Exclusiv
Statutul de ”om al legii” implicat într-o acțiune imorală ori ilegală obligă mai mult față de cazul unui cetățean lipsit de atributul aplicării legii
Observați în ultima vreme cu câtă acribie sunt culese de media diversele cazuri de discreditare a polițiștilor? Recent, face înconjurul redacțiilor cazul amoros de la Teleorman și rostogolește ca un bulgăre de zăpadă prin diverse pagini de socializare. Acesta înlănțuindu-se de alt caz, unde un polițist este pus la dispoziție, dar deja lapidat și umilit public, înainte să aflăm verdictul instanței, apoi un altul prins că a ieșit cu produse de la supermarket, uitând să plătească, în timp ce lumea încă savura povestea celor doi iubiți de la Vaslui…
Nu greșește deloc cel ce spune că statutul de ”om al legii” implicat într-o acțiune imorală ori ilegală obligă mai mult față de cazul unui cetățean lipsit de atributul aplicării legii. Practica a intrat atât de mult în ”firescul lucrurilor”, încât orice pretenție îndreptățită, logică, argumentată venită din partea noastră se izbește de etichetări negative ce ne vizează in corpore. Deși doar o simplă căutare în prortalul instanțelor de judecată dezvăluie că cei mai fideli clienți pe banca acuzaților sunt aleșii neamului, puși în postura de legiuitori sau gestionari ai avutului public. Nu sunt deloc puține cazurile care pătează serios și alte categorii profesionale, mânuitoare de lege ori definite prin coduri de etică, suficient cât să alimenteze consistența cardului la bancomat. Asta înseamnă că TOȚI – la grămadă – sunt corupți, TOȚI sunt infractori? Evident că nu… doar polițiștii!
De ce se întâmplă asa? Pentru că sărăcia, educația precară, șomajul, corupția clasei politice, crizele economice, inflația, incoerența legislativă, știrbirea autorității publice sunt fenomene sociale cauzate de proasta guvernare, de selecția calitativă a ”animalelor” politice ofertate nouă spre a fi propulsate în funcții de mare răspundere. Toate acestea au efecte directe în încurajarea, respectiv creșterea și diversificarea infracționalității! Dar pentru a devia atenția publicului de la problema esențială, îi dirijezi ura colectivă nu spre tine, ca factor declanșator, ci spre cel ce încearcă din răsputeri să scoată piatra aruncată de tine în fantână, adică spre polițiști. Tehnica este elementară pentru oricine a încercat să pătrundă câtuși de puțin spre domeniul manipulării oamenilor. Încă în sec. IV, î. Hr., Aristotel observa că ”omul este un animal social” și este instinctual condus/influențat de spiritul de turmă.
Abilii consilieri ai partidelor politice au creat terenul perfect pentru a devia oprobiul îndreptățit al societății legat de restanțele majore ale clasei politice și care ne afectează în fiecare zi, loc și împrejurare spre cei care trebuie să facă față efectelor sociale provocate. Ați observat că preocuparea pentru costul serviciului de ordine și siguranță publică este în spațiul public un subiect mai fierbinte decât – spre exemplu – creșterea prețului carburantului la pompă și inflația, mai ales că Guvernul a renunțat și la cei 50 bani/litru aruncați să ne potolească mânia? Altfel spus, te frige invidia că un ofițer superior de poliție încasează mai puțin decât un brancardier sau sudor dar nu te deranjează că Guvernul te-a tras pe sfoară atunci când ți-a zis că-ți majorează salariul cu 10%, deși asta înseamnă – de fapt – nu o creștere ci o indexare cu rata inflației – obligatorie la fiecare final de an – și asta operând în interiorul plafonului salarial stabilit prin Legea 153/2017?
De fapt, acești 10% sau 50 bani/litru, echivalează cu brațul de furaj aruncat în mijlocul cirezii de bizoni, ce amenință să rupă ocolul, înrăiți fiind de foame. Acum se vor împunge între ei o vreme.
