Connect with us

Actualitate

UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE – 24 IANUARIE 1859

Publicat

pe

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

Unirea Principatelor Române cunoscută și ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918) a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și reprezintă unificarea vechilor state Moldova și Țara Românească. Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Totuși, unirea a fost un proces complex, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între cele două țări. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Deznodământul războiului Crimeii a dus la un context european favorabil realizării unirii. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări Ad-hoc în 1857 a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune. La începutul anului următor, liderul unionist moldovean Alexandru Ioan Cuza a fost ales ca domnitor al Moldovei și Țării Românești, aducându-le într-o uniune personală. În 1862, cu ajutorul unioniștilor din cele două țări, Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică. După înlăturarea sa de la putere în 1866, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, iar constituția adoptată în acel an a denumit noul stat România.

Evenimente anterioare

La 1 ianuarie 1848, domnitorul muntean Gheorghe Bibescu face primul pas spre unirea Principatelor, desființând Vama din Focșani, care era cel mai important punct vamal între cele două țări. Actul a fost precedat în 1842 de un proiect de unificare al măsurilor și greutăților. Cununia domnitorului Gheorghe Bibescu se oficiază la Focșani, în septembrie 1845, la Biserica Sfântul Ioan din Piața Unirii, lângă borna de hotar, naș de cununie fiind domnitorul Moldovei, Mihail Sturdza.

Ideea Unirii Moldovei și a Țării Românești, avansată încă din secolul al XVIII-lea a devenit, după războiul Crimeii (1853 – 1856) o temă de prim plan a dezbaterii politice, atât în cele două Principate, cât și pe plan internațional. Situația externă se arăta favorabilă; înfrângerea Rusiei și hegemonia politică a Franței ofereau un context prielnic punerii în practică a proiectului, cu atât mai mult cu cât Napoleon al III-lea, împărat al francezilor, dorea un bastion răsăritean favorabil politicii sale, care să contrabalanseze expansiunea rusească.

Un rol important l-a jucat propaganda unionistă, întreprinsă de către liderii partidei naționale, în cele două țări și în străinătate. Activitatea desfășurată în emigrație, îndeosebi în Franța, a cunoscut diverse forme: apeluri către opinia publică europeană; afirmarea programului politic în publicații ca România viitoare (1850, Paris), Junimea română (1851), Republica română (Paris, 1851, Bruxelles, 1853); afilierea la „Comitetul Central Democratic European”, cu sediul la Londra, care urmărea declanșarea unei noi revoluții europene; memorii către Napoleon al III-lea, împăratul Franței și către Palmerston, premierul britanic; constituirea la Paris a unui Comitet cu deviza „Dreptate! Fraternitate! Unitate!”; sprijinul unor personalități marcante (Paul BataillardEdgar QuinetHippolyte Desprez).

În țară, acțiunile unioniste s-au desfășurat în noul context determinat de prevederile Convenției de la Balta Liman, afirmându-se modalități variate: constituirea Comitetelor Unirii la Iași și la București (1856); editarea unor organe de presă ca România LiterarăSteaua Dunării (Iași), Românul (București); venirea în patrie a unor revoluționari pașoptisti (îndeosebi în Moldova, ca urmare a regimului liberal-moderat al domnitorului Grigore Alexandru Ghica).

Divanurile Ad-hoc

Deschiderea lucrarilor Divanurile Ad-Hoc
Deschiderea lucrarilor Divanurile Ad-Hoc

Deciziile adoptate prin Tratatul de pace de la Paris (18/30 martie 1856), prevedeau intrarea Principatelor Române sub garanția colectivă a puterilor europene, revizuirea legilor fundamentale, alegerea Adunărilor ad-hoc care să exprime atitudinea românilor în privința unirii, integrarea în granițele Moldovei a trei județe din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad, Ismail), trimiterea în Principate a unei Comisii Europene cu misiunea de a propune „bazele viitoarei lor organizări”, libertatea navigației pe Dunăre, ș.a.

