Anchete
În perioada 01.01-15.02.2023 se vor desfășura activitățile specifice de evaluare a personalului polițienesc și militar din structurile M.A.I.
În cursul săptămânii trecute, Direcția Management Resurse Umane a I.G.P.R. a transmis unităților centrale și teritoriale subordonate din cadrul Poliției Române o circulară cu informațiile și dispozițiile trasate de D.G.M.R.U – M.A.I. privind evaluarea personalului instituției, precizeaza cei de la sindicatul Sidepol.

În perioada 01.01-15.02.2023 se vor desfășura activitățile specifice de evaluare a personalului polițienesc și militar din structurile M.A.I. în conformitate cu prevederile legale incidente în vigoare, iar suplimentar, în cazul efectivelor din cadrul poliției judiciare, se va avea în vedere și referatul de evaluare al parchetului competent.


Competența de evaluare o are șeful nemijlocit ori persoană cu competență de evaluare, astfel că sarcina de realizare a activităților specifice le revine, acestei categorii de personal care va trebui să țină cont de o serie de criterii în vederea atribuirii calificativului general corespunzător în funcție de atribuțiile fișei postului.
Atașăm mai jos extras din Statutul Polițistului privind reglementarea la nivel de lege a evaluării de serviciu:
Articolul 26
(1) Evaluarea activității profesionale individuale și a conduitei polițistului, denumită în continuare evaluare de serviciu, se realizează o dată pe an. Perioada evaluată este cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie din anul pentru care se face evaluarea, iar în cazul personalului didactic și didactic auxiliar perioada evaluată este corespunzătoare anului de învățământ.*)
(2) Prin excepție, evaluarea de serviciu se realizează și pentru o perioadă mai mică decât cea prevăzută la alin. (1), în următoarele situații:
a) la acordarea gradului profesional următor;
b) la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu;
c) la modificarea sau suspendarea raportului de serviciu, care produce consecințe pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice, sau la încetarea raportului de serviciu, în alte situații decât cele prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l), al persoanei care are competența de a întocmi evaluarea;
(4) Polițistului i se întocmește evaluare de serviciu anuală numai dacă perioada de activitate desfășurată este, cumulat, de cel puțin 6 luni inclusiv.
(5) În situația în care perioada prevăzută la alin. (4) este rezultatul mai multor perioade de activitate profesională însumate, evaluate în condițiile alin. (2), rezultatul evaluării de serviciu anuale se stabilește pe baza punctajului obținut ca medie ponderată a punctajelor obținute la evaluările de serviciu parțiale.
Articolul 26^1
(1) Evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 ianuarie și 15 februarie din anul următor perioadei evaluate.
(2) În cazul personalului didactic și didactic auxiliar, evaluarea de serviciu anuală se realizează între 1 octombrie și 15 noiembrie.
Articolul 26^2
(1) Evaluarea de serviciu se întocmește de către șeful nemijlocit și se aprobă de șeful ierarhic al acestuia. Au competențe de evaluare a personalului exclusiv șefii care îndeplinesc atribuțiile funcțiilor prevăzute cu salariu de comandă, persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, precum și prefecții.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), ministrul afacerilor interne întocmește și aprobă evaluarea de serviciu pentru polițiștii din instituțiile/unitățile/structurile pe care le coordonează nemijlocit, pentru care are competență de numire.
(4) Nu poate realiza evaluarea de serviciu persoana care se află în una dintre următoarele situații:
a) este soț/soție, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu polițistul evaluat;
b) i-au încetat raporturile de serviciu în condițiile art. 69 alin. (1) lit. g), h), i) sau l).
(5) În situațiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmește, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de șeful unității. Dacă șeful unității se află în una dintre situațiile prevăzute la alin. (4), evaluarea de serviciu se întocmește, respectiv se aprobă, de către persoanele desemnate, în scris, de către șeful ierarhic superior al acestuia.
Articolul 26^3
(1) Evaluarea de serviciu se realizează în baza următoarelor criterii:
a) modul de îndeplinire a sarcinilor, îndatoririlor și responsabilităților înscrise în fișa postului;
b) legalitatea exercitării competențelor conferite de funcție;
c) nivelul cunoștințelor și deprinderilor specifice, raportat la cerințele postului;
d) aptitudini personale și respectarea normelor de etică și deontologie aplicabile polițistului;
e) aptitudini organizatorice sau, exclusiv pentru personalul care îndeplinește atribuțiile funcțiilor prevăzute cu salariu de comandă, capacități manageriale demonstrate în îndeplinirea atribuțiilor.
(2) Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1), în formularul de evaluare de serviciu se prevăd indicatori de evaluare. Pe baza punctajului acordat fiecărui indicator de evaluare se calculează punctajul general.
(3) În funcție de punctajul general obținut, polițistului i se acordă unul dintre următoarele calificative: «foarte bine», «bine», «satisfăcător», «nesatisfăcător».