Câți înțeleg asta dar cât de mulți dintre noi acceptă tacit prin inacțiune – chiar poate mugind prin dos – să fie tratați ca pe o turmă, spălați pe creier și îndobitociți, servili unei caste de parveniți ce și-a adjudecat definitiv circuitul valoric pe scara ierarhiei sociale? E suficient să deschideți pagina MAI și să vedeți numărul de ”laik”-uri pentru mulțimea postărilor tâmpe raportat la cele câteva comentarii ale unor curajoși care îndrăznesc să critice.
Odinioară, lăudându-se că ”în sfârșit au renunțat” la intenția creșterea prețului la energia electrică, un politician de top răspundea criticii mele, îndemnându-mă să văd ”partea plină a paharului”. Că astfel de atitudine îi face lui bine, să fie pozitiv și îi dă încredere… bla, bla, bla. Altfel spus, în toiul unor nemulțumiri legate de inflație, neaccederea în Schengen, politicienii noștri au creat o diversiune: au lansat o falsă problemă iar lumea – smulsă din alte preocupări și pusă în priză cu noul subiect – a început să se agite, căutând soluții pe care nu le oferea nimeni. A crescut în intensitate, până acum câteva săptămâni, după care ne vine mesajul salvator: relaxați-vă, ne-am gândit noi la grijile voastre și am zis să vă scutim!
Ne-au prostit? Evident!
Experimente psihologice de acum câteva decenii au demonstrat că majoritatea dintre oameni poate ajunge să spună – la propriu – albului că este negru, motivată de preocuparea noastră de integrare socială și oroarea excluderii din grup, chiar dacă acesta o ia razna. Ai noștri bătrâni au anticipat cu expresia ”spune-i trei zile unui om că-i bou și a patra zi îți va cere fân!” Pe asta se ține întreaga structură centrală MAI, ce ni se vinde cu epitete de ”onoare”, ”credință”, ”dreptate”, ”legalitate”, ”transparență” și ”corectitudine” când – în fapt – avem de a face cu o gloată de izmenari – generali de mucava, fără vreun palmares profesional în spate, dar flămânzi în recunoaștere ierarhică și îndărătnici în opacitate, încât sunt oricând gata să se ia la trântă cu legea și Constituția. Aceștia jonglează cu orice neavenit politic, cocoțat în fotoliul de ministru: cu cât mai amețit sau somnoros, cu atât mai bine dezvaluie Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul. (Cristina T.).
Exclusiv
Inspectoratul de Protecție al Jmecherului, sezonul XIX: bețivi la volan, fini de „nași”, pozari cu vile și gândacul‑șef care încasează „merit” la A3 – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX)
Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX): cum se țin bețivii la volan „activi” până la pensie
La IPJ Prahova, Codul Rutier e opțional, dar Codul Jmecherului e obligatoriu. În timp ce șoferii de rând sunt vânați la alcoolemie, în curtea poliției se cresc, la umbră, dosare penale cu politisti prinși băuți la volan, bine conservați în sertare până la ieșirea „în glorie” la pensie.
Există dosare vechi, de ani de zile, privind polițiști implicați în evenimente rutiere cu alcoolemie peste limita legală, în calitate de conducători auto. Ancheta? Un film pe pauză:
- toate probele sunt acolo – inclusiv rezultatele testelor toxicologice;
- cei care fac cercetarea penală nu înaintează cu nimic;
- nu fac demersurile obligatorii ca polițiștii să capete calitatea procesuală de suspect;
- astfel, bețivii cu uniformă nu sunt puși la dispoziție, ci rămân „activi” până mai prind niște ani pentru pensie.
Minunea asta birocratică nu se întâmplă cu binecuvântarea procurorului, ci cu complicitatea discretă a șefilor IPJ, pe ascuns de procurorii care supraveghează cercetarea penală. Procurorul crede că se lucrează, șefii știu că se amână, iar polițistul implicat își face liniștit vechimea la volan, eventual moralist în trafic.
