Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie confirma ca fostul procuror DNA Mircea Negulescu (foto 1), zis “Portocala” sau “Zdreanta”, a comis abuzuri in serie incercand sa il execute pe fostul deputat Vlad Cosma (foto 2). PICCJ cere Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa constate vinovatia lui Negulescu pentru comiterea infractiunilor de cercetare abuziva, participatie improprie in modalitatea instigarii la inducerea in eroare a organelor judiciare si influentarea declaratiilor, dezvaluie LUMEA Justitiei.

Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate apelul formulat de PICCJ impotriva sentintei nr. 463 din 31 octombrie 2022, pronuntata in dosarul nr. 1408/1/2020, prin care judecatoarele ICCJ Lucia Tatiana Rog, Lavinia Lefterache si Alina Ioana Ilie au hotarat achitarea lui Negulescu pentru toate faptele pentru care a fost trimis in judecata prin rechizitoriul nr. 2170/P/2019 din 4 iunie 2020, intocmit de procuroarea Adina Florea de la fosta Sectie pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ). O achitare dispusa in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a) din Codul de procedura penala – “fapta nu exista” (click aici pentru a citi).

PICCJ: sentinta de achitare este gresita

Prin motivele de apel semnate adjuncta Sectiei judiciare, procuroarea Marinela Minca, PICCJ critica in termeni duri sentinta Inaltei Curti de achitare a lui Negulescu, afirmand ca aceasta este una gresita, in care instanta suprema nu doar ca a acceptat toate apararile inculpatului, ci chiar a adus argumente suplimentare in sustinerea acestora, inclusiv prin “afirmatii cinice”. Demontand motivele de achitare invocate de ICCJ, Parchetul General cere Completului de 5 judecatori al instantei supreme sa desfiinteze sentinta de achitare si sa constate vinovatia lui Negulescu pentru toate acuzatiile care i se aduc, subliniind ca acesta a incalcat flagrant si in mod sistematic dispozitiile procedurale privind modul de efectuare a anchetei, nesocotind in acelasi timp drepturile persoanelor implicate prin acestea, totul doar pentru a obtine denunturi impotriva fostului deputat Vlad Cosma. PICCJ prezinta din nou intregul mecanism si toate tacticile folosite de Negulescu pentru a obtine declaratii si denunturi mincinoase impotriva lui Vlad Cosma.

De altfel, in ceea ce priveste victima lui Negulescu, Vlad Cosma, parte civila in dosar, Parchetul General isi exprima dezacordul referitor la decizia judecatoarelor Lucia Tatiana Rog, Lavinia Lefterache si Ioana Alina Ilie de a inlatura apararile, declaratiile si probele prezentate de acesta in legatura cu relatia si interactiunea sa cu fostul procuror DNA Mircea Negulescu, atragand atentia ca ele sunt necesare pentru o buna intelegere a contextului cauzei. ”Nu se poate nega interesul din partea lui Negulescu de a obtine colaborarea lui Cosma Vlad, in obtinerea unor viitoare denunturi, prin implicarea si acuzarea acestuia in prezentul dosar”, subliniaza PICCJ.

PICCJ solicita incetarea procesului penal pe prescriptie

Totusi, chiar daca cere ICCJ desfiintarea sentintei de achitare a lui Mircea Negulescu si constatarea vinovatiei acestuia, PICCJ solicita instantei supreme sa aplice Decizia 67 din 25 octombrie 2022 privind aplicarea deciziilor CCR privind prescriptia si sa dispuna incetarea procesului penal, tocmai pe motiv de interventie a prescriptiei: “Va solicit admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale si sa pronuntati o noua hotarare legala si temeinica prin care sa constatati ca s-a facut dovada savarsirii tuturor infractiunilor pentru care inculpatul Negulescu Mircea a fost trimis in judecata, bineinteles, conform noii incadrari juridice dispuse in cursul judecatii, iar in raport de data savarsirii faptelor, tinand cont de vinovatia acestuia si avand in vedere Decizia nr. 67/2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de de drept in materie penala, sa dispuneti incetarea procesului penal”.

