Anchete
În perioada 01.01-15.02.2023 se vor desfășura activitățile specifice de evaluare a personalului polițienesc și militar din structurile M.A.I.
În cursul săptămânii trecute, Direcția Management Resurse Umane a I.G.P.R. a transmis unităților centrale și teritoriale subordonate din cadrul Poliției Române o circulară cu informațiile și dispozițiile trasate de D.G.M.R.U – M.A.I. privind evaluarea personalului instituției, precizeaza cei de la sindicatul Sidepol.

În perioada 01.01-15.02.2023 se vor desfășura activitățile specifice de evaluare a personalului polițienesc și militar din structurile M.A.I. în conformitate cu prevederile legale incidente în vigoare, iar suplimentar, în cazul efectivelor din cadrul poliției judiciare, se va avea în vedere și referatul de evaluare al parchetului competent.


Competența de evaluare o are șeful nemijlocit ori persoană cu competență de evaluare, astfel că sarcina de realizare a activităților specifice le revine, acestei categorii de personal care va trebui să țină cont de o serie de criterii în vederea atribuirii calificativului general corespunzător în funcție de atribuțiile fișei postului.
Atașăm mai jos extras din Statutul Polițistului privind reglementarea la nivel de lege a evaluării de serviciu:
Articolul 26
(1) Evaluarea activității profesionale individuale și a conduitei polițistului, denumită în continuare evaluare de serviciu, se realizează o dată pe an. Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea, iar în cazul personalului didactic și didactic auxiliar perioada evaluată este corespunzătoare anului de învățământ.*)
(2) Prin excepție, evaluarea de serviciu se realizează și pentru o perioadă mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), în următoarele situații:
a) la acordarea gradului profesional următor;
b) la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu;
c) la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu, în alte situații decât cele prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l), al persoanei care are competența de a întocmi evaluarea;
(4) Polițistului i se întocmește evaluare de serviciu anuală numai dacă perioada de activitate desfășurată este, cumulat, de cel puțin 6 luni inclusiv.
(5) În situația în care perioada prevăzută la alin. (4) este rezultatul mai multor perioade de activitate profesională însumate, evaluate în condițiile alin. (2), rezultatul evaluării de serviciu anuale se stabilește pe baza punctajului obținut ca medie ponderată a punctajelor obținute la evaluările de serviciu parțiale.
Articolul 26^1
(1) Evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 ianuarie și 15 februarie din anul următor perioadei evaluate.
(2) În cazul personalului didactic și didactic auxiliar, evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 octombrie și 15 noiembrie.
Articolul 26^2
(1) Evaluarea de serviciu se întocmește de către șeful nemijlocit și se aprobă de șeful ierarhic al acestuia. Au competențe de evaluare a personalului exclusiv șefii care îndeplinesc atribuțiile funcțiilor prevăzute cu salariu de comandă, persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, precum și prefecții.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), ministrul afacerilor interne întocmește și aprobă evaluarea de serviciu pentru polițiștii din instituțiile/unitățile/structurile pe care le coordonează nemijlocit, pentru care are competență de numire.
(4) Nu poate realiza evaluarea de serviciu persoana care se află în una dintre următoarele situații:
a) este soț/soție, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu polițistul evaluat;
b) i-au încetat raporturile de serviciu în condițiile art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l).
(5) În situațiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmește, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de șeful unității. Dacă șeful unității se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmește, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de către șeful ierarhic superior al acestuia.
Articolul 26^3
(1) Evaluarea de serviciu se realizează în baza următoarelor criterii:
a) modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților înscrise în fișa postului;
b) legalitatea exercitării competențelor conferite de funcție;
c) nivelul cunoștințelor și deprinderilor specifice, raportat la cerințele postului;
d) aptitudini personale și respectarea normelor de etică și deontologie aplicabile polițistului;
e) aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplinește atribuțiile funcțiilor prevăzute cu salariu de comandă, capacități manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuțiilor.
(2) Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1), în formularul de evaluare de serviciu se prevăd indicatori de evaluare. Pe baza punctajului acordat fiecărui indicator de evaluare se calculează punctajul general.