Adunările ad-hoc aveau caracter consultativ, și erau alcătuite din reprezentanți ai bisericii, marii boierimi, burgheziei, țărănimii clăcașe, cu scopul de a face propuneri referitoare la realizarea unirii Principatelor Române.

Alegerile pentru Divanurile Ad-hoc au fost marcate de mari tensiuni. Dacă în Țara Românească majoritatea covârșitoare a opiniei publice susținea ideea Unirii, în Moldova lucrurile se arătau mai complicate. Partida unionistă, reprezentată de personalități ca Alexandru Ioan CuzaMihail KogălniceanuManolache Costache EpureanuAnastasie Panu etc. avea în fața ei opoziția separatiștilor moldoveni (Nicolae Istrate, ideologul mișcării separatiste, Gheorghe AsachiCostache Negruzzi etc.). Aceștia doreau menținerea separării, motivându-și opțiunea prin posibila decădere a Iașilor și a Moldovei, odată cu mutarea capitalei la București.

Având de partea lor sprijinul marilor puteri antiunioniste, Austria și Turcia, precum și pe cel al caimacamului (locțiitorului domnesc) Todiriță Balș (înlocuit, după moartea sa, de Nicolae Vogoride, aspirant la tronul Moldovei), separatiștii au reușit, într-o primă fază, să câștige alegerile pentru Divanul Ad-hoc din Moldova (la 19 iulie 1857). În dorința de a-și realiza visul de domnie, Vogoride a falsificat listele electorale de reprezentare în Divanul ad-hoc, prin înlocuirea listelor electorale ale unioniștilor cu cele ale antiunioniștilor. Această manevră făcea ca numarul reprezentanților celor care nu împărtășeau idealul de unire sa fie majoritar în Divan. În mai 1857, Ecaterina Vogoride a sustras o parte din corespondența secretă purtată de soțul ei cu rudele din Constantinopol. În acele scrisori, lui Vogoride îi era promisă domnia dacă ar fi reușit să zădărnicească unirea Moldovei cu Muntenia, falsificând alegerile pentru Divanul ad-hoc. Cu ajutorul lui Costache Negri scrisorile compromițătoare au fost publicate în ziarul unionist “L’Etoile d’Orient”, ce apărea la Bruxelles, traduceri ale scrisorilor apărând la scurt timp și în Moldova. Când sultanul Abdülmecid, cu asigurările Austriei Imperiale, nu a anulat alegerile, ceilalți supervizori (Imperiul FrancezRusia ImperialăPrusia și Regatul Sardiniei) au rupt relațiile diplomatice cu Imperiul Otoman în 4 august.

Tensiunile dintre Anglia, Austria, ce încurajau Poarta să nu accepte noi alegeri, și celelalte state participante la Congresul de la Paris, au fost dezamorsate de întâlnirea de la Osborne (9 august) dintre Napoleon III și Regina Victoria, în urma căreia alegerile falsificate de Vogoride au fost anulate. În schimbul anulării alegerilor din Moldova, Napoleon al III-lea accepta varianta unei uniri parțiale a Principatelor, acestea urmând a avea doi domni, două guverne, două Adunări Legislative (parlamente). Instituțiile comune urmau a fi Înalta Curte de Casație și Justiție, Comisia Centrală de la Focșani, ce avea să se ocupe cu elaborarea legilor de interes comun pentru ambele Principate și armata.

Au avut loc noi alegeri, astfel încât la 22 septembrie 1857 s-a adunat Divanul Ad-hoc al Moldovei care era favorabil unirii, iar la 30 septembrie cel al Valahiei, și prin documentele redactate, au fost puse bazele fuzionării celor două principate.

În 7 și 9 octombrie 1857 sunt elaborate Rezoluțiile prin care se cerea:

  • Respectarea drepturilor Principatelor și îndeosebi a autonomiei lor în cuprinderea vechilor lor capitulații încheiate cu Înalta Poartă în anii 1393, 1460, 1511 și 1634;

  • Unirea Principatelor într-un stat sub numele de România;

  • Prinț străin cu moștenirea tronului, ales dintr-o dinastie domnitoare dintre cele europene și ai cărui moștenitori să fie crescuți în religia țării;

  • Neutralitatea pământului Principatelor;

  • Puterea legiuitoare încredințată Adunării Obștești, în care să fie reprezentate toate interesele nației.