Vlad Cosma scoate artileria grea

Apelul in dosarul lui Mircea Negulescu va incepe luni, 16 ianuarie 2023, la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Dosarul urmeaza sa fie solutionat de un Complet de 5 judecatori format din Andrei Claudiu Rus (seful Sectiei penale a ICCJ), Iulian Dragomir, Rodica Aida Popa, Oana Burnel si Anca Alexandrescu.

In ceea ce-l priveste pe Vlad Cosma, parte civila in cauza si victima lui Mircea Negulescu, acesta va fi reprezentat de renumitul avocat Horia Miclescu (foto 3).

Iata fragmente din apelul PICCJ impotriva sentintei de achitare a fostului procuror DNA Mircea Negulescu (documentul integral este atasat la finalul articolului):

“Hotararea primei instante de achitare a inculpatului pe temeiul inexistentei faptelor (art. 16 alin. 1 lit. a din Codul de procedura penala) cu privire la toate acuzatiile retinute in urma schimbarii incadrarii juridice in cursul cercetarii judecatoresti este gresita, fiind rezultatul modului diferit in care instanta a interpretat probatoriul administrat in cauza (declaratii, inscrisuri, inregistrari).

(…)

Paradoxal, au fost acceptate toate apararile inculpatului, chiar cu argumente suplimentare in sustinerea acestora, in conditiile in care este greu de acceptat atitudinea inculpatului, de a incalca flagrant si in mod sistematic dispozitiile procedurale privind modul de efectuare a anchetei si garantarea drepturilor persoanelor implicate in acestea, intr-o modalitate a carei gravitate trece din sfera sanctiunilor procedurale si raspunderii disciplinare in cea a raspunderii penale.

(…)

Instanta de fond da relevanta unor fragmente dintr-o inregistrare audio a unei discutii ambientale purtate in biroul procurorului Negulescu Mircea, pe care le scoate din context si concluzioneaza ca, daca la acest moment, inculpatul Negulescu Mircea nu a exercitat presiuni, amenintari asupra martorilor Alexe Razvan, Stroe Cecilia sau pavaleanu Marcel, inseamna ca ele nu s-au petrecut nicicand pe parcursul instrumentarii dosarului nr. 465/P/2013 al Parchetului depe langa Curtea de Apel Ploiesti, desi este evidenta tactica persuasiva a inculpatului.

Chiar daca, pentru beneficiul discutiei, plecam de la premisa ca martorul Alexe Razvan este cel care a sustinut ca are date referitoare la familia Cosma, acesta fiind, in opinia instantei, chiar motivul pentru care a solicitat acordarea protectiei, acest aspect nu exclude manifestarea ulterioara a comportamentului infractional al inculpatului Negulescu Mircea descris in actul de sesizare, astfel incat este lipsit de suport probator rationamentul instantei potrivit caruia ‘toate declaratiile lui Alexe Razvan referitoare la teroarea, presiunile la care a fost supus de procurorul Negulescu Mircea in perioada in care a fost arestat preventiv pentru a formula denunturi sunt nereale, scopul fiind de a se sustrage urmaririi penale’.

Or, este mai mult decat evident ca acesta a fost atat martor, cat si denuntator si, in aceasta din urma calitate, chiar se incrimina.

In acest context, afirmatiile instantei de fond cu privire la bunele intentii ale inculpatului Negulescu Mircea de a aduce minorul de 10 ani sa isi vada tatal arestat sunt chiar cinice.

(…)

Premisa de la care pleaca instanta de fond, in sensul ca ‘declaratiile martorilor Alexe Razvan si Stroe Cecilia Cristina nu au fost influentate de inculpat, ci reprezinta propriile relatari ale acestora’ este contrazisa de probatoriul administrat, iar concluzia pe care o formuleaza in ceea ce priveste acuzatiile aduse inculpatului Negulescu Mircea referitoare la audierea acestor doi martori, in sensul ca, in cauza nu s-a dovedit existenta unor actiuni de determinare a acestora, prin constrangere sau intimidare, sa dea declaratii care nu corespund adevarului sau a unor activitati de ticluire de probe este eronata, cata vreme depozitiile lor sunt confirmate de martora Stasie Magdalena.