(3) În funcție de punctajul general obținut, polițistului i se acordă unul dintre următoarele calificative: «foarte bine», «bine», «satisfăcător», «nesatisfăcător».
(4) Punctajul acordat fiecărui indicator de evaluare, punctajul general, constatările și concluziile evaluării de serviciu și calificativul se consemnează în formularul de evaluare de serviciu.
(5) Modelul formularului de evaluare de serviciu se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 26^6.
Articolul 26^4
(1) Rezultatul evaluării de serviciu se aduce la cunoștință polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării.
(2) Polițistul nemulțumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestație în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), polițistul a cărui evaluare de serviciu a fost aprobată de ministrul afacerilor interne se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii. În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se mai efectuează.
(4) Contestația formulată în condițiile prevăzute la alin. (2), cu precizarea motivelor contestării și a argumentelor corespunzătoare, se depune la secretariatul unității din care face parte persoana care a aprobat evaluarea.
(5) Contestația, împreună cu formularul de evaluare de serviciu, se înaintează de către șeful care a aprobat evaluarea, în termen de 3 zile lucrătoare, șefului ierarhic superior al acestuia.
(6) În termen de două zile lucrătoare, șeful ierarhic superior prevăzut la alin. (5) numește o comisie de soluționare a contestației, formată dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puțin de 3, dintre care unul este desemnat președinte. Comisia soluționează contestația în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data constituirii.
(7) Modul de soluționare a contestației se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, și se aduce la cunoștința polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la soluționare.
(8) Polițistul nemulțumit de rezultatul contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii. În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se mai efectuează.
Articolul 26^5
Calificativul obținut la evaluarea activității desfășurate în cadrul unor/pentru organisme interne și internaționale se echivalează cu unul dintre calificativele prevăzute la art. 26^3 alin. (3), potrivit unei proceduri stabilite prin ordinul prevăzut la art. 26^6. (Sava N.).
Anchete
Unda de soc a reformei pensiilor: Prima demisie a unui magistrat, oficializată de Președintele Nicușor Dan
Reforma sistemului de pensii de serviciu în magistratură începe să producă efecte concrete și ireversibile în organigrama instanțelor din România. După un val de nemulțumiri provocate de noile reglementări legislative, sistemul judiciar înregistrează prima plecare oficială prin demisie direct corelată cu noile condiții de pensionare. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, magistratul Alin Petrea, o figură proeminentă a Tribunalului Giurgiu, a ales să părăsească roba în semn de răspuns la înăsprirea drastică a criteriilor de retragere din activitate.
Justiția sub asediu legislativ: Pensii diminuate și vârstă de pensionare majorată la 65 de ani
Contextul acestei demisii este unul marcat de tensiuni profunde între puterea politică și corpul magistraților. Noile modificări legislative au redefinit radical parcursul profesional al judecătorilor și procurorilor: pensiile de serviciu au fost diminuate, vârsta de pensionare a fost ridicată pragul de 65 de ani, iar vechimea în muncă necesară a fost majorată la 35 de ani, dintre care cel puțin 25 de ani petrecuți exclusiv în magistratură.
În acest peisaj de incertitudine, demisia judecătorului Alin Petrea, cel care ocupa funcția de șef al Secției Civile a Tribunalului Giurgiu (fiind delegat de la Tribunalul Ilfov), reprezintă, conform publicației citate, primul semnal de alarmă privind riscul unui exod de cadre cu experiență din sistemul judiciar.
Decret prezidențial după o lună de așteptare: Nicușor Dan oficializează plecarea
Deși Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îi înaintase președintelui Nicușor Dan propunerea de eliberare din funcție încă din data de 26 martie 2026, procedura administrativă la nivelul Palatului Cotroceni a durat aproape o lună. Întârzierea a prelungit starea de incertitudine, însă deznodământul a devenit oficial joi, 16 aprilie 2026.
„Președintele României, Nicușor Dan, a semnat joi, 16 aprilie 2026, decretul privind eliberarea din funcția de judecător a domnului Petrea Alin, judecător la Tribunalul Ilfov, delegat în funcția de președinte al Secției civile a Tribunalului Giurgiu – demisie, la data de 16 aprilie 2026”, a anunțat Administrația Prezidențială prin intermediul unui comunicat oficial.
