noștri, pentru fiecare dintre noi, pentru acționarii, partenerii și comunitățile noastre. Vizitați-ne la www.accenture.ro
Exclusiv
MAFIA CAZANELOR ȘI REȚETA SUCCESULUI „DUPĂ GRATII”: CUM A DEVENIT ISCIR PLOIEȘTI FEUDA UNUI PUȘCĂRIAȘ ȘI A PROTECTORILOR SĂI DIN MINISTER
În timp ce Ministerul Economiei, păstorit de „neprihănitul” #rezist Irineu Darău, se fardează cu sclipiciul integrității la televizor, în spatele cortinei se coace o mizerie de proporții epice. Sub cupola aurită a ISCIR-ului, s-a instalat o caracatiță atât de flămândă, încât a transformat instituția statului într-o simplă anexă a intereselor personale. Nu vorbim despre vreo eroare administrativă, ci despre un mecanism de jaf bine uns, unde un fost pușcăriaș și un șef de instituție și-au dat mâna pentru a pune genunchiul pe gâtul rafinăriilor din Prahova.
Conform datelor intrate în posesia presei și a surselor din sistem, „mina de aur” a județului este acum controlată de o rețea de firme interconectate, rude plasate strategic și parteneriate toxice care miros a celulă de penitenciar de la o poștă.
DIN CELULĂ, DIRECT ÎN „MINA DE AUR”: GEORGE VELEA, PIONUL CU CAZIERUL SPĂLAT ÎN RAFINĂRII
Piesa centrală a acestui angrenaj putred este George Velea. Pentru cine nu știe, Velea nu este vreun geniu al ingineriei, ci un personaj cu un trecut „glorios” pe strada Rudului, acolo unde a „bifat” o binemeritată perioadă de cazare la penitenciar. Condamnat pentru delapidare de fonduri europene – rețeta clasică: cursuri cu oameni fantomă – Velea a lăsat zeghea pentru costumul de „om de afaceri” de succes.
Astăzi, acest fost deținut a devenit „brațul înarmat” al lui Sorin Marian Roman, șeful cel mare al ISCIR. Împreună, cei doi au creat o schemă de o simplitate penală: Velea vine cu ofertele de dumping pe care nicio firmă onestă nu le poate concura, iar Roman vine cu „biciul” statului pentru a elimina orice formă de opoziție.
FRĂȚIA „GESO” ȘI TAXA DE PROTECȚIE: CÂND STATUL ÎȚI ȚINE DE ȘASE
Secretul succesului fulminant al firmelor gestionate de Velea? Protecția „tăticului” Roman de la București. În timp ce competitorii sunt hăituiți cu controale și amenzi, firmele lui Velea zburdă vesele prin rafinării. De ce? Pentru că ISCIR-ul, instituția care ar trebui să verifice corectitudinea, este practic partener de afaceri cu cel verificat. Ca să fie siguri că nicio „scurgere” nu le strică liniștea, nepotul lui Velea a fost plantat strategic chiar la ISCIR Ploiești. Este, dacă vreți, o formă modernă de taxă de protecție: vrei să funcționezi? Lucrezi cu cine trebuie, sau ISCIR-ul îți găsește și „nod în papură” la cazane.
NEPOTISM DE MARE PRESIUNE: CÂND STATUL ȘI PRIVATUL SE PUPĂ PE PORTOFEL
La Inspecția Teritorială Ploiești, conflictul de interese a devenit religie. Inspectorul șef Radu Georgescu pare să fi acceptat rolul de „om de paie”, în timp ce clanul Roman-Velea-Focșăneanu face legea.
Schema este aproape artistică: Edi Focșăneanu, proaspăt angajat la ISCIR, are sarcina grea de a pune ștampila statului pe lucrările gata pregătite de firma SMR Global (controlată, evident, de șeful său, Roman). Și ca tacâmul să fie complet, soția lui Edi, Oana Focșăneanu, stă la butoanele vizei de control financiar. Practic, banii circulă în familie: unul verifică, altul aprobă, iar statul român rămâne cu paguba și cu riscul de explozie. Chiar și ginerele lui Roman a fost „cazat” la firma AEON, controlată prin interpuși, pentru a se asigura că nicio firimitură de profit nu scapă din cercul lor.
MONOPOLUL TOTAL: DE LA CURSURI FICTIVE LA MILIOANELE OMV-ULUI
Gruparea a reușit să închidă cercul profitului pe toate palierele. De la instalații sub presiune și de ridicat, până la laboratoare de teste (NDT Testing) și cursuri de formare profesională organizate pe bandă rulantă, totul trece prin mâinile lor. Se aude chiar de fantoma scandalului „Cuantum” de la București, unde apare numele lui Daniel Motounu, omul care asigură securitatea ISCIR de 8 ani fără a deține, se pare, avizul ORNIS necesar.