Toate acestea sub garanția colectivă a puterilor care au subscris tratatul de la Paris.

Întrunite în capitala Franței pentru a lua în discuție cererile celor două Divanuri ad-hoc (10/22 mai – 7/19 august 1858), puterile europene au adoptat Convenția de la Paris:

  • Principatele își păstrau autonomia sub suzeranitatea Porții și sub protecția celor șapte puteri;

  • Se adopta denumirea de Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei, fiecare având instituții proprii;

  • Se înființau instituții comune precum Comisia Centrală de la Focșani (care elabora proiectele de legi de interes comun), Înalta Curte de Justiție și Casație, armata;

  • Se prevedeau principii de organizare și modernizare a viitorului stat (separația puterilor în stat, desființarea privilegiilor de clasă, egalitatea în fața legii, drepturi politice pentru creștini, libertatea individuală);

  • Dreptul de vot ramânea cenzitar.

După încheierea Convenției de la Paris, care avea să joace rolul unei veritabile Constituții a Principatelor, au urmat alegerile pentru Adunările Elective, care urmau să îi desemneze pe cei doi domni.

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza

Theodor Aman - Proclamarea Unirii
Theodor Aman – Proclamarea Unirii

În Moldova a fost ales în unanimitate, la 5/17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul „Partidei Naționale”.

Întrucât în textul Convenției nu se stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate, conducătorii luptei naționale au decis ca alesul Moldovei să fie desemnat și în Țara Românească. Adunarea electivă a Țării Românești era însă dominată de conservatori, care dețineau 46 din cele 72 mandate. În această situație, liberalii radicali au inițiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitație în rândul populației Capitalei și al țăranilor din împrejurimi. O mulțime de peste 30 000 oameni s-a aflat în preajma Adunării. Unul dintre tribuni, I.G. Valentineanu, nota că poporul era gata „să năvălească în Cameră și să o silească a proclama ales pe alesul Moldovei”.

Într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru I. Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Astfel s-a făcut primul pas către definitivarea Unirii Principatelor Române.

Recunoașterea internațională a Unirii

Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezenta primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar. Impusă sub o puternică presiune populară, cu deosebire la București, alegerea ca domn al Țării Românești a lui Alexandru loan Cuza avea să-și găsească o confirmare deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului națiunii în capitala munteană.

Cea mai stringentă problemă era recunoașterea internațională a alegerilor. Faptul împlinit la 24 ianuarie 1859 era considerat de Poartă și de Austria drept o încălcare a Convenției de la Paris. Situația creată în cele două Principate urma să facă, de altfel, obiectul unei noi Conferințe internaționale, care se deschidea la Paris, la 26 martie/7 aprilie – 25 aug./6 sept. Misiuni speciale, conduse de persoane apropiate lui Alexandru I. Cuza, au vizitat capitalele Marilor Puteri garante și au reușit să câștige sprijin pentru cauza românească. Încă în a doua ședință a Conferinței (1/13 aprilie) Franța, Rusia, Anglia, Prusia și Sardinia au recunoscut dubla alegere. Imperiul Otoman și Austria însă tergiversau; mai mult, se află că se punea la cale o intervenție militară peste Dunăre. Alexandru I. Cuza răspunse energic. La 20 aprilie, la Florești, între Ploiești și Câmpina, armata moldo-munteană era concentrată spre a face față oricărei situații. După alte amenințări, sub presiunea celorlalte puteri garante, Poarta a acceptat oficial, o dată cu Austria, în a 3-a ședință a Conferinței de la Paris (25 august/7 septembrie), să recunoască, la rândul ei, dubla alegere. Detensionarea situației, atât în relațiile cu Imperiul Otoman, cât și cu cel Habsburgic, îl determină pe domn să ordone închiderea taberei de la Florești (1 septembrie 1859).