(…)

In continuarea argumentelor anterioare, apreciez ca acuzatiile aduse inculpatului Negulescu Mircea sunt fundamentate de probele de la dosar, administrate in faza de urmarire penala, confirmate de probatoriul administrat in fata instantei, fiind dovedite infractiunile ce fac obiectul judecatii, astfel cum a fost stabilit prin schimbarea incadrarii juridice, fiind necesara stabilirea raspunderii inculpatului pentru comiterea acestora.

Astfel, ceea ce trebuie decelat din declaratiile/denuntul nereale ce fac obiectul acuzatiei penale sunt acele relatari care o implica, o plaseaza pe persoana vatamata Cosma Vlad in activitati infractionale.

(…)

In acest context, caracterul mincinos al denuntului lui Usurelu Petrica ori al declaratiilor martorilor Alexe Razvan, Stroe Cecilia sau Vaida Mihai vizeaza plasarea persoanei vatamate Cosma Vlad in contextul acestor fapte, intr-o maniera care sa induca ideea implicarii sale nemijlocite in aceste activitati infractionale.

(…)

Dialogul din 201, dintre procurorul Negulescu si martorul Alexe R. este relevant pentru modul de a gandi si a actiona al inculpatului, prin capacitatea persoanelor vulnerabile, fiind implicate in proceduri judiciare si, dupa caz, aflate sub efectul unor masuri procesuale, in a le determina sa colaboreze cu anchetatorii, in sensul dorit de acestia, prin orientarea, sugestionarea depozitiilor. Orcium, genul de prmisiuni facute de inculpat nu-si au locul in rigorile procedurii penale. Pasajele redate de catre procuror in rechizitoriu nu sunt scoase din context si sunt corect interpretate in tabloul cauzei, coroborat si cu declaratiile martorilor (inclusiv ale avocatilor). Ele se compleaza practic ca un puzzle cu pasajele prezentate in rechizitoriu.

Critici punctuale ale argumentelor instantei in evaluarea credibilitatii martorilor acuzarii si argumente pentru interpretarea probatoriului in sensul sustinerii acuzatiilor:

-filele 63-64, concluzia instantei ca inculpatul ar fi avut date suficiente din care rezulta ca societatea Alex Design era folosita de Alexe R. intr-un sistem evazionist si de spalare a banilor – Or, datele priveau infractiunile economice si nu rezulta ca furnizau indicii referitoare la implicarea partii civile Cosma Vlad in acestea ori privind finantarea campaniei electorale din produsul infractional (distinctia fapte, participanti la comiterea acestora). Inculpatul Negulescu oricum nu avea competenta de a investiga faptele lui Cosma Vlad, intrucat avea calitatea de parlamentar.

Martorii Alexe Razvan si Stroe Cecilia au revenit asupra declaratiilor ‘mincinoase’ inaintea desfasurarii urmaririi penale in prezenta cauza in fata altor organe judiciare, aspectele sustinute in timpul urmaririi penale au fost mentinute in fata instantei (ICCJ); martorii detaliaza contextul in care au fost audiati si constrangerile, presiunile la care au fost supusi de inculpat pentru obtinerea unor declaratii care sa-l incrimineze pe Vlad Cosma.

-fila 87 din declaratiile martorilor Ceort si Iordache, reiese ca Alexe era surprins ca, desi a colaborat cu inculpatul Negulescu, autoincriminandu-se prin declaratia ca martor protejat, este pus sub acuzare, ceea ce evidentiaza ca a existat o intelegere cu anchetatorul in afara cadrului legal si ca acesta era inca sub influenta lasate de afirmatiile si conduita lui Negulescu care, prin promisiuni si amenintari, l-a persuadat, capacitat sa dea declaratiile nereale.