Un sistem în derivă? Precedentul periculos al demisiilor de onoare
Această primă demisie post-reformă ridică întrebări serioase cu privire la stabilitatea actului de justiție în România. Plecarea unui magistrat cu funcție de conducere dintr-o instanță importantă, în contextul în care mulți alți colegi îndeplinesc deja criteriile de pensionare dar se tem de noile tăieri, ar putea declanșa un efect de domino. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor găsi mecanisme de retenție a profesioniștilor sau dacă magistratura românească se îndreaptă către o criză de personal fără precedent, alimentată de nemulțumirile salariale și de impunerea unor noi standarde de vechime greu de atins. (Irinel I.).
Anchete
Revanșa simbolică de la vârful CSM: Cristina Chiriac, prima întâlnire cu „opozanții” din Secția pentru procurori
Noul Procuror General al României a debutat în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, stând umăr la umăr cu vicepreședintele Bogdan Staicu, cel care i-a avizat negativ numirea la conducerea Ministerului Public.
La doar 24 de ore de la preluarea oficială a mandatului de Procuror General, Cristina Chiriac și-a făcut intrarea în Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Dincolo de ordinea de zi tehnică a ședinței, care a vizat reînvestirea judecătoarei ICCJ Simona Marcu la cârma Institutului Național al Magistraturii (INM), miza nevăzută a fost una de ordin diplomatic și de putere. Publicația Lumea Justiției a catalogat momentul drept o „întâlnire de gradul zero”, marcând prima interacțiune oficială a șefei PICCJ cu magistrații care s-au opus public ascensiunii sale.
Sub semnul „avizului negativ”: O vecinătate incomodă
Atmosfera din sala de plen a fost marcată de o ironie a sorții pe care observatorii sistemului judiciar nu au putut-o ignora. Cristina Chiriac s-a așezat la masa discuțiilor chiar lângă vicepreședintele CSM, Bogdan Staicu, unul dintre principalii săi adversari ideologici din timpul procesului de selecție.
Conform analizei publicate de Lumea Justiției, șefa Ministerului Public s-a aflat față în față cu întregul bloc de rezistență din Secția pentru procurori — format din Bogdan Staicu, Daniel Horodniceanu, Claudiu Sandu, Emilia Ion și Cătălina Sîntion. Aceștia sunt membrii care, prin votul lor, au încercat să blocheze numirea lui Chiriac, oferindu-i un aviz negativ care, în final, s-a dovedit a fi doar un obstacol simbolic depășit de decizia politică.
Tăcere strategică și curtoazie de fațadă
Deși revenită în Consiliu „pe cai mari”, din postura de șefă a tuturor procurorilor din România, Cristina Chiriac a ales o strategie a moderației. Pe parcursul ședinței, aceasta nu a avut nicio intervenție publică, preferând să observe dinamica forțelor dintr-un sistem care, cel puțin la nivel declarativ, trebuie să colaboreze pentru buna funcționare a justiției.
În timp ce în spațiul public nu au răzbătut semne de animozitate directă, tensiunea subiacentă rămâne un subiect de speculație pentru mediul juridic. Sursa citată notează că, în ciuda istoricului conflictual legat de avizarea sa, Chiriac a afișat o prezență „agreabilă vizual”, contrastând cu rigiditatea pozițiilor exprimate anterior în cadrul Secției pentru procurori.
Ministerul Public, sub o nouă eră a coabitării forțate
Prezența Cristinei Chiriac în CSM marchează începutul unei perioade complicate de coabitare. Este un test de maturitate pentru instituție: pe de o parte, o șefă de Parchet General care a demonstrat că poate trece peste vetoul colegilor săi, iar pe de altă parte, o Secție de procurori care trebuie să lucreze acum cu persoana căreia i-a contestat competența sau viziunea.
Rămâne de văzut dacă această „pace de fațadă” surprinsă de jurnaliști se va traduce într-o colaborare instituțională reală sau dacă ședințele viitoare vor scoate la iveală fisuri adânci într-un sistem și așa măcinat de orgolii și viziuni divergente. (Irinel I.).
