Administratie
Participarea premierului Nicolae-Ionel Ciucă la Gala Cercetării Românești 2023 – ediția I

Discursul susținut de prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă la Gala Cercetării Românești
Nicolae-Ionel Ciucă: Domnule președinte Constantinescu, doamnă consilier prezidențial, doamnă și domnule ministru, doamnelor și domnilor rectori, excelențele voastre, reprezentanți ai Corpului diplomatic la București, dragi cercetători români,
Ce poate fi mai înălțător, ca după imnul național să ne bucure inima și sufletul bucăți din doina românească, partitură din Balada lui Ciprian Porumbescu, și un itinerar prin muzica, prin folclorul românesc, iar apoi să putem să-l premiem și să ne bucurăm chiar și de prezența virtuală a unuia dintre cei mai recunoscuți cercetători de la Stanford? Nu cred că poate fi ceva mai înălțător decât, așa cum spunea Henri Coandă, imaginația celor care sunt astăzi aici, în sală, sau oriunde în lume, care cercetează și își folosesc imaginația pentru binele nostru, al tuturor. Și ați zis mai devreme că trebuie să facem ceva să-i reținem în țară. Noi ne străduim să facem mai mult decât atât și să-i determinăm să se întoarcă în țară, iar asta nu putem face decât prin a realiza în practică tot ceea ce am promis.
Sunt onorat să particip în această seară la prima ediție a Galei Cercetării Românești, moment de referință prin care celebrăm performanța cercetătorilor români. Îl felicit pe domnul ministru Burduja, îi felicit pe colegii dumnealui din minister, a fost un angajament pe care l-a luat și l-a asumat într-o discuție pe care am avut-o atunci când am analizat ce putem și ce trebuie să facem mai mult pentru cercetarea românească și iată că în această seară se întâmplă.
Îmi doresc ca acest eveniment să devină o tradiție prin care să recunoaștem meritele celor care construiesc România viitorului. Așa au făcut Emil Palade, Henri Coandă, Ana Aslan, Victor Babeș, Ștefania Mărăcineanu, Petrache Poenaru, Traian Vuia, Horia Hulubei și mulți alții, și așa trebuie să facem și noi. Să construim viitorul acestei țări cu ajutorul cercetării științifice și a inovării.
Dumneavoastră sunteți cei care continuați munca lor și adăugați noi dimensiuni procesului de consolidare a națiunii române și a statului român, a afirmării destinului nostru european, împingând mai departe frontiera științei și contribuind la creșterea prestigiului României în lume.
Rolul cercetării științifice este fundamental în existența oricărei societăți moderne. Avem nevoie de cercetare. Tehnologiile avansate necesită o înțelegere profundă și subtilă, atât în ceea ce privește dimensiunea materială, cât și în ceea ce privește dimensiunea umană a existenței.
Cercetarea și inovarea sunt elemente principale în jurul cărora trebuie construită România de mâine, iar Guvernul pe care îl conduc tratează acest domeniu cu maximă seriozitate. Investiția în cercetare și inovare este cheia pentru a fi competitivi în economia globală.
De aceea, pentru anul 2023 am alocat cercetării un buget mai mare cu 70% față de anul trecut. Așa cum ne-am asumat în programului de guvernare, în anul 2024 cercetarea va avea un buget de 1% din produsul intern brut. Până în 2027, cercetarea va beneficia de investiții în valoare de 60 de miliarde de lei, conform planului național aprobat în septembrie anul trecut de Guvernul României. Aceste investiții se vor întoarce înapoi prin creșterea economică, crearea de noi locuri de muncă și îmbunătățirea nivelului de trai al tuturor românilor.
Componenta de cercetate-dezvoltare și inovare are un loc important și în Programul Național de Redresare și Reziliență. Din cele 260 de milioane de euro alocați investițiilor în acest sector, 183 de milioane sunt destinate atragerii în România a celor mai buni cercetători, români și străini, care să desfășoare în țara noastră activități de cercetare-dezvoltare și inovare. Au fost deja depuse 295 de cereri de finanțare de către universități și institute de cercetare, aplicațiile lor aflându-se acum în procedură de evaluare. Vor fi selectați 120 de beneficiari, care vor primi finanțări de până la 1,4 milioane de euro.
Ne dorim să facilităm accesul cercetătorilor români la rețelele internaționale de cercetare, să promovăm proiecte situate în avangarda cercetării științifice mondiale, atât în domeniul cercetării aplicate, cât și în domeniul cercetării fundamentale, și să sprijinim, unde este posibil, utilizarea rezultatelor cercetării în industria și economia autohtonă.
