”ÎNGROAPĂ MORTUL” – 5 decembrie. ”HALALAI a fugit în Dubai! EximBank nu are avizul BNR” – 8 decembrie. ”Bancherul Serviciilor, TURNAT de Bădălău” – 15 decembrie. Aceasta este seria ”loviturilor” din ”NAȚIONAL” care a obligat ”statul paralel”, ”ticăloșit” sau ”eșuat”- cum o fi el – să riște o ”scoatere a capului” din ”câmpurile tactice” ale Justiției. Cele asupra cărora dețin încă ”exclusivitatea”…dreptății.

(Preluare National – Catalin Tache):

A căzut și ”reduta” Isărescu!

Mai ales că, după dezvăluirile ”NAȚIONAL”, altfel mereu descurcărețul Traian Sorin Halalai nu a mai putut accesa rețeaua beneficiarilor creditelor preferențiale girate de stat sau a demnitarilor încasatori de 5.000 de euro lunar, pentru ”atârnarea” lor în C.I.F.G.A. a EximBank. Astfel că, prin intermediul deja identificatului A.L., au cucerit și ultima ”redută” de până acum, cea a Băncii Naționale a României. Și uite cum, pe 19 decembrie, sub privirile ”feciorelnice” ale  însuși guvernatorului Mugur Isărescu, BNR a dat avizul ”îngropării” fuziunii dintre banca de stat EximBank și cea grecească Banca Românească. Cea pentru care Halalai deja plătise, din banii contribuabililor români și cu girul Ministerului Finanțelor, suma de 320 milioane de euro. ”Investiție” care urmează să fie recuperată, în cel mai fericit caz, în următorii 261 de ani, ținând cont că, în primele 10 luni ale anului au încasat doar 1,4 milioane euro!

”Nepotul”, mai tare ca Moș Crăciun!

Numai că nici măcar avizul BNR nu mai poate salva – strict legal! – gruparea aflată în spatele schemei premeditate de devalizare a băncii de stat EximBank cu suma de 320 milioane euro. Pentru că 31 decembrie 2022 este termenul limită în care ”fuziunea prin absorbție” dintre EximBank și Banca Românească trebuie să intre în legalitate printr-o sentință definitivă a Justiției. Însă vineri, 23 decembrie, este ultima zi lucrătoare din acest an. Astfel că ar trebui înaintat dosarul, repartizat la un complet, dat un termen de judecată, minuțios studiate documentele depuse, dat cel puțin un nou termen pentru ”clarificări”, rezolvate contestațiile celor 600 de acționari minoritari ai Băncii Românești care au refuzat în scris tranzacția, anulată licența de activitate a Băncii Românești, pronunțată sentința definitivă a fuziunii, motivată decizia și îndeplinite toate procedurile birocratice în vederea intrării în legalitate a ”noii” unității bancare de după fuziune… Și asta în doar câteva zeci de ore, la sfârșit de an… Ceea ce ar fi imposibil și dacă de ”tonele” de hârtii care urmează să fie plimbate, aprobate și semnate între diverse instituții s-ar ocupa însuși Moș Crăciun. Dar uite că ”Nepotul” de la EximBank se dovedește mai influent și decât acesta! Conducerea EximBank fiind asigurată, noaptea, ca … bancherii, că vineri, pe 23 decembrie, va avea și sentința definitivă a unei instanțe de judecată care să îi scape de pușcărie!

EximBank, ”complice activ în demersurile de delapidare”…

Până vineri, pe 23, când se va vedea pe cine ”servește” Justiția, trebuie remarcată și ”destructurarea” unei întregi echipe de control a Curții de Conturi de către ”Gruparea Halalai”. Inspectorii care au constatat un prejudiciu ”penal” fiind schimbați cu totul, după ce nu au cedat nici măcar presiunii ”defilării” în fața lor, în sediul central al EximBank, al fostului vicepreședinte al Curții de Conturi pe Audit, actualul arestat preventiv Niculae Bădălău!

