Anchete
S-a dublat lista procurorilor pensionati
Zilele trecute, Lumea Justitiei anunta o lista de 11 procurori care solicitau sa iasa la pensie. Intre timp, lista aproape s-a dublat. Marti, 13 decembrie 2022, Sectia pentru procurori din CSM a aprobat nu mai putin de 20 de asemenea solicitari. Dintre proaspetii pensionari, remarcam in primul rand numele procurorului Paunel Galos (foto), adjunctul PCA Oradea, cel care in 2014 a fost filat abuziv de catre Directia Nationala Anticoruptie, dezvaluie Lumea Justitiei.
Din aceeasi lista, ne-a atras atentia numele procuroarei Emilia-Daniela Negraia, sefa DIICOT Galati, pe care tot in 2014, cand conducea Parchetul de pe langa Tribunalul Galati, procuroarea Paula Tanase (pe atunci la PT Galati, intre timp promovata la PCA Galati) a acuzat-o ca ar fi facut presiuni asupra ei ca sa renunte la un flagrant.
Iata lista procurorilor care mai au de primit doar decretul prezidential de pensionare:
„1.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a domnului IONASCU LIVIU NICOLAE, procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau. (unanimitate)
2.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a doamnei BEBESELEA ADINA RALUCA, procuror in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul teritorial Alba Iulia. (unanimitate)
3.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a domnului PACURARIU BOGDAN – OREST, procuror in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Serviciul teritorial Galati. (unanimitate)
4.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a doamnei DOBRESCU MONICA, procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in prezent delegata in functia de procuror-sef al Biroului de recursuri penale in interesul legii din cadrul Sectiei judiciare. (unanimitate)
5.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a doamnei NEGRAIA EMILIA-DANIELA, procuror sef al Serviciului teritorial Galati din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. (unanimitate)
6.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a domnului colonel magistrat DINU IULIAN, procuror militar la Sectia Parchetelor Militare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. (unanimitate)
7.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a domnului MATEI LIVIU, procuror in cadrul Directiei de Investigare a Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si terorism, in prezent delegat in functia de procuror sef al Serviciului teritorial Ploiesti din cadrul aceleiasi directii. (unanimitate)
8.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a luat act de renuntarea la cererea de eliberarea din functie, prin pensionare, a domnului RADU GEORGIAN COSMIN, procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Dambovita, delegat la Directia Nationala Anticoruptie. (unanimitate)
9.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a domnului colonel magistrat dr. BOBIN FLORIN STELIAN, procuror militar sef al Sectiei de urmarire penala la Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Bucuresti. (unanimitate)
10.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a doamnei COMAN CRISTINA, procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Ialomita, delegata in functia de procuror sef Sectie judiciara la aceasta unitate de parchet. (unanimitate)
11.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a domnului GALOS PAUNEL, procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea, delegat in functia de procuror general adjunct la aceasta unitate de parchet. (unanimitate)
12.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dupa suplimentarea ordinii de zi, a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a domnului ARDELEANU PAUL, procuror sef al Serviciului teritorial Constanta din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. (unanimitate)
13.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dupa suplimentarea ordinii de zi, a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a doamnei MELCONIAN MIHAELA, procuror in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – structura centrala. (unanimitate)
14.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dupa suplimentarea ordinii de zi, a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, incepand cu data de 31.12.2022, a doamnei BORDA LUCIA ELENA, prim procuror la Parchetul de pe langa Judecatoria Reghin. (unanimitate)
15.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dupa suplimentarea ordinii de zi, a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a domnului BOZU GHEORGHE, procuror in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – structura centrala. (unanimitate)
16.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dupa suplimentarea ordinii de zi, a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a domnului IONITA NICU PAUL, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Suceava. (unanimitate)
17.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dupa suplimentarea ordinii de zi, a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a domnului FULOP EUGEN, procuror general la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia. (unanimitate)
18.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dupa suplimentarea ordinii de zi, a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a domnului CIOANCA STEFAN DAN, prim procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Alba. (unanimitate)
19.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dupa suplimentarea ordinii de zi, a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a domnului OANA ILIE OLIVIAN, procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia. (unanimitate)
20.Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dupa suplimentarea ordinii de zi, a hotarat inaintarea catre Presedintele Romaniei a propunerii privind eliberarea din functie, prin pensionare, a doamnei GHERMAN VALERIA, procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Alba. (unanimitate)”. (Irinel I.).