Astfel împlinită recunoașterea situației de fapt, impusă la 24 ianuarie, obiectivul imediat următor era acceptarea de către puterile garante a Unirii depline. Fără a aștepta verdictul altor reuniuni internaționale, Alexandru I. Cuza a trecut la unificarea aparatului de stat, remediind din mers consecințele hotărârilor adoptate prin Convenția de la Paris. Misiunile diplomatice ale Principatelor la Constantinopol erau reunite încă în cursul anului 1859 (martie), cu Costache Negri, recunoscut chiar de către Poartă, drept unic reprezentant al celor două țări. Unificarea armatei începea cu deplasări de unități militare moldovene, la București și muntene, la Iași; tabăra de la Florești s-a bucurat de o comandă unică. În cursul anului 1860, statele majore, instrucția, administrația și intendența au fost așezate sub o singură autoritate, iar aceeași persoană – generalul Ion Emanoil Florescu – a fost numită în funcția de ministru de război în ambele țări. La serviciul telegrafului moldovean și muntean este numit ca inspector general Cezar Librecht.

La Focșani, nu fără dificultăți, își începuse activitatea Comisia Centrală care, potrivit Convenției de la Paris, trebuia să elaboreze legile, comune celor două țări. În cei trei ani de activitate (1859- 1862) din proiectele sale au fost aprobate de Adunarea, electivă și promulgate de domn doar cele referitoare la Curtea de Casație și la domeniul funciar (care traducea în fapt principiul egalității fiscale). Proiectul de Constituție nu a fost aprobat însă de domnitorul Cuza, Comisia Centrală din Focșani fiind desființată în februarie 1862.

Raporturile cu acele puteri garante care se arătau ostile unirii sau care jucaseră, în trecut, un rol important în viața Principatelor (Rusia, în anii „protectoratului”) au fost bazate, încă din primii ani ai domniei lui Alexandru I. Cuza, pe respectarea neștirbită a autonomiei țării nou-constituite. Astfel, prezența militarilor otomani va fi categoric interzisă, iar Poarta va fi obligată, în vara anului 1860, să renunțe la pașapoartele sale solicitate călătorilor români, în mai multe situații supușii Imperiului fiind reținuți pentru că au produs diverse neorânduieli. Austria, vehement dușmănoasă, a trebuit să accepte că legile statului român sunt valabile și pentru locuitorii cezaro-crăiești aflați aici cu afaceri. Maghiarii și polonezii, care vroiau să rămână în Principate sau să tranziteze spre alte regiuni, sunt protejați de guvern și de domn în spiritul dreptului la azil politic, oferindu-li-se la plecare chiar mijloacele necesare.

Franța, apoi Rusia, Italia și Prusia erau de acord cu unirea deplină. Alexandru I. Cuza aștepta hotărârea Conferinței de la Constantinopol convocată în acest scop. Cum era de așteptat, încă din prima ședință Poarta a cerut dreptul de intervenție în Principate, în cazul unor noi încălcări ale Convenției de la Paris, iar Austria a admis unirea doar pe durata domniei lui Alexandru I. Cuza. La începutul lunii noiembrie 1861 firmanul Unirii era prezentat, dar în condiții considerate, în țară, inacceptabile.

Fermitatea lui Alexandru I. Cuza, reacția energică Camerelor și a guvernelor, poziția intransigentă a lui C. Negri și atitudinea favorabilă a majorității Marilor Puteri garante și-au făcut în cele din urmă efectul. La capătul Conferinței, Poarta a elaborat un nou firman (4/16 decembrie 1861) prin care a renunțat la condițiile anterior solicitate, Austria păstrându-și vechea poziție.

Șirul de reforme inițiate de Cuza și venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, care se bucura atât de sprijinul Franței cât și cel al Prusiei, a făcut ca actul de la 1859 să fie ireversibil. Din 1866, potrivit Constituției promulgate la 1 iulie, Principatele Unite încep să se numească oficial România.