Așa că, dacă un judecător tot va risca să își pună semnătura, până pe 23 decembrie, pe ”fuziune”, atunci ar fi bine să parcurgă înainte barem primele fragmente pe care le publicăm astăzi dintr-un document intrat și în posesia mai multor beneficiari legali ai statului român. În frunte cu premierul, președinții celor două Camere ale Parlamentului, guvernatorul Băncii Naționale a României și prim – procurori.

Și în care este descrisă schema prin care, după cum se afirmă negru pe alb, ” EXIMBANK a fost un complice activ în demersurile ulterioare de delapidare a activelor”…

”Dat fiind că EXIMBANK este o bancă controlată de Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, toate operațiunile care privesc fondurile publice gestionate de EximBank trebuie aprobate de către Comitetul Interministerial de Finanțări, Garanții și Asigurări (C.I.F.G.A.), format din reprezentanți ai mai multor ministere. În perioada(…) Traian Halalai a negociat cesionarea către Grupul TransOil a contractelor de credit încheiate de EximBank cu societățile din grupul (…). Contractul de cesiune a fost semnat la data de (…) între EximBank și o societate din Luxemburg a grupului TransOil, înființată cu câteva luni înaintea semnării. Contractul a fost modificat prin 3 acte adiționale, în (…), (…), (…) prin care termenul de îndeplinire a obligațiilor Trans Oil, inițial (…) a fost prelungit până la (…), deși EximBank nu a cerut iar TransOil nu a oferit nicio garanție pentru situația în care nerespectarea obligațiilor sale prejudiciază banca sau bugetul de stat. În ciuda prelungirilor succesive acordate de EximBank, TransOil nu a achitat niciun Leu din prețul cesiunii de creanță, dar s-a folosit de suspendarea executărilor silite și de termenul de grație acordat de EximBank pentru a sustrage active care constituiau garanția EximBank și valorau aproximativ 18 milioane de euro. Deoarece nu a solicitat nicio garanție de la TransOil, acest prejudiciu a fost acoperit de EximBank prin executarea garanției de stat, deci prin folosirea banilor publici. Contractul de cesiune care a dus la acest prejudiciu enorm a fost încheiat fără a fi solicitat acordul obligatoriu al C.I.F.G.A., deși legea impunea obținerea în prealabil a acestui acord. Nu doar că Traian Halalai nu a solicitat acordul CIFGA pentru aceste acte de dispoziție asupra garanției de stat, dar, astfel cum rezultă din contractul de cesiune, deși TransOil nu achitase niciun leu și nu oferise nicio garanție, a pus banca de stat EximBank la dispoziția Trans Oil asumându-și prin contract că banca va acționa privind garanția de stat conform instrucțiunilor TransOil.

Datorită mecanismului contractual fraudulos coordonat de Traian Halalai și Claudiu Ciocîrlan, șeful Oficiului Juridic, s-au pierdut cele mai valoroase și ușor de valorificat garanții constituite, în valoare de 18 milioane euro, fără  ca sumele încasate să ajungă la EximBank, deși avea ipotecă de rang 1 pe toate aceste garanții.

Faptul că Eximbank a prejudiciat bugetul de stat, dându-și acordul pentru dispariția propriilor sale garanții, a fost stabilit prin hotărâre definitivă a instanței penale în procesul inițiat chiar de către EximBank, în care invoca sustragerea de sub sechestru a garanțiilor. În alte cuvinte, prin hotărâre definitivă a instanței s-a stabilit că EximBank a „stat de șase” câtă vreme societăți străine au sustras garanțiile băncii de stat, constituite de societatea românească și menite a asigura plata creditului acordat din fonduri publice. Valoarea de peste 18 milioane de euro, dacă ar fi fost încasată de EximBank, ar fi asigurat achitarea creditului restant, evitându-se astfel prejudicierea bugetului de stat care a suportat executarea garanției de stat”.

DOCUMENTE. Dovada că Eximbank a fost ”complice activ”