-fila 89, redare inregistrare din 2013 a dialogului dintre procurorului Negulescu si Alexe Razvan: (Nu rezulta in ce cadru legal a inregistrat inculpatul Negulescu aceasta discutie, practica provocarii de marturisiri de la persoane acuzate contravine CEDO) inregistrarea depusa de Negulescu in aparare, de fapt in acuza si contureaza un ‘portret al inculpatului’ si a modului in care manipula persoanele aflate in proceduri judiciare, prin promisiuni, trecand de la o atitudine prietenoasa, tutuiala, la amenintari voalate, la afirmarea superioritatii sale in calitate de anchetator, care poate decide asupra situatiei sale judiciare, in scopul de a obtine de la acestea declaratiile in sensul dorit de anchetator. Instanta sustine ca Alexe Razvan a venit pregatit pentru discutie si cu un plan clar in minte, aspect infirmat incluisv de avocatul acestuia. Din contra, dialogul releva ca procurorul a reusit sa-l prinda pe Alexe Razvan in jocul sau si sa-l manipuleze, ii creeaza un sentiment de vinovatie daca va fi refuzat sa colaboreze, constrangandu-l moral prin recursul la familie si apropiati si mizand pe reactia emotionala a martorului (‘e pacat de D-zeu si de familia ta, de parintii tai si de ce ai tu mai valoros pe lumea asta de…copilul tau…nevasta ta…daca tu faci chestia asta, eu iti promit ca vei avea parte de o judecata corecta din punctul meu de vedere… f.90 merita tatal tau sa sufere la 75 de ani de ceea ce faci acum, f.93’) Martorul este prins in ‘jocul’ inculpatului Negulescu (‘care sunt variantele mele de castig in situatia asta’). Negulescu ii prezinta avantajele (‘eu o sa-ti scriu si eu iti dau adeverinta pentru instanta, f.92’), iar fata de reticienta martorului (‘si cum ma pot apara eu…ei au facut denunt pe mine si sunt niste denunturi care nu reflecta adevarul’, f.92), Negulescu afirma superioritatea sa in stabilirea situatiei juridice a martorului (‘10% iti retine Negulescu…ce sa-mi faca ei mie’, f. 92). Pretul colaborarii (‘tu-mi aduci proba’, f.92) si referirea/nominalizarea lui Vlad Cosma (f.96) arata clar interesul inculpatului pentru partea vatamata, desi nu avea competenta de a-l cerceta pe acesta (avand in vedere, pe de o parte, calitatea de parlamentar, iar pe de alta parte, si competenta DNA de a investiga pretinsele fraude in achizitii publice in contracte incheiate de Consiliul Judetean. Inculpatul era preocupat sa obtina si denunturi pe care sa le directioneze catre DNA).

-fila 100, instanta retine doar interesul lui Alexe in colaborarea cu procurorul Negulescu. Din dialogul inregistrat, coroborat si cu celelalte probe, reiese ca interesul in colaborarea dintre Alexe si anchetatorul Negulescu era practic comun si nu apartine exclusiv lui Alexe, acesta fiind constrans ‘sa colaboreze’, urmare a actiunilor inculpatului negulescu, inclusiv prin promisiunea unor beneficii in alte dosare.

-filele 101-102, referirile ICCJ la interesul judiciar al martorului pentru a se sustrage de la acuzatiile penale din alte dosare sau de a beneficia de un regim juridic favorabil ori alte beneficii sunt cinice (copilul adus la sediul parchetului, schimbarea camerei de arest, justificata de motive tactice), invocate in inlaturarea declaratiilor martorilor din prezentul dosar ca fiind nesincere, contrare, consider ca in circumstante particulare ale cauzei sunt argumente pentru retinerea, nu inlaturarea declaratiilor martorului, intrucat tocmai situatia de vulnerabilitate a fost folosita de inculpat pentru orientarea declaratiilor acestuia, date in prima faza in dosarul penal, vizandu-l pe Cosma V.

-fila 103, declaratiile politistilor Iordache si Mitre, contrar instantei, la evaluarea credibilitatii martorilor si a acuratetei celor declarate in apararea lui Negulescu, trebuie sa avem in vedere faptul ca martorii s-au aflat in relatie de subordonare fata de inculpatul Negulescu si, mai mult, au lucrat in dosarul vizat de prezentele acuzatii penale (ar risca sa se autoincrimineze). Martorul Iordache (trimis in judecata alaturi de inculpat in alta cauza, in prezent restituita la procuror) in mod repetat vorbeste despre ‘denuntul’ lui Alexe si despre aducerea lui Stroe Cecilia ‘pentru a-l ajuta pe el in dosar’. Or, Alexe a dat declaratie de martor in dosar si nu denunt, iar ‘ajutorul’ lui Stroe Cecilia a fost de fapt acela de a-si sustine declaratia prin care se autoincrimina, in concret contribuind la acuzarea acestuia.