Articol preluat de la wikipedia.com

Citeste in continuare

Actualitate

Răspunsul ANAF e că niciuna nu are datorii către statul român

Publicat

pe

De

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

(Preluare Inpolitics):

Surpriză maximă într-o chestiune agitată a ultimei perioade: contrar informațiilor vehiculate în spațiul public, marile companii austriece din România nu înregistrează datorii restante la bugetul statului. În ce privește companiile mai mici, cca.o treime dintre ele au asemenea datorii, dar suma totală e cel puțin modestă, mai puțin de 80 de milioane de euro.

Printr-o interpelare parlamentară, deputatul AUR Antonio Andrușceac a cerut săptămînile trecute ministerului Finanțelor să confirme dacă e real că cele mai mari 11 companii austriece din România, nominalizate explicit, în frunte cu OMV Petrom, au datorii imense către bugetul statului, de aproape 20 de miliarde de euro.

Răspunsul ANAF e că niciuna nu are datorii către statul român, cu o excepție specială, care e în dezbaterea justiției.

”În ceea ce privește analiza punctuală a celor 11 companii cu capital austriac, precizăm că Raiffeisen Bank (CUI 361820), OMV Petrom (CUI 1590082), BCR Bank (CUI 361757), Immofinanz Services (CUI 21581305), XXXLutz Properties (CUI 22383497), Julius Meinl Romania (CUI 558580), HS Timber Productions 5 SRL (CUI 14554103), Red Bull Romania SRL (CUI 16539193), Parr Construct SRL și STRABAG (CUI 6891914) nu înregistrează obligații bugetare restante.
S.C. Uniqa Asigurari S.A. (CUI 181363) înregistrează obligații fiscale în valoare de 12,6 milioane lei, suma reprezentând o amendă contestată în instanță.
Referitor la redevențele neplătite de societatea OMV Petrom S.A., menționăm că aceasta nu înregistrează redevențe petroliere neachitate. În perioada 2018-2022 au fost declarate și achitate redevențe în valoare de 4,82 milioane lei” se arată în răspunsul ANAF.

i7863A

În rîndul restului firmelor austriece din România există, totuși, datornici, confirmă ANAF, dar datoria totală e de mai puțin de 400 de milioane de lei:

”La data de 30 noiembrie 2022, un număr de 2.915 contribuabili cu capital majoritar austriac figurează în baza de date a ANAF, din care un număr de 2.021 de contribuabili nu înregistrau obligații fiscale restante. Un număr de 894 înregistrau obligații fiscale neachitate la bugetul general consolidat, în sumă de 391,8 milioane lei, din care:
50 de contribuabili au accesat facilități fiscale conform prevederilor legale în sumă de 45,6 milioane lei;
502 contribuabili înregistrau arierate în sumă de 21,5 milioane lei, pentru care s-a demarat procedura de executare silită;
100 contribuabili înregistrau arierate nerecuperabile cu sume de 192,6 milioane lei (arieratele nerecuperabile reprezintă obligații bugetare restante pentru care organele fiscale nu pot începe sau continua măsuri de executare silită, creanțele debitorilor pentru care s-a dispus suspendarea executării silite de către instanța judecătorească, obligațiile fiscale restante ale contribuabililor sub incidenta Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, obligațiile fiscale restante ale contribuabililor pentru care s-a declarat procedura de insolvabilitate fără venituri/bunuri următoare, creanțele debitorilor pentru care s-a instituit administrarea specială, etc.).” se mai arată în adresa secretarului de stat Alin Chițu.

Citeste in continuare

Actualitate

Cadouri din piele, ce se simt…pe piele: genți brodate și accesorii asortate

Publicat

pe

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

Pentru că începe să fie posibil să lași mâinile fără mănuși, să bei cafeaua afară sau să începi să citești câteva pagini în parc spre seară, vă propunem azi 5 idei de cadouri, din dragoste, de zi de naștere, de recunoaștere sau pur și simplu pentru că sunt utile: genți brodate și accesorii asortate, din piele naturală, fină și plină de eleganță.