Ținta finală? Bugetele colosale ale rafinăriilor, în special OMV Brazi. Prin controlul vizei ISCIR, acești „vătafi” moderni forțează giganții industriali să accepte firmele lor de casă. Este un jaf la drumul mare, sub protecție administrativă.
SE APRIND REFLECTOARELE PENTRU BREAKING NEWS
Să fie clar pentru toată lumea: se cunosc deja toate personajele politice care stau ascunse în spatele acestei afaceri și care asigură spatele acestor companii „de familie”. Mai mult, conform informațiilor din zona serviciilor secrete și a organelor de cercetare penală, există câțiva „ziariști” și „ziariste” care au mai foarte puțin timp până când vor apărea „la rampă”, dar nu pentru a prezenta știri, ci pentru a fi subiectul lor.
Lumina reflectoarelor se apropie periculos de tare de fețele celor care au tăcut pe bani sau au protejat această caracatiță. Se apropie momentul în care vom vedea pe ecrane acele imagini de „Breaking News” cu percheziții și rețineri care vor zgudui din temelii Ministerul condus de Darău. Vom reveni cu dezvăluiri și mai senzationale, imediat ce ne vom asigura că nu periclităm ancheta aflată în plină desfășurare. Cătușele sunt deja la rece, iar ceasul ticăie! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Război total în Ministerul de Interne: Sindicatul „Diamantul” dă șah-mat sistemului prin „avalanșa” de procese câștigate
O campanie de discreditare fără precedent vizează Sindicatul Diamantul, organizația fiind acuzată de „destabilizarea statului de drept” din cauza numeroaselor acțiuni în instanță. În replică, liderul sindicatului, Emil Pascuț, lansează un atac devastator la vârful MAI, deconspirând un sistem pe care îl descrie drept un amestec de incompetență, corupție și mentalități de tip comunist.
Etichete politice și „kompromat”: Lupta pentru adevăr, interpretată ca destabilizare
Recentul val de acuzații lansat împotriva sindicatului — pe care Emil Pascuț îl numește un „kompromat” similar celui orchestrat împotriva jurnalistei Emilia Șercan — a inclus etichete grave, de la „destabilizarea statului” la acuzații bizare de simpatii pro-ruse. Liderul Diamantul respinge categoric aceste insinuări, subliniind că singura „vină” a sindicatului este refuzul de a se înrola sub steagul partidelor politice (PSD sau PNL) și succesul răsunător în sălile de judecată.
„De când a devenit un proces câștigat o acțiune destabilizatoare?”, se întreabă retoric Pascuț, amintind că demersurile sale juridice au forțat MAI și MapN să plătească deja peste 40 de milioane de euro veteranilor păgubiți prin ascunderea unor drepturi bănești (celebrul HG 1086/2004).
Nota de plată a incompetenței: 50 de milioane de euro recuperate din „buzunarul” statului
Strategia sindicatului s-a mutat definitiv în tribunale, abandonând ceea ce Pascuț numește „dialoguri ipocrite” cu șefii ministerului. Bilanțul este unul usturător pentru bugetul public: peste 50 de milioane de euro reprezentând diurne, sporuri de excelență și de antenă, câștigate pas cu pas prin sentințe definitive.
Revoluția transparenței: Declasificarea ROF-urilor de tip comunist
O victorie majoră, trecută adesea cu vederea, este obligarea inspectoratelor județene de a declasifica Regulamentele de Organizare și Funcționare (ROF). Potrivit lui Emil Pascuț, aceste documente „putrezeau secrete” de peste 50 de ani, fiind menținute astfel pentru a perpetua un model de poliție politică.
„Clasificarea lor era un pod peste timp cu statul polițienesc comunist. ROF-urile secrete erau dovada că securiștii nu au murit, doar și-au schimbat blana”, afirmă liderul Diamantul, considerând această declasificare o realizare istorică pentru democratizarea sistemului.
Verdict definitiv la Curtea de Apel: IPJ Argeș și IPJ Maramureș, obligate la transparență

Cea mai recentă lovitură aplicată „secretomaniei” din Poliție vine de la Curtea de Apel București. Prin Decizia civilă nr. 1349 din 3 aprilie 2026, instanța a respins recursurile formulate de IPJ Maramureș și IPJ Argeș, obligându-le să comunice informații vitale despre salarizare și sporuri.
Instanța a reținut că refuzul acestor instituții de a comunica actele normative care reglementează salariile polițiștilor sau criteriile pentru sporul de condiții periculoase a fost unul „nejustificat și exprimat cu exces de putere”. Judecătorii au subliniat că accesul la informații de interes public este un drept fundamental, garantat de Constituție, care nu poate fi îngrădit prin interpretări arbitrare ale șefilor din poliție.