Cazul Ivașcu Cătălin: cum devii „fin” și zbori direct din Post în BOS
Exemplu beton de „performanță” la IPJ Prahova: domnul Ivașcu Cătălin, din cadrul BOS. Omul n-a inventat el apa caldă, dar a descoperit sursa reală de putere: și-a ales bine nașul. După ce a devenit finul celebrului Pintoiu, cariera lui a început să urce ca sifoanele în pahar:
- avansare directă din Postul de Poliție Albești la structura BOS;
- ulterior, își „angajează” și soția în Poliția Prahova, direct din viața civilă;
- doamna sare etapele ca la trap: ajunge ofițer de poliție în IPJ Prahova fără să fi legitimat vreodată o persoană sau să fi aplicat o sancțiune.
Munca de jos, stradă, patrulă, nopți în teren? Astea sunt pentru gândaci, nu pentru fini de nași. Aici, cariera se construiește pe altă bază: relația e regulamentul, pila e procedura.
Gândacul‑șef Sadicovici revine: împuternicit 3 luni, „lucrări de excepție” după 2 luni
Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova” (dezvăluit public de Incisiv de Prahova) îl are ca vedetă recurentă pe comisarul‑șef Marius Sadicovici, deja cunoscut ca „gândacul‑șef” de pe A3, uns cu salariu de merit în timp ce agenții sufocau în autospeciale fără aer condiționat.
Acum, sezon nou, aceeași schemă:
- la data de 27.04.2026, Sadicovici este împuternicit ca șef al Biroului Autostrada A3 (BPA3) pentru 3 luni;
- după două luni de activitate în care, potrivit informațiilor din interior, munca lui a fost făcută de ceilalți ofițeri sau chiar agenți,
- în ședința de la Direcția Rutieră, din tot colectivul A3, singurul propus pentru majorarea salariului pentru „lucrări de excepție” este chiar el.
Adică exact omul care nu a făcut nimic spectaculos, în afară de a-și parca scaunul pe funcție și a se pregăti de pensie unsă cu bonusuri.
„Lucrări de excepție”: pixul, hârtia și tăcerea
Se mai pune o întrebare, de bun‑simț: dacă tot se vorbește de „lucrări de excepție”, cine verifică efectiv ce a făcut comisarul‑șef Sadicovici la Serviciul Rutier Prahova, când era pe o funcție de execuție, cu obiect unic de activitate – soluționarea de petiții?
Ar fi util de controlat:
- ce petiții a soluționat;
- dacă a avut vreo misiune specială;
- dacă există vreo performanță reală sau doar hârtii impecabile pentru șefi.
Poate, într-un exces de onoare, nașul său – șeful Serviciului Rutier Prahova – renunță la vreo recompensă „de merit” în favoarea finului. Sau măcar ne explică opiniei publice în ce constă acea „excepție” în afară de abilitatea de a prinde la fix trenul spre o pensie mai grasă.
Sezonul XX, teaser: pozarul ajuns șef la Plopeni, peste un ofițer care chiar muncea
Dezvăluirile nu se opresc. Urmează, în episodul XX al seriei „Grădinița de cadre – IPJ Prahova”, povestea demnă de manualul de batjocură instituțională a subcomisarului Joița Alexandru.
Decorul: Poliția orașului Plopeni.
- Aproape un an, la conducerea acestei structuri a fost împuternicit un ofițer de la investigații criminale, chiar din Plopeni.
- Om cu dosare la viața lui, respectat, cu bun‑simț, un polițist normal, care chiar știa meserie.
- Toți se așteptau ca la concursul de acum două luni să ia, firesc, șefia – nu pentru că avea vreo pilă, ci pentru că era pregătit.
Doar că, în Grădinița de cadre IPJ Prahova, criteriul „știe să facă dosare” valorează mai puțin decât criteriul „știe să facă poze și să spună «să trăiți!» pe WhatsApp cui trebuie”.