Pe lângă finanțare, cercetare românească are însă nevoie și de coerență legislativă. Guvernul României lucrează la îmbunătățirea cadrului legislativ național în domeniul de cercetare-dezvoltare și inovare, astfel încât să creăm un cadru favorabil pentru ca cercetătorii români din diaspora să se întoarcă acasă, iar țara noastră să devină exportator de cunoaștere și tehnologie la nivel global.
Până la finalul anului 2023, conform jalonului asumat în PNRR, România va avea o nouă legislație privind cariera și statutul cercetătorilor, construită pe baza recomandărilor Comisiei Europene și cu sprijinul Băncii Mondiale. Promovarea în carieră trebuie să se facă exclusiv pe criterii de meritocrație, cu proceduri transparente, competitive și deschise pentru recrutarea personalului de cercetare, în acord cu bunele practici europene.
Încrederea în știință și pasiunea față de cercetare, dezvoltare și inovare trebuie însă cultivate de la vârste fragede și, aici, învățământul preuniversitar joacă un rol decisiv. Creșterea ponderii științei, tehnologiei, ingineriei în matematici – educația STEM în școala românească va crea adulți pregătiți pentru locurile de muncă ale viitorului și va îmbunătăți poziția țării noastre în clasamentele internaționale care măsoară calitatea educației preuniversitare.
Cele mai recente teste PISA arată un grad scăzut de alfabetizare științifică a elevilor și suntem conștienți de acest lucru. Lucrăm aplicat pentru a crea o schimbare sistemică, pe bază recomandărilor și exemplelor de bună practică oferite de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Am încredere că proiectul România Educată și noul pachet legislativ în domeniul educației, alături de reforma curriculumului învățământului preuniversitar, vor asigura educație științifică de calitate pentru toți copiii României. Prin PNRR, în anul 2024, peste 10.000 de laboratoare de științe trebuie dotate la cele mai înalte standarde, oferind copiilor din întreaga țară acces la educație pentru știință și șansa de a-și cultiva pasiunea și aptitudinile în cercetare, dezvoltare și inovare.
România nu duce lipsă de idei bune, creativitate ori soluții inovative, dar acestea trebuie transferate din laboratoarele și institutele de cercetare pe linia de producție și mai apoi în economie. Transferul tehnologic este vital pentru progresul economic al României și consolidarea noastră ca lider regional și exportator de produse inovative. Guvernul României se angajează să consolideze cadrul legal în vigoare pentru a sprijini o cooperare extinsă între Ministerul Cercetării, mediul antreprenorial și centrele de cercetare. Doar astfel putem accelera și consolida ritmul dezvoltării noastre.
Îmi doresc să creștem nu doar volumul investițiilor în economie, dar și coerența planurilor noastre de viitor. Dacă am reușit, în complicatul an 2022, să creștem PIB-ul României cu 49 de miliarde de euro, adică echivalentul întregului PIB din 2002, putem amplifica această dezvoltare valorificând rolul cercetării și inovării în economia noastră. Consider că este singura soluție pentru atingerea acestui deziderat.
Doamnelor și domnilor, o națiune puternică și prosperă este fondată pe aceste valori pe care dumneavoastră le reprezentați cu brio în comunitatea globală cea mai exigentă și avem datoria, ca Guvern, să contribuim la promovarea acestor valori în societatea românească.
În acest sens, dorim să-i recompensăm pe cei care au investit timp, efort și inteligență pentru a obține rezultate excepționale în domeniul cercetării științifice, lansând, cu ocazia acestei gale, premiile de cercetare și inovare; sperăm ca aceste premii să contribuie la o mai mare promovare a cercetătorilor români în țară și în străinătate și a realizărilor lor remarcabile ca repere pentru construcția unor cariere profesionale bazate pe excelență și onestitate.
Doresc să îmi exprim recunoștința, atât în numele Guvernului, cât și în nume personal, pentru activitatea dumneavoastră științifică de excepție; dumneavoastră reprezentați, la cel mai înalt nivel, potențialul națiunii române și pentru că ne dați speranța că efortul marilor personalități care au clădit România modernă este susținut și dus mai departe spre cinstea și onoarea întregii națiuni.
În încheiere, felicit toți finaliștii și câștigătorii galei din această seară! Vă doresc mult succes în continuare și vă asigur de întreg sprijinul Guvernului României
Administratie
Poliţiştii de frontieră au depistat într-o autoutilitară condusă de un cetățean german, peste 17.000 de cutii cu medicamente susceptibile a fi contrafăcute, în valoare totală de peste 370.000 de euro

La Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II, județul Arad, s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de frontieră, pe sensul de ieșire din țară, un cetățean german în vârstă de 39 de ani. Bărbatul se afla la volanul unei autoutilitare înmatriculate în Germania.