În concluzie, Emil Pascuț reiterează că viitorul Sindicatului Diamantul nu depinde de favoruri politice, ci de performanța juridică ce transformă sistemul „cotonogindu-l” în instanță până când legea va fi aplicată egal pentru toți. „Transparența nu este opțională — este un drept”, avertizează sindicatul, promițând noi „cutremure” la vârful MAI. (Cristina T.).
Uncategorized
Tratamentul Wegovy® generează o scădere în greutate de până la 22,6% la femei în perioada menopauzei și reduce la jumătate riscul de migrene
Obezitatea afectează în prezent aproape 1 din 5 femei la nivel global, iar provocările devin și mai mari în perioada menopauzei, când schimbările hormonale favorizează acumularea grăsimii în zona abdominală și cresc semnificativ riscul de boli de inimă. Noi date prezentate de compania Novo Nordisk la Congresul European de Obezitate (ECO) 2026 din Istanbul arată însă că medicamentul Wegovy® (semaglutidă) oferă rezultate remarcabile și constante pentru femeile aflate în toate etapele de tranziție la menopauză.
Analizele, bazate pe studii clinice majore (STEP UP și SELECT), demonstrează că tratamentul nu doar că ajută la o slăbire substanțială, ci reduce și circumferința taliei, protejează inima și scade semnificativ episoadele de migrenă și stările de depresie.
Scădere majoră în greutate, susținută de cifre
Conform sub-analizei studiului STEP UP, femeile care au urmat tratamentul cu doza mai mare de Wegovy® (7,2 mg) au înregistrat scăderi masive în greutate pe parcursul a 72 de săptămâni. Rezultatele arată o scădere ponderală impresionantă la toate categoriile: femeile la premenopauză au pierdut în medie 22,6% din greutate (cu 41,4% dintre ele depășind pragul de 25%), în timp ce grupele la perimenopauză și postmenopauză au obținut rezultate aproape egale, de aproximativ 19,8%. Aceste date confirmă că slăbirea semnificativă este realizabilă în orice etapă hormonală.
Dincolo de kilogramele de pe cântar, tratamentul a redus vizibil și periculosul strat de grăsime viscerală. Circumferința taliei a scăzut cu 17,5% la femeile aflate în premenopauză și cu peste 15% la cele aflate în peri și postmenopauză.
Scăderi spectaculoase ale riscului de migrene și depresie
Impactul obezității asupra calității vieții este major, fiind un factor de risc cunoscut pentru migrenele cronice. Un studiu separat, realizat în SUA pe mai mult de 34.000 de femei aflate la menopauză, a scos la iveală un beneficiu major al tratamentului cu semaglutidă.
Femeile care au luat exclusiv Wegovy® au avut un risc cu 42–45% mai mic de a suferi de migrene (începând chiar de la șase luni de la inițierea tratamentului) și un risc cu 25% mai mic de a dezvolta depresie, în comparație cu femeile care au urmat doar terapia hormonală tradițională pentru menopauză.
Protecție cardiovasculară sporită
În timpul menopauzei, riscul femeilor de a suferi un infarct crește dramatic, ajungând la același nivel cu cel al bărbaților. Conform analizei studiului SELECT pe femei cu obezitate și boli de inimă preexistente, administrarea de semaglutidă a adus reduceri semnificative ale riscurilor de infarct, accident vascular cerebral și deces cardiovascular: riscul a fost cu 42% mai mic pentru femeile la perimenopauză și cu 13% mai mic pentru cele la postmenopauză (comparativ cu grupul care a primit placebo).
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova, nu deranjați! La Bătrâni polițistul e la câmp. Post de Poliție sau Ferma Animalelor?
-
Exclusivacum 2 zileREPUBLICA „LENTILEI UNSE” : Cum s-a transformat MEDAT în bancomat de familie, iar IOR în „El Dorado” de 51.850 lei
-
Exclusivacum 4 zileBatista pe țambal la IPJ Prahova: după ani de dezvăluiri, doar pensionari fericiți și victime îngropate în datorii
-
Exclusivacum 3 zileCaracatița de la Economie: tentacule în buget, ochii la bani, spatele asigurat
-
Exclusivacum 2 zileEpoleți cu miros de clor: La IPJ Prahova, „Siguranța și Încrederea” se livrează la pachet cu mopul și găleata
-
Exclusivacum 4 zileRECHIZITORIUL TĂCERII: CUM S-A TRANSFORMAT STATUL ROMÂN ÎN TÂLHAR DE DRUMUL MARE LA PENSIILE MILITARE
-
Exclusivacum 4 zilePloiești, capitala tarifelor gunoiului la ruletă: cât costă, azi, să fii fraier oficial al lui Bin Go?
-
Exclusivacum 4 zileGRAD DE CHESTOR ÎN „SPIONAJUL” CU PĂPUȘI: Cum a regizat „Bebe-Chestorul” un Kompromat de doi lei împotriva Sindicatului Diamantul