sursa foto: Bihorjust.ro
Anchete
Decizie crucială la Curtea Constituțională: OUG 21/2026 privind programul SAFE și reforma administrativă a fost declarată constituțională
Într-un context politic tensionat, magistrații de la București au oferit o victorie neașteptată executivului condus de Ilie Bolojan. Hotărârea validează un pachet masiv de investiții în industria de apărare și modificări administrative profunde, respingând criticile conform cărora un guvern demis nu ar avea legitimitatea de a emite ordonanțe de urgență.
Magistrații CCR resping obiecțiile opoziției și validează pachetul de măsuri pentru securitatea Europei
Joi, 4 iunie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a tranșat una dintre cele mai disputate spețe juridice ale anului. Cu o majoritate de voturi, judecătorii au respins obiecția de neconstituționalitate formulată de un grup de 53 de deputați împotriva Ordonanței de urgență nr. 21/2026. Această reglementare vizează implementarea instrumentului european „Acțiunea pentru securitatea Europei” (SAFE) și consolidarea industriei de apărare, oferind cadrul legal pentru contracte de înarmare și achiziții publice de anvergură. Conform comunicatului oficial, instanța supremă a constatat că actul normativ respectă legea fundamentală, în ciuda suspiciunilor privind forțarea limitelor constituționale.
Argumentele Curții pentru evitarea blocajelor: Prioritatea maximizării absorbției fondurilor PNRR în anul 2026
Pentru a-și justifica decizia, Curtea a invocat necesitatea imperioasă de a evita pierderea fondurilor europene. Magistrații au stabilit că obiectivele OUG 21/2026 se subsumează unui interes public major: prevenirea blocajelor administrative într-un interval de timp limitat. În motivarea sa, CCR subliniază că sincronizarea calendarului național cu reglementările Uniunii Europene și maximizarea absorbției prin PNRR reprezintă „scopuri legitime” care justifică urgența legiferării. Mai mult, instanța a considerat că măsurile de întărire a capacității administrative la nivel local sunt esențiale pentru implementarea proiectelor de infrastructură și securitate asumate de România pentru anul 2026.
Critici dure din partea publicației Lumea Justiției privind competențele unui executiv demis
În ciuda verdictului favorabil de la Palatul Parlamentului, decizia a stârnit un val de reacții virulente în spațiul public. Potrivit unei analize publicate de Lumea Justiției, hotărârea CCR ar ignora propria jurisprudență și prevederile Codului administrativ, care restricționează dreptul unui guvern demis de a adopta ordonanțe de urgență. Publicația citată acuză Curtea că a făcut abstracție de statutul precar al cabinetului Bolojan în momentul emiterii actului normativ, generând un precedent periculos pentru separarea puterilor în stat. Criticii susțin că invocarea „urgenței” pentru a valida cheltuieli de miliarde de euro în domeniul înarmării reprezintă o deraiere de la rigorile constituționale.
Controlul parlamentar și integrarea europeană: Pilonii validării juridice a programului SAFE
Dincolo de controversele politice, CCR a punctat faptul că instituirea unui control parlamentar prin comisiile reunite asigură celeritatea necesară proiectelor din domeniul apărării, fără a diminua rolul legislativului. Decizia, care este definitivă și general obligatorie, subliniază că adaptarea legislației naționale la Regulamentul (UE) 2025/1106 este în deplin acord cu obligațiile României rezultate din procesul de integrare europeană. Astfel, drumul pentru investițiile masive în securitate rămâne deschis, sub protecția juridică oferită de magistrații constituționali, chiar dacă legitimitatea politică a demersului rămâne un subiect aprins de dezbatere. (Irinel I.).