Citește mai departe dacă: Ai de făcut un cadou, Ai o persoană specială în viață, Vrei idei noi pentru vechiul ritual de a dărui.

Cadouri din piele, să simtă iubirea pe pielea ei

De multe ori suntem în situația de a broda pe piele declarații, de la cuvinte care definesc o persoană, la numele pe care sunt chemate de cei dragi.

Și brodăm cu drag și atenție cadouri din piele, pentru că vor fi mult timp în mâinile celor care le primesc. Și de fiecare dată, ne dorim să aducă același gând: Cineva mi-a dat timp în minte și spațiu în inimă, iar acest cadou e grozav.

Așa că, pentru că februarie, și chiar dacă nu celebrăm cu mare fast, tot merită un cadou, din motivele de mai sus: că se simte primăvara, că putem citi în noapte, că poate deja merităm o excursie scurtă.

Tipuri de genți brodate, din piele MASIMA:

  1. Genți brodate de voiaj – Deși atât de rar făcute cadou de bărbați femeilor, gențile sunt printre cele mai simple elemente de dăruit. Cadouri din piele la care nimeni nu ar spune nu, pentru că au acel trio de calități ce o fac de nerefuzat: utilitate, frumusețe și … e o geantă din piele!!! Așa că poți arunca înăuntru un schimb de haine și puteți pleca spre un city break romantic de februarie.

E atât de simplu să faci acest cadou: Comanzi pe site, alegi personalizarea prin gravare, achiți și aștepți livrarea ca să vezi zâmbetul și mirarea. Simplu, așa-i?

  1. Genți brodate office – Pentru oricând simți nevoia să provoci noi subiecte de conversație. Așa cum vezi și mai sus, broderia sau gravarea pe piele transformă alegerea ta în ceva doar al tău. Iar de la un citat, la un oraș, la un cuvânt care definește succesul tău, fă-ți cadoul din piele care să te facă să te simți bine în pielea ta.          Genți unisex – cadouri din piele pentru cupluri moderne

    Imaginați-vă conversația:

    ”-Iau eu azi geanta!

    -Iar?

    -Hai că merge cu cizmele!

    -Bine, dar mâine îmi iau ghetele maro!

    -Mâine e a ta!”

    Și pe geantă scris, brodat sau gravat ”omnia vincit amor” adică Dragostea învinge totul.                               

    Accesorii utile, detaliate, ce atrag atenția și spun IUBESC

    Fie că sunt oferite cadou și spun Mulțumesc, sau spun Iubesc pentru că: Iubești o carte, Iubești noul gadget pe care citești sau care îți permite să lucrezi la o cafea, sau laptopul de care ai grijă pentru că are în el tot ce contează, e cazul să primești, sau să dăruiești un cadoul din piele care să marcheze o lună aproape de inima ta.

    Husele din piele, personalizate, sunt cadouri intime, care pot începe o tradiție, pot trece prin multe mâini și pot parcurge ușor anii, fără semne de oboseală.

     Alege doar culoarea și decide ce va sta scris pe ele. De acolo, ne ocupăm noi. Huse pentru laptop sau noi coperți din piele, ne ocupăm cu acest material, pielea, pentru că poate face ceva unic: poate deveni parte din cine ești. 

    Masima nu doar își spune Second skin, ci face o promisiune prin asta.

    Orice cadou din piele ai alege, va veni ca o mănușă celui drag. Mai ales cu acel plus de personalizare care stă în broderie sau gravare.

    Sărbătorește prezentul ca pe o promisiune pentru viitor, și lasă pielea să spună declarații pe care altfel îți vine greu să le compui.

    Pentru ea, pentru tine, pentru orice ocazie îți trece prin minte, marchează momentul cu your second skin, de la Masima.

    Te așteptăm iar pe Blog, cu informații și reducere la abonare, ca să ai de câștigat mai mult decât informație.