-fila 104, declaratia martorului Lefter, referitoare la Stroe Cecilia aflata sub influenta lui Alexe Razvan si tematoare. De fapt, coroborat si cu declaratia lui Alexe si inregistrarea dialogului dintre Negulescu si Alexe, Stroe Cecilia a fost convinsa sa colaboreze cu inculpatul Negulescu si sa dea declaratii nereale, si prin intermediul lui Alexe, aflat sub influenta constrangerilor si promisiunilor lui Negulescu.

-fila 108, referitor la imprejurarile retinute in declaratiile martorei Stroe care nu se regasesc in cea data de martorul Alexe in aprilie 2014 in fata procurorului Negulescu, aspect interpretat de instanta in sensul adevarului celor relatate, cu referire la declaratia lui Neculcea Dan, considera ca sunt aspecte diferite, intrucat martora face referire expresa la Cosma V., in contextul platilor, or, acesta este aspectul retinut ca nereal, in timp ce martorul Neculcea Dan vorbeste doar despre faptul ca persoanele care lucrau in depozit erau remunerate; faptul ca in declaratia martorei Stroe apar imprejurari suplimentare este prezentat in acuzare ca un element al planului ticluirii de probe de catre inculpat, in care aspecte reale se amesteca cu cele nereale, probele nereale se coroboreza si completeaza in a construi un tablou al faptelor care sa o aseze pe partea vatamata Cosma V. in centrul acuzatiilor penale.

-fila 105, acceptarea de catre instanta a ‘interesului tactic’ in schimbarea camerei de arest in care era cazat Alexe R. este criticabila, intrucat aparenta justificare a mutarii lui Alexe in aceeasi camera cu Pavaleanu, dedusa de instanta, nu scuza modalitatea in care inculpatul Negulescu a speculat acest aspect, creandu-i impresia unui regim favorabil, care ar depinde doar de inculpatul N, fiind justificata sustinerea din rechizitoriu.

-filele 109-11, aspectul privind modalitatea de audiere a martorilor Alexe si Stroe, concomitent sau separat, caruia instanta ii acorda un spatiu generos, ca argument al nesinceritatii martorilor, consideram declaratiile celor doi, date dupa retractarea celor initiale, ca nu se contrazic, ci se refera la etape diferite in derularea interactiunii cu anchetatorul, pana la consemnarea declaratiilor (discutiile initiale ale martorilor cu anchetatorul si stabilirea cadrului ‘colaborarii’, discutiile dintre cei doi martori, consemnarea declaratiilor). Constant, martorii au sustinut ca aceste declaratii nu sunt rezultatul declaratiilor lor libere si propriilor perceptii asupra faptelor relatate. In esenta, are relevanta in cauza contextul audierii si modalitatea de consemnare a declaratiilor, nu daca aceseta au fost srise separat sau concomitent.

-fila 111, referirea la testul poligraf ‘picat’ de Alexe Razvan la cele 3 intrebari, de remarcat ca prima se refera, in general, la finantarea campaniei (si nu la crearea unui mecanims fraudulos pentru finantare), iar celelalte doua intrebari nu-l implica pe Cosma V.

Referitor la declaratiile martorilor Neculce Dan, Chiru Marius, Neculcea Dan, Preda Eduard si Urzeala Petrica

-filele 116-117, instanta face presupuneri, aducand argumente in sensul caracterului justificat al atribuirii calitatii de martor protejat lui Neculce Dan. Consider ca este relevant in cauza aspectul privind preocuparea inculpatului in obtinerea de declaratii impotriva lui Cosma Vlad;

-filele 118-119, analiza declaratie, martor Luca, martorul Neculce confirma ca a fost adus la audieri de catre martorul Luca. Luca sustine ca martorului i-a fost sugerata declaratia, Neculce neaga, motivat si de trecerea timpului.