Joita Alexandru: de la „poză pentru Facebook” la vilă la Cocoșești
Pe turnantă intră neașteptat subcomisarul Joița Alexandru, omul de casă – sau, cum îi spun colegii, „sclavul” –unui fost sef, pensionat la un pas de cătușe, și al ….altui sef din rutiera.
Biografia „de succes”:
- în urmă cu aproape 10 ani, simplu agent criminalist – adică pozar profesionist;
- la IPJ Prahova, criminalistica înseamnă, de multe ori, fotograf de Facebook: poze, cadre, imagini „de impact”;
- ia examenul la ofițeri „la apelul bocancilor” și devine mare ofițer pozar, pardon, criminalist;
- cum din poză nu se trăiește regește, se mută la Rutieră;
- în 10 ani nu se remarcă prin cine știe ce expertiză rutieră, dar excelează la alt capitol:
- știe când să-i sune pe colegii agenți din teren pe WhatsApp,
- știe pe cine să „roage” să lase în pace anumiți șoferi „anarăți” de pe DN1, care transportă piatră, balast, lemn și alte „neajunsuri”,
- știe că presiunile nu vin niciodată de la patroni, Doamne ferește – totul e „din milă”.
Rezultatul? Omul care nu s-a atins de dosare penale serioase și nu are legătură cu munca reală de poliție ajunge, brusc, șef la Plopeni. Cel care muncea, ofițerul de la investigații, rămâne pe dinafară. Meritocrație inversată, marca IPJ Prahova.
Vila de la Cocosesti și balastul de pe DN1: beton armat pe banii cui?
Modelul e același, după rețeta „nașul face, finul repetă”:
- domnul nas (unul dintre ei) și-a ridicat o vilă de toată frumusețea la Cocosesti;
- ce era să facă subcomisarul Joița Alexandru? Să rămână mai prejos?
- evident că nu. Și-a ridicat și el, logic, o vilă.
- la atâtea balastiere prin jurul Ploieștiului și atâția patroni generoși, nu se poate să nu se găsească unul dispus la „pomana” unui acoperiș.
Astfel, fotografiile de Facebook se completează armonios cu fotografii de la vila proprie. Din pozar la IPJ, omu’ a ajuns boss la Plopeni. Dosare nu știe, rutieră nu practică, dar știe telefonul cui trebuie.
IPJ Prahova – „Inspectoratul de Protecție al Jmecherului”: bețivi protejați, fini promovați, pozari făcuți șefi
Din episoadele precedente (precum cel dezvăluit de Incisiv de Prahova despre gândacul‑șef Sadicovici și salariul său de merit lipit de pensie) și din noile elemente reiese un tablou clar:
- polițiști prinși cu alcoolemie peste limita legală sunt menținuți „activi” ani de zile, cu dosarele îngropate;
- avansările și transferurile se fac pe pile de nași, fini, prieteni și „sclavi” loiali;
- pozițiile de șef se dau unor oameni care știu mai bine să facă poze și să dea telefoane decât să facă poliție;
- salariile de merit și majorările pentru „lucrări de excepție” se lipesc, ca unsoarea, fix de cei mai bine conectați – ca Sadicovici la A3.
Aici nu vorbim despre derapaje izolate, ci despre un sistem întreg care funcționează după o singură lege:
jos munca, sus combinația.
„Pofta de dezvăluit” abia începe
Serialul „Grădinița de cadre – IPJ Prahova” nu e literatură. Este doar o oglindă pusă în fața unei instituții care a uitat că există pentru cetățeni, nu pentru clanuri interne de nași, fini, pozari și șefi de gândaci.
Iar după cazurile:
- Sadicovici Marius, gândacul‑șef uns cu sporuri de merit;
- polițiștii beți la volan, ținuți la adăpost până la pensie;
- Ivașcu Cătălin, fin de Pintoiu cu carieră propulsată;
- Joița Alexandru, pozar transformat în șef cu vilă,
un singur lucru e sigur:
abia acum începe pofta de dezvăluit. (Cristina T.).