La controlul de frontieră, poliţiştii de frontieră au descoperit, în compartimentul pentru marfă, mai multe cutii pe care erau inscripționate numele unor medicamente cunoscute, susceptibile de a fi contrafăcute. Pentru marfa transportată, șoferul nu a putut prezenta documente de proveniență, motiv pentru care a fost condus la sediul instituției pentru verificări suplimentare.
La cercetări, polițiștii de frontieră au stabilit că în interior se aflau 17.263 cutii cu medicamente, susceptibile a fi contrafăcute, în valoare totală de peste 370.000 de euro.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de punere în circulație a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice ori similare, la finalizare urmând a fi dispuse măsurile legale care se impun, precizeaza sursa citata. (Sava N.).
Administratie
În Bemowo Piskie, Polonia, instrucția contingentului românesc continuă

În spatele fiecărui sistem antiaerian Gepard care iese la instrucție există o mână de oameni care se asigură, în permanență, că tehnica este operativă.
Un tablou absolut impresionant: zgomotul motoarelor, ridicarea și rotirea antenelor, mișcarea turelelor. Șenilele care se învârt și aruncă în urma lor noroiul poligonului. Mirosul de fum. Vin Geparzii.
Dacă privim bateria cum pleacă la instrucție, garantat ni se face pielea de găină. Complexul antiaerian Gepard este o bestie de-a dreptul amenințătoare, însă este întotdeauna îmblânzit de o mână de oameni.
Militarii Detașamentului de Apărare Antiaeriană Sky Guardians, structură generată de Batalionul 288 Apărare Antiaeriană Milcov și coordonată de Comandamentul Forțelor Întrunite General Ioan Emanoil Florescu, se află aproape de finalul misiunii din baza de instrucție din Bemowo Piskie, Polonia. Prinși în vârtejul activităților, timpul a trecut repede.
Uneori, captivați de tabloul impresionant al tehnicii, ne concentrăm mai mult pe luptători și mai puțin pe structura de mentenanță, cei care fac lucrurile să meargă. Despre ei se scrie rar. Nu au atât de multă vizibilitate, căci se află, zi-lumină, în ateliere, însă lipsa lor s-ar observa instantaneu.
Iar mentenanța Gepardului este o treabă complicată. Pe de o parte avem mentenanța șasiului, ceea ce ține de partea mecanică și auto și ajută complexul să se deplaseze. Mai avem partea de mentenanță a armamentului complexului, în special cele două tunuri automate calibrul 35 de milimetri Oerlikon.
Nu în ultimul rând, avem verificarea părții speciale, ce presupune diagnosticarea, în cazul unor defecțiuni, a legăturilor electronice ale componentelor sistemului, ca de pildă radare, sisteme optice și calculatorul.
La o simplă căutare pe internet, aflăm că sistemele antiaeriene Gepard, tehnică aflată în dotarea contingentelor românești din cadrul Grupului de luptă NATO din Polonia, au fost proiectate undeva pe la mijlocul anilor șaizeci. Cu toate acestea, de mentenanța lor se ocupă în special oameni tineri.
Cel mai tânăr militar din detașament este maistrul militar clasa a IV-a Cătălin Lalu. Este absolvent al Școlii de Maiștri Militari și Subofițeri a Forțelor Aeriene Traian Vuia și aici, în Polonia, este maistru militar specialist pe armamentul complexului antiaerian Gepard.
Maistru militar Cătălin Lalu
Datoria mea este să verific și să mă asigur că toate componentele armamentului din dotarea complexului antiaerian sunt funcționale și în bună stare, astfel încât să poată fi executate trageri asupra țintelor inamice.
Întreținerea armamentului complexului antiaerian Gepard după tragere este o treabă complexă și meticuloasă. Armele sunt separate de complex, dezasamblate, curățate bucată cu bucată, asamblate și așezate la loc. Toate aceste operațiuni durează aproximativ o zi, în funcție de spațiul de lucru și de numărul de oameni de care dispune structura de mentenanță.
Totodată, la întreaga activitate participă și echipajul complexului, un lucru normal dacă ne gândim că ei sunt cei ce folosesc efectiv complexul, și cum ai putea lucra cu ceva ce nu cunoști?
Mentenanța șasiului este la fel de importantă. De fiecare dată când Gepardul iese la instrucție, fie că vorbim despre exercițiile de antrenament în teren, recunoașteri, exerciții de rezolvare a situațiilor tactice sau trageri propriu-zise, echipajul verifică uzura șenilelor și a roților motrice, starea lichidelor speciale și, în cazul în care sunt probleme, intervin maiștrii militari specialiști.
Unul dintre cei care se ocupă de partea specială este caporalul clasa a II-a Fănel Gherghe, militar cu experiență în ceea ce privește complexul antiaerian: M-am ocupat de mentenanța Gepardului din primii ani în care a intrat în înzestrarea unității, perioadă în care am avut șansa să lucrez cu operatorii germani. Când tehnica a intrat în dotarea batalionului, au venit cu ea și specialiștii germani și am lucrat împreună.