-fila 127, instanta argumenteaza ca reticienta martorilor Preda si Urzeala de a da declaratii este justificata de situatia lor personala si profesionala, intrucat au fost concediati de atre SC Allisano si urma sa-i dea in judecata. Or, din declaratiile martorilor nu rezulta ca erau reticienti sau ca se simteau amenintati in vreun fel. Din contra, motivul pretinsei concedieri abuzive din casul SC Allisano este o imprejurare care ar putea pune in discutie credibilitatea martorilor prin conflictul juridic cu firma implicata in activitati infractionale.

-filele 128-129, pozitia oscilanta a martorului Chiru Marius, martorul si-a nuantat declaratiile, retractand o parte din ceea ce a spus initial la procurorul Negulescu. Revenirea martorului Chiru asupra sustinerii ca ar fi vazut autocamioane de 3,5 tone cu marfuri, este sustinuta de declaratia martorului Ceort C. (in sensul ca configuratia locului nu ar fi permis accesul vehiculelor de acest tip).

-filele 144-146, analiza declaratiilor martorului Vaida Mihai Florin si critica privind schimbarea succesiva a depozitiilor in cadrul celor 7 audieri.

Consider ca relevant pentru sustinerea acuzarii este faptul ca in mod constant martorul, ulterior primei declaratii, a negat implicarea lui Cosma V. in incheierea contractului si in destinatia banilor, in sensul ca ar cunoaste existenta vreunei intelegeri.

-fila 156, referirea la testul poligraf ce a indicat comportament modificat in cazul denuntatorului Usurerlu Petrica, la intrebarile privind finantarea campaniei electorale, la solicitarea lui Cosma Vlad – este discutabila calitatea de mijloc de proba a raportului de constatare realizat in 2017, din moment ce nici instanta care a judecat dosarul de evaziune fiscala nu pare ca i-a dat relevanta.

Contextul luarii denuntului si presiunile asupra denuntatorului sunt confirmate de avocata Buliga Georgeta. Avand in vedere ca Usurelu Petrica a fost condamnat pentru evaziune, din declaratiile acestuia prezinta relevanta doar aspectele in care face referire la implicarea lui Cosma V. si contextul general in care a depus denuntul sub presiunile din partea inculpatului.

-fila 172, instanta retine ca prezentarea frontala sau progresiva a acelor probe care au legatura cu aspectele pe care martorul/suspectul este chemat sa le declare, reprezinta una dintre tacticile de ancheta este criticabila intrucat Usurelu nu a dat declaratie, ci a depus denunt, iar daca ar fi fost audiat in cauza, tactica de ancheta la care face referire instanta nu poate fi specifica decat etapei a doua a audierilor, cand organul judiciar adreseaza intrebari, si nu primei faze a relatarii libere a ceea ce stie persoana audiata.

-filele 178-186, sunt inlaturate apararile/declaratiile partii civile Cosma Vlad, consider ca pentru o buna intelegere a contextului cauzei sunt relevante probele prezentate de partea vatamata Cosma V. privind relatia si interactiunea sa cu inculpatul Negulescu. Nu se poate nega interesul din partea lui Negulescu de a obtine colaborarea lui Cosma Vlad, in obtinerea unor viitoare denunturi, prin implicarea si acuzarea acestuia in prezentul dosar.

Fata de cele expuse, apreciez ca din coroborarea probelor administrate rezulta savarsirea de catre inculpat a infractiunilor ce fac obiectul acuzarii, asa cum a fost stabilita incadrarea juridica prin Incheierea din 30 iunie 2021.

(…)

In consecinta, in temeiul art. 421 pct. 2 lit. a din Codul de procedura penala, va solicit admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale nr. 463 din 31 octombrie 2022, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala in dosarul nr. 1408/1/2020 si sa pronuntati o noua hotarare legala si temeinica prin care sa constatati ca s-a facut dovada savarsirii tuturor infractiunilor pentru care inculpatul Negulescu Mircea a fost trimis in judecata, bineinteles, conform noii incadrari juridice dispuse in cursul judecatii, iar in raport de data savarsirii faptelor, tinand cont de vinovatia acestuia si avand in vedere Decizia nr. 67/2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de de drept in materie penala, sa dispuneti incetarea procesului penal“.

* Cititi aici integral motivele de apel ale PICCJ impotriva sentintei ICCJ de achitare a fostului procuror DNA Mircea Negulescu