Exclusiv
Poliția pe TikTok, birocrata pe fotoliu: cum se face praf pregătirea fizică a oamenilor legii
„Curul și hârtia igienică”: așa își tratează MAI propria poliție
Pentru că birocrații din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne – frumos „asimilați polițiștilor” doar la salarii și sporuri, nu și la riscuri – n-au pus în viața lor mâna pe o lopată și nu au fost vreodată obligați să încătușeze un răufăcător violent, pregătirea fizică a polițiștilor din stradă este tratată de aceiași birocrați „așa cum curul tratează hârtia igienică”.
Formula nu ne aparține, ci este preluată explicit din poziția publică a Sindicatului Diamantul, care radiografiază cu o precizie dureroasă disprețul față de munca reală de poliție.
Polițiștii fug, infractorii filmează: circul pe TikTok
Rezultatul acestui dispreț instituțional? TikTok-ul e plin de clipuri în care echipe întregi de 5–6 polițiști sunt puse pe fugă de o „așchie de om”, iar alteori se chinuie zeci de minute să încătușeze un bețiv recalcitrant.
În loc să vedem intervenții ferme, vedem scene de comedie neagră: polițiști care se împiedică de propriile bastoane, indivizi violenți care fac spectacol, și o autoritate a statului făcută de râs în direct, la care râde și ultimul puști cu telefonul în mână.
Iar în spatele acestui spectacol penibil, potrivit Sindicatului Diamantul, stau tocmai cei care ar trebui să reglementeze, să coordoneze și să asigure pregătirea profesională și fizică: birocrații de birou, apărați de scaune ergonomice și de geamuri fumurii, nu de vestă antiglonț.
Consiliera „experta în intervenții”: SG adjunct prin împuternicire permanentă
Dacă vă întrebați cine semnează documentele care stabilesc cum trebuie „pregătiți” polițiștii, sindicatul vă invită să vă uitați atent pe răspunsuri: în prim-plan apare o consilieră juridică Dorobanțu, împuternicită non-stop din 2018 în funcția de secretar general adjunct (SG adjunct).
Potrivit aceleiași surse, aceasta pare a fi o veritabilă „expertă în tactici de intervenție” – însă nu în intervenții pentru imobilizarea unui infractor, ci în intervenții pentru obținerea unei noi împuterniciri pe funcția de SG adjunct.
Cu alte cuvinte, nu știe cum se prinde un infractor pe stradă, dar stăpânește la perfecție arta prinderii unui fotoliu călduț în aparat.
„Taekwondo” de Netflix: specialista în violență de pe canapea
A doua „expertă” invocată în acest tablou grotesc, descris de Sindicatul Diamantul, este o stimabilă funcționară publică (nici măcar polițistă cu numele, cum este Dorobanțu) prezentată drept specialistă în „Taekwondo”.
În realitate, potrivit relatării sindicale, contactul ei cu violența se reduce la momentele în care stă în pat și vede filme pe Netflix. Acolo, printre seriale polițiste, probabil se naște închipuirea că înțelege ce înseamnă confruntarea cu un agresor real, în plină stradă, la 3 dimineața, într-un cartier rău famat.
Astfel, pregătirea fizică a polițiștilor ajunge să fie desenată, din birou, de oameni care n-au alergat niciodată după un infractor, nu au imobilizat un individ violent și nu au simțit în ceafă frica de a nu rămâne fără întăriri.
Stat pe hârtie, circ în stradă
Combinează toate aceste ingrediente – consilieră juridică transformată în „tactician de intervenție”, funcționară publică cu „Taekwondo de Netflix”, împuterniciri prelungite din 2018 și o atitudine față de pregătirea fizică „așa cum curul tratează hârtia igienică” (conform Sindicatului Diamantul) – și obții fotografia completă a unei poliții umilite.
Nu doar în fața infractorilor, ci și în fața propriilor cetățeni, care privesc pe TikTok cum 5–6 oameni în uniformă se fac de râs încercând să pună cătușe unui singur recalcitrant.