Caporal Fănel Gherghe
O echipă de mentenanță a Gepardului trebuie să funcționeze ca o mașinărie bine unsă. Activitatea mea și a colegului meu sunt direct proporționale. Dacă o anumită parte a complexului nu funcționează, nici celelalte părți nu își vor atinge obiectivele. Dacă partea specială nu reușește să calculeze viteza țintei, de exemplu, armamentul va avea o eroare care o va face să nu fie eficientă, explică maistrul Cătălin Lalu.
Colegul său completează: Nimeni nu poate să cunoască complexul în întregime. În primul rând, ca să poți să repari, trebuie să ai idee de cum merge. Să repari ceva ce nu știi cum funcționează este aproape imposibil.
Iar învățarea nu o putem cuantifica în perioade de timp, este vorba doar dacă îți place ce faci, dacă ai mai făcut înainte ceva asemănător. Eu am terminat electronica, sunt olimpic național la electronică și îmi place ceea ce fac, înțeleg cum funcționează.
Mai important decât tehnica în sine este specialistul. Căpitanul Marius Alexandru este ofițer de stat major în compartimentul logistic și se ocupă în special de mentenanță, mișcare și transport. Coordonez activitatea plutonului sprijin și activitățile adiacente logistice, în special mentenanță, mișcare și transport.
Dacă vorbim strict de ceea ce înseamnă mentenanța complexului antiaerian Gepard, toate defecțiunile care pot să apară pot fi remediate de specialiștii pe care îi avem și cunoștințele lor ne sunt de folos și nouă, ofițerilor și subofițerilor care au funcția de operator.
Oamenii de la mentenanță nu sunt doar colegi, ci o adevărată echipă condusă de Ionuț Ocheșel, maistru militar specialist și comandant grupă întreținere artilerie și rachete antiaeriene. El este cel ce coordonează întreaga activitate a celor care au grijă ca Geparzii să fie mereu operativi.
Ne apropiem de finalul misiunii. Asta înseamnă că echipa de mentenanță este mai ocupată ca niciodată. Pe lângă activitățile curente, se concentrează ca toată tehnica să fie în stare perfectă de funcționare, pentru a fi predată următoarei rotații.
Exercițiile cu trageri de luptă sunt momentele favorite ale artileriștilor antiaerieni. În clipele de dinainte de trageri, timpul pare că se oprește în loc. Întreaga suflare din poligon își ține respirația până când prima lovitură pleacă spre țintă. În spatele celor câteva minute ale unei trageri propriu-zise, se află însă ore, dacă nu zile întregi de muncă. (Locotenent Cornelia Dumitru).
Administratie
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a anunţat că a retras din dezbatere proiectul care viza ca personalul civil din instituţiile subordonate să fie încadrat în condiţii de muncă deosebite şi speciale

Ministerul Apărării Naţionale a decis retragerea proiectului de modificare a Legii nr. 263/2010, ca urmare a observaţiilor primite până la acest moment, în cadrul procedurii de transparenţă decizională începută în data de 17 martie.
Proiectul de act normativ în discuţie, iniţiat şi elaborat de instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională, a avut ca scop crearea cadrului normativ care să permită încadrarea activităţii personalului civil din propriile instituţii în condiţii de muncă deosebite şi speciale, similar prevederilor aplicabile personalului militar şi poliţiştilor.
-
Exclusivacum 4 zile
,, Noaptea Minții” sau ,,Cum calculează Mafia”!!!/Episodul IV
-
Exclusivacum o zi
Replica ,, Caracatiței”
-
Administratieacum 4 zile
La doar 33 de ani, a fost depistat cu o formă rară de cancer, iar tratamentul necesar depășește suma de 30000 euro/lunar
-
Exclusivacum o zi
Don Quijote de la Mancha VS. Cei trei muschetari/Cavalerul tristei figuri VS. Cei trei mușca-tare/Ep.3: ÊTES-VOUS PRÊT(E)S ?
-
Featuredacum 4 zile
Până și luptele de la Bahmut pălesc față de ”Jihadul” declanșat la Primăria Sectorului 1
-
Exclusivacum 4 zile
Un focar de infecție ce se dorește a fi o locuință de serviciu atribuită de IPJ Alba unui polițist în anul de grație 2023
-
Exclusivacum o zi
1 oră au avut la dispoziție șefii să propună polițiștii care vor fi avansați înainte de termen
-
Actualitateacum 5 zile
La data de 15.03 lucratorii Sectiei 3 Poliție Ploiesti Vest au reținut pentru 24 de ore un tânăr de 25 se ani din Ploiești