    Beneficiile cadourilor din piele de la MASIMA: 

    ✔️Garanția produsului 3 ani

    ✔️Posibilitatea plății în rate cu cardul de cumpărături

    ✔️Modele unice, din atelierele noastre

    ✔️Pielea se poate personaliza

    ✔️Fabricat în România

    SHOP pentru tine și Your second custom product by MASIMA

    www.masima.ro

Citeste in continuare

Actualitate

Romania – campioana mondiala la o meserie veche de peste 10.000 de ani.

Publicat

pe

DISTRIBUIE Articolul....
Share on Facebook
Facebook
Pin on Pinterest
Pinterest
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin

Romania – campioana mondiala la o meserie veche de peste 10.000 de ani.

In fiecare an la Londra, are loc Campionatul Mondial de Fabricare a Pantofilor, o reuniune a celor mai buni pantofari si confectioneri de incaltaminte din toate colturile lumii.

Dupa multe teste si o crancena asteptare, locul 1 a fost desemnat, iar pozitionarea sa pe harta nu este in alta parte decat in Romania, in Arad, in curtea si mai ales in atelierul unui adevarat geniu: artistul Victor Vulpe.

Barbatul de 43 de ani a reusit sa aduca trofeul de campion mondial in confectionarea de incaltaminte pe plaiurile romanesti, asta dupa ce mai bine de 20 de ani a transformat orice obiect din piele in opera de arta.

A inceput cu o curea din piele si a ajuns sa fie campion mondial la confectionarea de pantofi din piele

In urma cu peste 20 de ani, in timpul studentiei, Victor, pe atunci un studnet genial la Arte si Design, si-a descoperit adevarata pasiune. Acesta putea sa transforme orice obiect din piele in opera de arta. A inceput pur si simplu prin modificarea unei centuri din piele.

Apoi a trecut la genti. A inceput sa confectioneze genti de piele si curele pentru colegii sai in in curant de la genti si curele, s-a dezvoltat si a ajuns sa treaca la confectionarea de incaltaminte.

Astazi, la atatia ani dupa, cu un drum lung, plin de munca si de vointa, Victor pune Romania pe harta, cu inca un trofeu, inca un loc medaliat cu aur pe cel mai mare podium din acest domeniu.

Victor se poate compara cu adevarat cu cele mai mari nume ale tarii, la acest moment, fiind un ambasador al tarii prin meseria sa, o profesie cu foarte multa istorie in spate. Deloc straina de vechii mestesugari romani, cizmaria are o istorie de peste 10.000 de ani, conform specialistilor.

Cea mai veche piesa de incaltaminte isi are originea in SUA, iar specialistii concluzionau in urma unui studiu ca aceasta ar fi fost realizata din fibrele unui copac, datand cu apeoximativ 10.000 de ani in urma.

Din peste 50 de milioane de perechi de pantofi, acestia au obtinut trofeul!

Ei bine, la peste 10.000 de ani, barbatul de 43 de ani din Arad a adus Romaniei trofeul. Peste 50 de milioane de perechi de incaltari se fabrica in Romania anual, iar in intreaga lume peste 3 miliarde.  Cu toate acestea, numai una singura, o singura pereche magica a reusit sa acapareze atentia in Londra, celor mai mari cunoscatori din domeniul fabricarii incaltamintei. Astfel, Victor Vulpe a reusit sa acapareze unul dintre cele mai mari trofee si sa ajunga poate indeplinirea celui mai mare vis a oricarui artist in acest domeniu: castigarea World Championships in Shoemakings.

Citeste in continuare

TOP KINETO MEDICAL Ploiesti

Știri calde

Aveti un Pont58 de minute ago

VOM publica date si documente care vor dinamita doua sisteme de siguranta nationala: vom devoala cum se FURA pe fata si sarabanda unor falsuri pentru acoperirea acestor furturi, pe romaneste spus, cu documente si bazat pe hotararea unui magistrat!/PROMO/Orele 14.00

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinLa orele 14.00, ziarul Incisiv de Prahova va publica date si documente care vor dinamita doua sisteme de siguranta nationala,...