În timp ce birocrații, asimilați polițiștilor doar pe fluturașul de salariu, își mai semnează o hârtie, își mai prelungesc o împuternicire și mai bifează încă o „strategie de pregătire” scrisă cu pixul, dar niciodată cu sudoarea din teren. (Cristina T.).
POARTA SCHENGEN, PAZITĂ LA MICĂ ÎNȚELEGERE: 3 ANI ȘI 4 LUNI FĂRĂ CONCURS
La Garda de Coastă, adică la cea mai strategică poartă de acces în România și în Spațiul Schengen, concursul pentru postul de Director a devenit specie pe cale de dispariție. De 3 ani și 4 luni, ca într-un experiment de laborator pe stat de drept, n-a mai văzut nimeni așa ceva.
Postul de Director este tratat ca un fotoliu de birou „open space”: cine se nimerește, se așază. Legal, ar trebui să fie concurs. Practic, e „musai, dar nu neapărat”.
DE LA „TITULARUL DNA” LA DIRECTORII DE UNICĂ FOLOSINȚĂ
Iată filmul complet, cu date și nume, așa cum rezultă din informațiile prezentate:
- februarie 2023 – Laurențiu Cristian Cicu, Director titular al Gărzii de Coastă, este pus la dispoziția Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, după ce apare într-un dosar instrumentat de DNA. Postul rămâne vacant.
Concurs? Nici vorbă. Doar tăcere instituțională. - 03.03.2023 – 03.09.2023 – Colea Antip este desemnat la conducerea Gărzii de Coastă.
Mențiune clară: nu s-a organizat concurs. - 03.09.2023 – 08.03.2024 – Adrian-Bogdan Guiu este desemnat la conducerea Gărzii de Coastă.
Din nou: nu s-a organizat concurs. - 09.03.2024 – 08.03.2025 – Alexandru Oae este împuternicit la conducerea Gărzii de Coastă.
Iarăși: nu s-a organizat concurs, deși perioada de împuternicire este, prin lege, exact intervalul în care concursul este obligatoriu. - 09.03.2025 – prezent – Alexandru Oae trece de la „împuternicit” la „desemnat” la conducerea Gărzii de Coastă. Statut schimbat, reflexele aceleași: nu s-a organizat concurs.
Pe scurt: directori se schimbă, provizoratul rămâne. Garda de Coastă – instituție strategică; modul de numire – ca la asociația de locatari: „Lasă, bă, că vedem noi…”.
DESEMNAREA, INVENTATĂ CA SĂ NU PLĂTEȘTI ȘI SĂ NU CONTORIZEZI CONDUCEREA
“Desemnarea” e prezentată ca o soluție de avarie, dar funcționează, în practică, ca un instrument de control și de abuz instituțional:
– polițistul face munca de șef,
– nu e plătit ca șef,
– nu i se contabilizează vechime în funcție de conducere,
– dar răspunde ca și cum ar fi titular.
Adică exact rețeta perfectă de „conducere toxică”: îl pui să tragă vagonul, îl ții agățat de funcție și, la final, îi spui că oricum „ai fost doar desemnat, să nu-ți faci planuri”.
CE ZICE LEGEA? CLAR. CE FACE CONDUCEREA? FIX INVERS.
Conform art. 27^16 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului (citat textual):
„Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni.
Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.”
Traducere din „limba legii” în „limba realității”:
– împuternicirea este temporară,
– maxim 12 luni (6 + 6),
– timp în care este obligatoriu să organizezi și să desfășori concursul pentru ocuparea funcției.
Obligatoriu, nu „recomandat”. Obligatoriu, nu „când o fi context politic favorabil”.
Cu toate acestea, așa cum rezultă din datele de mai sus, în loc să respecte legea, conducerea Poliției de Frontieră Române a transformat Garda de Coastă într-o instituție aflată în provizorat cronic, cu numiri succesive, temporare, prin:
– împuterniciri,
– desemnări,
– și niciun concurs în toată această perioadă.
