Continuând seria ediţiilor de succes dedicate Standardelor Nzeb şi eficienţei energetice, iniţiate de doamna deputat Oana Marciana Ozmen, secretar al Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor, vă invităm marţi, 22 noiembrie 2022, la Palatul Parlamentului, la Sala ”Mihai Viteazu”, nivel P1, intrarea S1, la Ediţia a IV-a pentru a aborda două subiecte extrem de importante:

2. Rolul materialelor durabile în eficienţa energetică a clădirilor.La dezbateri vor participa atât reprezentanţii misiunilor străine prezente la Bucureşti, cât şi oficiali români şi companii din piaţa de construcţii. Evenimentul va debuta la ora 10.30, desfăşurându-se în sistem hibrid, linkul pentru conectare urmând să fie transmis ulterior.Clădirile constituie un element central al politicii UE privind eficienţa energetică, întrucât acestea sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie şi 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Îmbunătăţirea eficienţei energetice a stocului existent de clădiri este esenţială, nu doar pentru a atinge obiectivele naţionale în materie de eficienţă energetică pe termen mediu, ci şi pentru a îndeplini obiectivele pe termen lung ale strategiei privind schimbările climatice şi pentru trecerea la o economie competitivă cu emisii scăzute de dioxid de carbon până în anul 2050.De la 1 ianuarie 2021, în România, la fel ca în toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, clădirile pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza unei autorizaţii de construire emise începând cu 31 decembrie 2020 trebuie să respecte standardul nZEB („nearly zero energy building”), adică trebuie să aibă un consum de energie aproape egal cu zero, asigurat în mare parte din surse regenerabile de energie, dar şi printr-un grad ridicat de eficienţă energetică.Clădirile cu energie zero (nZEBs) joacă un rol şi sunt considerate prima piatră de hotar către reţeaua de clădiri cu energie zero (ZEB) şi de clădiri cu zero carbon (ZCB). Cu toate că ţările din Europa de Est raportează progrese în ceea ce priveşte adoptarea legislaţiei pentru conceptului nZEB, este nevoie de date actualizate care să stabilească stadiul implementării cerinţelor nZEB în noile standarde şi practici de construcţii din Europa de Est.Principiile proiectării, construcţiei şi exploatării durabile presupun evitarea impactului negativ a materialelor asupra mediului (materiale non-toxice, dar şi produse durabile, materiale reciclate sau reciclabile care necesită consum mic de energie în prelucrare); eficienţă energetică; calitate şi durabilitate; reutilizarea şi reciclarea; măsurarea impactului încă din faza de proiectare (pentru întreaga amprentă a construcţiilor şi pentru intregul ciclu de viaţă al produselor / clădirilor); aplicarea managementului resurselor regenerabile; aplicarea standardelor pentru clădiri sănătoase.Cerinţa ZEB ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2030 tuturor clădirilor noi şi de la 1 ianuarie 2027 tuturor clădirilor noi ocupate sau deţinute de autorităţile publice.Fondul de clădiri contribuie în mare măsură la emisiile de gaze cu efect de seră din Europa, iar prin schimbări aduse în cadrul acestui sector se pot obţine reduceri semnificative ale acestor emisii, sectorul clădirilor având un rol crucial pentru atingerea obiectivelor ambiţioase ale UE în sensul că emisiile aferente de CO2 şi csumul de energie ale cladirilor care urmează a fi construite vor trebui să se apropie de zero.Implementarea proiectul clădirilor cu consum de energie aproape zero (nZEB) determină fiecare stat membru al UE să îşi elaboreze propria definiţie pentru nZEB şi să elaboreze planuri naţionale specifice pentru implementarea nZEB, care să ţină cont de condiţiile naţionale, regionale sau locale.Iată de ce prin lansarea dezbaterii se urmăreşte împărtăşirea de experienţe şi expertize eficiente pentru realizarea unui efort conjugat de promovare a celor mai bune soluţii pentru atingerea dezideratului comun european.Prin aplicarea standardului nearly zero energy buildings (nZEB) în România se modifică paradigma modului în care construieşte atât la nivelul proiectării clădirilor, a calităţii care trebuie să fie obţinută în execuţie, a lucrărilor executate, a exploatării şi a costurilor pe care trebuie să le vedem nu doar în prisma investiţiei, ci prisma duratei de viaţă a clădirilor.Prin intermediul PNRR, în perioada 2022-2026, în Componenta 5 (Valul Renovării) sunt prevăzute subvenţii de 2,2 miliarde de euro pentru investiţii în creşterea eficienţei energetice a clădirilor rezidenţiale şi publice.Numai printr-o abordare pragmatică, prin politici susţinute şi eficiente, prin conlucrarea tuturor celor responsabili, prin valorificarea tuturor bunelor practice, România va putea să construiască durabil, protejând mediul şi asigurând prosperitate cetăţenilor săi.În plus, eficienţa energetică, electrificarea şi utilizarea surselor regenerabile de energie i-ar putea permite industriei să economisească 35 de miliarde de metri cubi de gaze naturale până în 2030, dincolo de obiectivele pachetului „Pregătiţi pentru 55”, potrivit REPowerEU, planul Comisiei Europene menit să asigure independenţa Europei faţă de combustibilii fosili din Rusia cu mult înainte de 2030, având în vedere invadarea Ucrainei de către Rusia.