Anchete
Justiția la terapie intensivă: Al șaptelea strigăt de disperare al CSM către un executiv „surd” la colapsul sistemului
Într-un gest de o gravitate fără precedent, Consiliul Superior al Magistraturii a lansat miercuri, 3 iunie 2026, cel de-al șaptelea apel de urgență din acest an către Guvernul României. Mesajul este unul de o duritate extremă: sistemul judiciar se află în pragul unui „colaps sistemic”, în timp ce puterea executivă este acuzată de politici iresponsabile care subminează statul de drept.
Conform informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, forul suprem al magistraturii somează Palatul Victoria să deblocheze imediat mecanismele de supraviețuire ale instanțelor și parchetelor. CSM solicită imperativ reluarea concursurilor de admitere în magistratură, suplimentarea schemei de grefieri și înființarea posturilor de asistent al judecătorului, măsuri vitale fără de care actul de justiție riscă să devină o simplă formalitate pe hârtie.
Hemoragia de personal: Magistratura între un deficit istoric și blocaje birocratice
Situația resurselor umane a atins cote alarmante. Din cauza blocajelor legislative impuse în ultimii doi ani, recrutarea directă a judecătorilor a fost practic anihilată. În prezent, instanțele românești se confruntă cu un vacuum de peste 800 de judecători, deficitul național apropiindu-se periculos de pragul de 16%.
Deși CSM a transmis încă din luna aprilie un memorandum pentru deblocarea concursurilor, Guvernul refuză sistematic avizarea acestuia. Această pasivitate a executivului este văzută de Consiliu ca o formă de destabilizare directă a puterii judecătorești, lăsând instanțele să lupte cu un val de dosare fără precedent, în timp ce porțile de intrare în sistem rămân ferecate.
Sufocați de dosare: România rămâne campioană la litigii, dar codașă la resurse
Statisticile prezentate în apelul CSM sunt de-a dreptul îngrijorătoare pentru orice cetățean care așteaptă dreptate în instanță. România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cauze înregistrate, volumul de muncă crescând cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Cu aproximativ 2,4 milioane de dosare aflate în diverse faze procesuale, judecătorii sunt lăsați fără sprijin logistic. Deși există o nevoie acută de aproape 5.000 de grefieri, promisiunile guvernamentale din ultimii șase ani au rămas la stadiul de vorbe goale: niciun post din cele 600 asumate pentru perioada 2021-2023 nu a fost alocat în realitate. Mai mult, solicitarea pentru înființarea a 712 posturi de asistenți ai judecătorului este ignorată cu desăvârșire, deși legea prevede clar existența acestora.
Executivul vs. statul de drept: O ofensivă sistemică împotriva independenței justiției
Dincolo de criza de personal, CSM acuză Guvernul de un atac frontal asupra independenței financiare a magistraților. Noua lege a salarizării, aflată în pregătire, este privită ca un instrument de subminare a statutului magistratului, perpetuând o tendință de marginalizare a puterii judecătorești observată în ultimii doi ani.
Refuzul dialogului constructiv și lipsa de asumare instituțională a executivului transformă accesul cetățenilor la o justiție eficientă într-o iluzie. Prin acest al șaptelea apel, Consiliul Superior al Magistraturii nu cere doar posturi și bugete, ci reclamă respectarea echilibrului constituțional. Mesajul este clar: fără măsuri imediate și încetarea atacurilor legislative „iresponsabile”, justiția din România se îndreaptă rapid către un punct din care întoarcerea va fi aproape imposibilă. (Irinel I.).