Legea spune „OBLIGATORIU concurs”. Practica spune „OBLIGATORIU să NU facem concurs”.
CUM SE NUMEȘTE CÂND UN FUNCȚIONAR NU-ȘI FACE TREABA PREVĂZUTĂ CLAR DE LEGE?
Întrebarea de final, perfect legitimă:
Cum se numește fapta unui funcționar public care nu își îndeplinește o atribuție de serviciu și cine răspunde pentru neîndeplinirea unei obligații stabilite expres prin lege?
În limbaj juridic, refuzul sau neîndeplinirea, cu știință, a unei atribuții de serviciu prevăzute de lege se încadrează, în funcție de context și gravitate, la forme de abateri disciplinare și/sau la infracțiuni precum:
– abuz în serviciu, atunci când funcționarul nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește defectuos, încălcând o dispoziție legală, provocând o pagubă sau o vătămare a drepturilor/intereselor legitime ale persoanelor ori ale statului;
Răspunderea pentru neorganizarea concursului, deși legea prevede clar obligația, revine:
– conducerii Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, care avea obligația legală să organizeze și să desfășoare concursul pentru funcția de Director al Gărzii de Coastă în termenele impuse de lege;
– eventual, altor factori decizionali din MAI, în măsura în care ei au avut competențe directe sau au blocat procedurile.
Cu alte cuvinte, nu „Sistemul” răspunde în abstract, ci persoanele cu funcții de conducere care, având obligația legală de a organiza concursul, au decis să mențină, prin voință proprie, provizoratul ca mod de guvernare.
CONCLUZIE: LA GARDĂ, TOTUL E PROVIZORIU. DOAR SFIDAREA LEGII E PERMANENTĂ
În timp ce frontierele României și ale Spațiului Schengen sunt vândute publicului drept „prioritate strategică”, la Garda de Coastă avem:
– un director trimis pe tușă pe fundal de dosar DNA,
– trei succesiuni de „desemnări” și o „împuternicire”,
– zero concursuri în 3 ani și 4 luni, deși legea le cere obligatoriu,
– polițiști puși să conducă fără să fie recunoscuți, plătiți și creditați ca atare,
– o întrebare care atârnă deasupra tuturor:
Când unii încalcă legea prin refuzul de a o aplica, cine are curajul să-i tragă la răspundere?
Până atunci, marea și frontiera sunt păzite… cu directori provizorii și cu legea în pilot automat pe „ignore”. (Cerasela N.).
Inspectoratul de Protecție al Jmecherului, sezonul XIX: bețivi la volan, fini de „nași”, pozari cu vile și gândacul‑șef care încasează „merit” la A3 – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX)
Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XIX): cum se țin bețivii la volan „activi” până la pensie La IPJ Prahova,...
Poliția pe TikTok, birocrata pe fotoliu: cum se face praf pregătirea fizică a oamenilor legii
„Curul și hârtia igienică”: așa își tratează MAI propria poliție Pentru că birocrații din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne...
Garda de Coastă, fără cârmă: directori la prelungiri, lege la dușuri
POARTA SCHENGEN, PAZITĂ LA MICĂ ÎNȚELEGERE: 3 ANI ȘI 4 LUNI FĂRĂ CONCURS La Garda de Coastă, adică la cea...
Gândacul‑șef cu salariu de „merit” – cum își unge pensia comisarul Sadicovici pe spinarea agenților sufocați în autospeciale fără aer condiționat – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XVIII)
De la „abonamentul la șmecherie” la „salariul de merit la gândăceală” După ce Incisiv de Prahova a arătat, în episodul...
O nouă revoluție la poliție: marele mop iese din fișa postului
După opt decenii de „lasă că merge și-așa”, descoperim secolul XXI Da, ați citit bine: în anul 2026, în Uniunea...