Exclusiv59 de minute ago

Fostul procuror Negulescu Mircea implicat in mafia deseurilor/Ludovic Orban „tinta” in miscare in urma perchezitiilor din Prahova/Nasul si Finul din Prahova

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinPeste 60 de percheziții au fost desfășurate de polițiștii economici de la sectorul 2 al Capitalei în București Ilfov...

Exclusiv59 de minute ago

Valentin Stefan si combinatiile cu iz penal de la conducerea Postei Romane (II)

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinPrintr-o decizie a conducerii Companiei Posta Romana se desemnează o comisie condusă de Ovidiu Călin, să prelungească contractele de...

Actualitate11 ore ago

4 sfaturi utile pentru sustinerea sanatatii mintale in timpul pandemiei de COVID-19 și după aceasta perioada

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinPandemia care a aparut inca de la inceputul anului 2019, a generat multa panica in randul oamenilor, care au...

Exclusiv1 zi ago

De la „Bomba ecologica de la Pleasa” la pacura si …dosarul penal de la Parchetul General

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinIeri, peste 60 de percheziții au fost desfășurate de polițiștii economici de la sectorul 2 al Capitalei în București...

Exclusiv2 zile ago

O dovada de tampenie institutionala este secretizarea ROF-urilor unitatilor de politie

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedin Potrivit, art.5 (1) litera a) din Legea 544/2001 (1) Fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice...

Exclusiv2 zile ago

E posibil MODIFICARE RSLD ( OMJ 4800/2018)?

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinZilele acestea ne aflăm la finalul unui alt demers, acela de modificare a RSLD-ului, fapt ce va putea face...

Exclusiv2 zile ago

După ce contrabandiștii cu țigări au constatat că folosirea dronelor sau a elicopterelor nu este una eficienta pe timp de iarnă, au trecut la un nivel rudimentar – low level

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedin Pe principiul „di, di, di murgule, di”, aceștia au legat mai multe crengi de brad în spatele unui...

Exclusiv3 zile ago

Inregistrari audio – video/stenograme senzationale cu si despre un ales “local” (II)/”Bai vino maine cand esti treaz ca deja ai venit beat si esti prost”

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinIn acest serial, asa cum am precizat ca vom publica inregistrari audio urmate de documente pentru ca opinia publica sa...

Actualitate4 zile ago

Noi inregistrari audio – video/stenograme senzationale cu si despre un ales “local” (II)/ Maine, 03.02.2023, orele 12.00

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinIncisiv de Prahova demasca fata hadra a unui ales local si a unei grupari de criminalitate economico-financiara organizata, intr-un serial, în ...

Exclusiv4 zile ago

Inregistrari audio – video/stenograme senzationale cu si despre un ales “local” (I)/”Am vorbit cu asta care-i sef la Politia Locala, cu Albu…”

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinIncisiv de Prahova demasca fata hadra a unui ales local si a unei grupari de criminalitate economico-financiara organizata, intr-un...

Exclusiv4 zile ago

Inregistrari audio – video/stenograme senzationale cu si despre un ales “local”/Azi, orele 12.00

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedin  Incisiv de Prahova demasca fata hadra a unui ales local si a unei grupari de criminalitate economico-financiara organizata,...

Exclusiv4 zile ago

Ce fel de morala sa fie, atunci cand in comisie, pe functia de lei au fost instalati magari?

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinIntr-o padure ursul lucra pe functie de iepure. Cum s-a intamplat asta: padurea avea nevoie de urs dar era...

Exclusiv5 zile ago

PROMO/In curand, inregistrari audio – video/stenograme senzationale cu si despre un ales “local”

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinIn curand, Incisiv de Prahova demasca fata hadra a unui ales local si a unei grupari de criminalitate economico-financiara...

Exclusiv5 zile ago

“SECRETUL LUI POLICHINELLE” si gasca de criminalitate economico-financiara organizata din Prahova

DISTRIBUIE Articolul....FacebookPinterestTwitterLinkedinDefilarea pe care o face DNA de trei zile in dosarul mastilor achizitionate pe vremea Covid in care sunt...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Top Articole Incisiv

error: Articolele nu se pot copia!