Anchete
„Frizerul” de epoleți: Adrian Mircea, procurorul care tunde stelele generalilor și lasă Armata în „ofsaid” penal
Se aude foșnet de mătase și zornăit de medalii tremurânde prin birourile capitonate ale Ministerului Apărării Naționale. Motivul? „Spaima galonatului”, generalul-procuror Adrian Mircea, șeful Serviciului Militar din DNA, a scos din nou cătușele la lustruit. Ultima victimă pe lista de „tuns” stele este chiar Gheorghiță Vlad, șeful Marelui Stat Major, un personaj care, până mai ieri, credea că uniforma e un scut antigonț în fața legii.
De la „Intangibilul” Zisu, la „Urmăritul” Vlad: Rețeta succesului la DNA Militar
Conform dezvăluirilor făcute de publicația Lumea Justitiei, Adrian Mircea nu este la prima sa partidă de vânătoare prin pădurile de generali ale MApN. Acest „specialist” al dosarelor cu greutate este același personaj care l-a îngenuncheat pe Cătălin Zisu, fostul zeu al Logisticii, un om despre care se spunea că e mai greu de clintit decât un buncăr antiatomic.
Dacă Zisu a fost „felul principal” în trecut, se pare că Gheorghiță Vlad este desertul unei cariere în care Mircea pare să fi jurat că nu lasă niciun epolet să doarmă liniștit pe pernă. Este o adevărată curățenie de primăvară într-o instituție unde, de decenii, praful s-a depus pe cinste și onoare, sub privirile îngăduitoare ale unor șefi care s-au crezut mici divinități în haine de camuflaj.
Steaua București, prizonieră în Liga a II-a sub bocancul intereselor politice
Totuși, dacă domnul procuror Adrian Mircea a prins gustul sângelui de general, ar putea să-și îndrepte privirea și spre „Cazul Steaua”, o telenovelă de prost gust finanțată din bani publici. Este de-a dreptul hilar cum un club de tradiție este ținut legat de calorifer în Liga a II-a, refuzându-i-se cu încăpățânare orice formă de asociere privată care l-ar putea propulsa spre performanță.
De ce acest blocaj absurd? Gurile rele prin târg spun că totul este un joc de glezne între generali „de carton” și politicieni cu interese obscure, toți slujind la masa unui personaj care profită din plin de moartea clinică a echipei armatei. Ar fi un dosar pe cinste, domnule procuror, mai ales că mirosul de bani și complicități politice răzbate prin toți porii complexului sportiv din Ghencea.
Când se termină vânătoarea și începe curățenia generală?
Zvonurile spun că miza este uriașă și că numele implicate în această „încrengătură a tăcerii” din jurul CSA Steaua ar face să tremure până și fundația ministerului. Bani mulți, influență și o complicitate grețoasă între haina militară și setea de profit a unora care văd Armata ca pe propria lor moșie.
Rămâne de văzut dacă Adrian Mircea va avea curajul să intre în acest cuib de viespi sau dacă se va mulțumi doar cu câteva trofee de colecție, sub formă de generali puși sub urmărire penală. Până atunci, generalii noștri pot sta liniștiți: dacă nu-i ia DNA-ul, îi îngroapă ridicolul unei gestiuni care a transformat mândria Armatei într-o glumă de divizia secundă. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 2 zileDuster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)
-
Exclusivacum 19 orePata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor
-
Exclusivacum 3 zileBMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)
-
Exclusivacum 19 orePermis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)
-
Exclusivacum 3 zilePATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!
-
Exclusivacum 5 zileFESTIVALUL „RÂSUL-PLÂSUL” PE CERUL PRAHOVEI – ANTIGRINDINA: 21 DE ANI DE RACHETE OARBE ȘI UN DIVORȚ DE 103.000 DE HECTARE
-
Exclusivacum 2 zileMarele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție
-
Exclusivacum 5 zilePLx 540/2024: Mortul viu din sertarele Camerei Deputaților și marea „pitulușă” constituțională a aleșilor