De la „Alo, 112?” la „Fugi, Costine, fugi!” – cum a ajuns un dispecerat să țină loc de SMURD, ISU și Minister
Eroii de serviciu: comunicatul lacrimogen marca Sindicatul Europol Sindicatul Europol ne anunță, cu patos de telenovelă și inimioare albastre, că...
Republica „butoiului roșu”: Mafia deșeurilor de la Coca‑Cola Ploiești își face legea pe OLX
Din fabrica de suc, direct la tarabă În urma declanșării investigației privind deșeurile din cadrul fabricii Coca‑Cola din Ploiești și...
Republica Fiduciei S.A. (Bin Go Solutions SRL) – Gunoaiele, miliardele și acționarii invizibili. Cum se spală bani la umbra legii împotriva spălării banilor
Trei firme și-un singur mare paravan: „Nu se vede beneficiarul, deci nu există” În România, țară cu peste 900.000 de...
Nu mai sunt oameni pentru funcții de conducere? Ba sunt! Nu mai sunt proști motivați! ANP, cu frânele rupte, dar cu Facebook-ul la maximum
Mitul oficial: „Nu mai avem oameni pentru șefii de mâine” De la un simplu anunț al Penitenciarului Slobozia pentru ocuparea...
Condiții grele și toxicitate birocratică: Sindicatul ‘Diamantul’ dă MAI în judecată pentru răspunsuri fantomă
Sindicatul vs. Ministerul: fluturașul de salariu, noul document secret de stat Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a decis să scoată...
„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
După ce în episodul XV am arătat cum IPJ Prahova plătește micii de pe DN1 și folia neagră de la...
Cursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
Doi deținuți, trei ofițeri și o demonstrație practică: „Cum să faci praf autoritatea uniformei în câteva secunde” Scena de la...
Smiorcăială „de excelentă” la instanță: jandarmii plâng de mila bugetului, dar ascund propriile prostii și abuzuri (Document)
Lacrimi pentru buget, tăcere pentru pagubiți Într-un dosar pe majorarea de „excelență”, argumentele depuse de jandarmi la instanță sunt croite...
Republica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
Regionalizare pe hârtie, garduri în realitate În timp ce alte instituții intră în era digitală, Administrația Națională a Penitenciarelor se...
Ordinul Secret S/7/2018: Cum își ascunde M.A.I. „misiunile speciale” de împărțit bani între șefi
Sindicat vs. Minister: începe războiul pe bani publici și secrete de carton Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” (CIF 19544011, cu...
-
Exclusivacum 3 zile
Cursa rușinii la Penitenciarul Tulcea: doi deținuți la atac, trei ofițeri la fugă, o singură poartă cu coloană vertebrală (Documente)
-
Exclusivacum 3 zile
„Abonamentul la șmecherie”. Cum își făceau plinul la buget familia comisarului‑șef Popescu – «Grădinița de cadre» IPJ Prahova (XVI)
-
Exclusivacum o zi
Gândacul‑șef cu salariu de „merit” – cum își unge pensia comisarul Sadicovici pe spinarea agenților sufocați în autospeciale fără aer condiționat – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XVIII)
-
Exclusivacum 3 zile
Republica Foișoarelor Unite: ANP regionalizează hărți, dar nu vede gardul din fața nasului
-
Exclusivacum 2 zile
Nu mai sunt oameni pentru funcții de conducere? Ba sunt! Nu mai sunt proști motivați! ANP, cu frânele rupte, dar cu Facebook-ul la maximum
-
Exclusivacum 2 zile
Republica Fiduciei S.A. (Bin Go Solutions SRL) – Gunoaiele, miliardele și acționarii invizibili. Cum se spală bani la umbra legii împotriva spălării banilor
-
Exclusivacum 2 zile
Republica „butoiului roșu”: Mafia deșeurilor de la Coca‑Cola Ploiești își face legea pe OLX
-
Exclusivacum o zi
De la „Alo, 112?” la „Fugi, Costine, fugi!” – cum a ajuns un dispecerat să țină loc de SMURD, ISU și Minister