Anchete
Verdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
Într-o mișcare ce reaprinde controversele în jurul unuia dintre cei mai vocali magistrați din sistem, Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis o manevră procedurală neașteptată. Deși ieri, 15 aprilie 2026, era așteptată o pronunțare definitivă în dosarul procurorului militar Bogdan Pîrlog, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, verdictul a fost suspendat printr-o repunere pe rol a cauzei.
Manevra de ultim moment: Cererea care a blocat decizia CSM
Potrivit informațiilor dezvăluite de publicația Lumea Justiției, completul de judecată disciplinară ar fi trebuit să tranșeze miercuri dosarul nr. 14/P/2023. Cu toate acestea, magistrații din CSM au decis să redeschidă dezbaterile pentru a pune în discuția părților elementele invocate de procurorul Pîrlog într-o cerere depusă chiar în ajunul pronunțării, pe 14 aprilie.
Prin această decizie, surpriză pentru observatorii sistemului judiciar, următorul termen de judecată a fost fixat abia pentru data de 27 mai 2026. Această amânare prelungește starea de incertitudine juridică asupra acțiunilor procurorului militar, oferindu-i acestuia o nouă fereastră de apărare.
Acuzațiile Inspecției Judiciare: Sfidarea ordinelor ierarhice sub lupă
Miezul acestui dosar, instrumentat de Inspecția Judiciară, vizează o abatere disciplinară prevăzută de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Mai exact, Bogdan Pîrlog este cercetat sub aspectul săvârșirii abaterii prevăzute la art. 271 lit. f, care sancționează „nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea”.
Cazul ridică semne de întrebare asupra disciplinei în cadrul parchetelor militare și asupra modului în care ordinele administrative sunt interpretate sau ignorate. Dacă acuzațiile se confirmă, procurorul riscă sancțiuni care pot merge de la avertisment până la excluderea din magistratură, într-un context în care activitatea sa a fost marcată constant de conflicte cu vârful ierarhiei judiciare.
Suspans prelungit până în pragul vacanței judiciare
Modul în care este gestionat calendarul procesual a atras comentarii acide în spațiul public. Jurnaliștii de la Lumea Justiției notează, sub o notă ironică, faptul că amânarea până la finalul lunii mai ar putea împinge o eventuală sentință spre toamnă, protejând astfel programul estival al magistratului.
Indiferent dacă rezultatul final va fi o sancțiune dură sau o „spălare” a imaginii procurorului, miza rămâne uriașă pentru autoritatea Consiliului Superior al Magistraturii. Până la termenul din 27 mai, dosarul Pîrlog rămâne o pată de incertitudine pe agenda Secției pentru procurori, într-un an în care integritatea și subordonarea legală sunt teme centrale în justiția română. (Irinel I.).
-
Exclusivacum 24 de oreJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zileMISIUNEA „OARBA” LA NATO/DOCUMENTE: CUM SĂ CUCEREȘTI BRUXELLES-UL CU UN CAZIER „REPUTAȚIONAL” ȘI DOUĂ FUNCȚII ÎN BUZUNAR
-
Exclusivacum 4 zileRăzboi total între IGPR și Sindicatul Europol: Poliția Română denunță o campanie de dezinformare privind concursurile de management
-
Exclusivacum 2 zilePoliția, transformată în agent de asigurări: Proiectul legislativ care pune în pericol siguranța publică pentru a proteja interesele electorale ale primarilor
-
Exclusivacum 24 de orePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Featuredacum 4 zilePariul de 1,5 trilioane de dolari: Pentagonul forțează limitele Industriei de apărare cu o creștere de 188% a achizițiilor de rachete
-
Ancheteacum 2 zileVerdict amânat în „războiul” ierarhic: Răsturnare de situație în dosarul disciplinar al procurorului militar Bogdan Pîrlog
-
Exclusivacum 24 de oreOspiciul „sărăcește-norul”: Marea pârjoleală de 5.000% și „Agenții 007 ai gliei” care au demascat mafia argintului sub privirile mute ale statului