(4) Punctajul acordat fiecărui indicator de evaluare, punctajul general, constatările și concluziile evaluării de serviciu și calificativul se consemnează în formularul de evaluare de serviciu.
(5) Modelul formularului de evaluare de serviciu se stabilește prin ordinul prevăzut la art. 26^6.
Articolul 26^4
(1) Rezultatul evaluării de serviciu se aduce la cunoștință polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării.
(2) Polițistul nemulțumit de rezultatul evaluării de serviciu poate formula contestație în termen de 5 zile lucrătoare de la luarea la cunoștință.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), polițistul a cărui evaluare de serviciu a fost aprobată de ministrul afacerilor interne se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii. În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se mai efectuează.
(4) Contestația formulată în condițiile prevăzute la alin. (2), cu precizarea motivelor contestării și a argumentelor corespunzătoare, se depune la secretariatul unității din care face parte persoana care a aprobat evaluarea.
(5) Contestația, împreună cu formularul de evaluare de serviciu, se înaintează de către șeful care a aprobat evaluarea, în termen de 3 zile lucrătoare, șefului ierarhic superior al acestuia.
(6) În termen de două zile lucrătoare, șeful ierarhic superior prevăzut la alin. (5) numește o comisie de soluționare a contestației, formată dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puțin de 3, dintre care unul este desemnat președinte. Comisia soluționează contestația în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data constituirii.
(7) Modul de soluționare a contestației se consemnează într-un proces-verbal, semnat de membrii comisiei, și se aduce la cunoștința polițistului în termen de 5 zile lucrătoare de la soluționare.
(8) Polițistul nemulțumit de rezultatul contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii. În această situație, procedura administrativă prealabilă prevăzută la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, nu se mai efectuează.
Articolul 26^5
Calificativul obținut la evaluarea activității desfășurate în cadrul unor/pentru organisme interne și internaționale se echivalează cu unul dintre calificativele prevăzute la art. 26^3 alin. (3), potrivit unei proceduri stabilite prin ordinul prevăzut la art. 26^6. (Sava N.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Anchete
Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?
O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.
„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan
Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.
Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.
Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”
Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.
Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor
Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),
Anchete
Captură exotică la frontiera Moravița: Patru maimuțe descoperite în portbagajul unui autoturism din Ucraina
O descoperire neobișnuită a pus în alertă autoritățile de la granița de vest a României. Polițiștii de frontieră timișoreni și lucrătorii vamali au depistat patru primate ascunse în mașina unor cetățene ucrainene care încercau să intre în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Moravița.
Conform informațiilor furnizate de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Timișoara, incidentul a avut loc în timpul formalităților de control aplicate unui autoturism înmatriculat în Ucraina, în care călătoreau trei femei. Suspiciunile agenților au fost confirmate în momentul în care au procedat la verificarea amănunțită a vehiculului, descoperind în portbagaj două cutii în care se aflau patru maimuțe vii, transportate în condiții improprii.
Moștenire fără acte: Explicația bizară a conducătoarei auto pentru transportul ilegal
În urma verificărilor efectuate la fața locului, s-a stabilit că animalele aparțineau femeii aflate la volan, în vârstă de 47 de ani. Aceasta a oferit o justificare neașteptată în fața autorităților, susținând că a moștenit primatele de la mama sa, care a decedat recent, și că intenționa să le păstreze.
Potrivit sursei citate, posesoarea animalelor nu a putut prezenta documentele legale obligatorii care să ateste proveniența, dreptul de deținere sau autorizația de transport internațional pentru aceste exemplare exotice. Singura „dovadă” oferită a fost o fotografie a unui document despre care femeia a susținut că reprezintă un act de import al maimuțelor din Siria către Ucraina, document care însă nu îndeplinea condițiile legale pentru tranzitul peste frontiera română.
Intervenția autorităților sanitar-veterinare și demararea cercetărilor legale
Autoritățile au acționat prompt pentru a asigura protecția animalelor și respectarea reglementărilor privind speciile protejate. În consecință, cele patru maimuțe au fost ridicate imediat din punctul de frontieră și predate reprezentanților Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Timiș, pentru evaluare medicală și îngrijire corespunzătoare.
În prezent, polițiștii de frontieră continuă cercetările sub coordonarea instituțiilor competente pentru a stabili toate împrejurările acestui caz și pentru a dispune măsurile legale ce se impun. Acest caz readuce în atenție rigurozitatea controalelor la frontieră în ceea ce privește traficul ilegal de animale sălbatice, activitate strict reglementată la nivel european și internațional. (Paul D.).
-
Exclusivacum 4 zileIpj Prahova S.R.L., Grădinița de cadre -sezonul XXVII: Filozoful cu opincile de mall și neuronul de gang – Cazul Lăpădatu Lucian, între bere, bodycam și bășcălie juridică
-
Exclusivacum o ziDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 4 zileClanul Incompatibililor: Cum a ajuns Cătălin Dobrescu să fie și jurist, și administrator, și „omul primarului” în același timp
-
Exclusivacum 3 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 3 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 2 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 2 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum o ziMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor



