Anchete
In alte unităti penitenciare lucrurile au fost scăpate total de sub control si , incepând cu sefii de servicii in jos, unii angajati iși fac ore suplimentare după bunul plac
Orele suplimentare , care majorează veniturile angajaților , a devenit halca de care trag toate hienele sistemului penitenciar.
Anagajații sistemului penitenciar , care pe vremea cand nu era platită munca suplimentară si munceau la greu, au fost dați la o parte de adevăratele grupuri infracționale care patronează orele suplimentare, fiind aduși in prim-plan șmecherii sistemului care, prin cârdășie cu șefii direcți , iși rotunjesc considerabil veniturile și implicit baza de calcul a viitoarelor pensii.
Niciun angajat al sistemului penitenciar nu ar putea să facă astfel de artificii decât in complicitate cu șefii, fiind dezvoltate adevarate grupuri care pot fi etichetate ca infracționale.
De principiu angajații sectorului operativ ar trebui regăsiți in zona orelor suplimentare, pentru că acestora le rezultă ore suplimentare prin efectuarea normală a turelor , dar și a misiunilor planificate insă, din păcate , sunt situații in care angajați din alte sectoare de activitate se infiltrează in mod nemeritat si, vizând alte obiective, rup considerabil din procentul orelor suplimentare, fiind identificare unități unde DEA iși face de cap cu orele suplimentare, fiind o complicitate pentru alte scopuri decât acoperirea nevoilor institutionale, generând in acest fel conflicte intre sectoarele de activitate.
In mesajul directorului general al ANP sunt nominalizate câteva unități care sunt in top ore suplimentare efectuate de către angajați non-operativ , directorii adjuncți , secondați de către șefii direcți , fiind responsabili de jaful creat.
Sunt analize in care angajați din alte sectoare de activitate decat cel operativ, DEA cu prioritate, au in plată și peste 70-80 de ore suplimentare/ angajat ceea ce conduce la rotunjirea veniturilor lunare cu peste 3000 ron lunar.
Un exemplu care frizează logica si legea este dat de DEA Giurgiu, unde unii angajați sunt planificați in serviciu in weekend , nu toți ci doar privilegiații care se află in cârdăsie cu dir . economic și șefii din DEA, iar in cursul săptămânii sunt planificati in libere si astfel orele suplimentare efectuate in aceste situații au o valoare de 240%. Ca să aibă cât de cât o acoperire, grupul de interese iși planifică monutios actiunile, iar unul dintre argumentele care este invocat in cazul orelor suplimentare este lipsa de personal si ca să iși creeze acest alibiu, directorul adjunct DEA mută ingajati din DEA in alte sectoare de activitate, vacantând posturi vitale ale unitătii, pentru că atragerea de beneficii se face pe circuitul: incadrări- mutari- ore suplimentare, vulnerabilizând in acest mod institutia.
In alte unităti penitenciare lucrurile au fost scăpate total de sub control si , incepând cu sefii de servicii in jos, unii angajati iși fac ore suplimentare după bunul plac, fără dispozitii de ore suplimentare și fără obiective stabilite a fi indeplinite in acest interval de timp ( vezi penitenciarele din Zona Bucuresti si mai , spre munte).
Aceste grupari sunt bine organizate, actionează concentrat , membrii grupului sustinându-se foarte bine, astfel că cei care devualează astfel de practici sunt etichetati si hărtuiti, uneori chiar in complicitate cu cei din ANP care, atunci cand primesc sesizari ii anunță pe cei vizati si il desconspira pe avertizor, urmând o campanie agresivă impotriva acestuia.
Directorul general al ANP reactionează pentru că simte că lucrurile au luat-o razna de tot, insă nu este străin de fenomen, pentru ca a fost informat in timp util despre aceste grupări care jefuiesc unitățile penitenciare, având in coordonare singurul serviviu secret-operativ ( DPCTMP) , in loc să sancționeze aceste comportamente , a tăcut complice și i-a recompensat chiar si cu majorări salariale de 50% pe acești artizanii ai acestor mașinațiuni.
In timp ce președinții sindicatelor se luptă pentru a păstra unele drepturi câștigate in ani pentru politistii de penitenciare, grupuri de interese jefuiesc banii sistemului , dorind să iși asigure un viitor nemeritat, făcând și mai grea misiunea de a păstra penitenciarelor intr-o zonă decentă a salarizării.
Să nu uităm că tot din cauza unor astfel de comportamente angajatii din sistemul penitenciar au rămas fără salarii de merit si plata orelor suplimentare, perioadă in care nu prea i- am văzut pe acești nesătui să se inghesuie pentru a face muncă suplimentară.
Subliniem că pentru toate cazurile in care sunt identificate sume enorme din ore suplimentare acestea nu au putut fi făcute decât in complicitate cu șeful direct- dir.adj.- director și, in unele cazuri , influența mergând până la șefii din ANP.
Mesajul dur al directorului general este expresia gravității in care se intâmplă lucrurile, dar și un element prin care vrea să iși acopere perioada in care a tolerat astfel de situații care au ajuns la o cotă alarmantă:
“Va rog atentie
O analiza comparativa pe ore suplim intrate in plata si evolutia la majoritatea unitatilor, nu este de natura sa mentina trendul descendent.
Pentru luni 07.11.2022 o parte din unitatile in cauza vor intocmi o situatie din care sa rezulte o planificare de recuperare a TUTUROR orelor suplim. NOMINAL, pe fiecare angajat in parte, cu EXCEPTIA sect. operativului.
Adresez dispozitia de mai sus directorilor urmatoarelor unitati, impreuna cu intervalul de timp alocat pt. dialogul DIR UNITATE/D.G, prin videoconf.
1) Aiud – 09.30-09.45;
2) Arad – 09.40-09.55;
3) Bacau – 10.00-10.20;
4) Baia Mare – 10.30- 10.45;
5) Rahova – 10.50 – 11.00;
6) Gherla – 11.10 – 11.20;
7) Giurgiu – 11.30-11.45.
Pt cei care se afla in C.O. etc, dis utia se va purta pe WApp.
Valabil pt toate unitatile (atat cele evidentiate, cat si cele neevidentiate):
– pana la 31.12.2022, orice planificare/efectuare de munca suplim pt stucturile din afara operativului, se va realiza numai dupa discutia initiata de director cu DG si cu aprobarea scrisa a DG;
– pt. sectorul operativ va fi realizata o analiza si vor fi date indicatii de la caz la caz prin: DG sau DGA sau dir adj DSDRP, pana in 09.11.2022.
Daca cineva simte nevoia unei dispozitii in scris cu privire la acest mesaj sau a vreunui aspect care va rezulta din discutii, cf. celor de mai sus, va rog sa-mi semnalati si primiti pe email.
Multumesc mult.”
Chiar dacă procedura instituită de către dg nu este legală, pentru că , in acord cu prevederile legale d.g. trebuia să emită decizii și/ sau instructiuni, mesajul e bun, chiar dacă este un pic cam târziu!
Lucruri de gen s-au mai intâmplat, se intâmplă si se vor repeta pentru că nu exista consecinte in dreptul celor implicati.
E ca la infractiunile de furt când cei prinși nu pățesc nimic. Nu se recuperează sumele de la ei, nu sunt sancționați și astfel sunt incurajati să repete faptele.
Incă o dată Directia Prevenirea Criminalității și Terorismului in Mediul Penitenciar iși dovedește ineficiența, iar cauzele pot fi:
- O defectuoasă organizare prin crearea unor scopuri ineficiente, sens in care chiar dacă culeg informatii in timp util si le furnizează beneficiarului, acesta nu le valorifică in mod onest si aici se termină misiunea DPCTMP, iar asta ar trebui să fie un punct de plecare a unei discutii care să vizeze reforma acestui serviciu,
- Oameni nepregătiti, care nu știu să obtină informatii, să le selecteze si sa aleaga beneficiarul si aici stim că există o vulnerabilitate, mare masă a angajatilor acestui serviciu provenind din sectorul operativ, cu unele conduite indoielnice si pregatire precara.
DPCTMP in mod intentionat este tinută fără o conducere titularizată prin examen pentru că imputernicirea generează in mare măsură conduita directiei, cand stii că periodic, cel putin din 12 in 12 luni vii la mâna cuiva ca să iti decidă viitorul pentru inca 12 luni si de aici mai subtire cu informatiile sensibile pe scarile ANP -ului.
Ministrul Justitiei ar trebui să ia in serios această directie si sa hotarasca ce vrea.
Nu credem că DPCTMP nu a avut in timp util informatii despre:
- Cazul Baia Mare,
- Situatia orelor suplimentare si grupurile de interese,
- Cazul Botosani,
- Cazul Targsor ,
- Cazul Ploiesti,
- Cazurile de la Serviciul Psihologia Personalului etc.
Singurele ingrijorari sunt legate de gestionarea informatiilor, cum si cui ii folosesc, dezvaluie FPP! (Cristian T.).
Anchete
Eșec procedural la vârful Parchetului General: Înalta Curte respinge demersul lui Alex Florența privind onorariile de succes ale avocaților
Procurorul General al României, Alex Florența, a suferit o înfrângere juridică majoră chiar pe terenul procedurii legale. Potrivit unei dezvăluiri recente a publicației Lumea Justiției, magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) au decis ieri, 20 aprilie 2026, respingerea unei inițiative cheie promovate de șeful Ministerului Public, considerând demersul ca fiind inadmisibil.
RIL-ul privind cheltuielile de judecată, blocat la instanța supremă
Instanța supremă a analizat Recursul în Interesul Legii (RIL) formulat de Alex Florența în perioada în care acesta se afla la conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ). Demersul viza o problemă sensibilă pentru sistemul judiciar și pentru buzunarele justițiabililor: clarificarea modului în care pot fi recuperate cheltuielile de judecată, mai exact onorariile de succes ale avocaților.
Deși Procurorul General a încercat să obțină o interpretare unitară a legii, judecătorii ICCJ au considerat că sesizarea nu îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de lege, respingând-o înainte de a intra în dezbaterea fondului problemei.
Disputa pe onorariile de succes: Poate pierzătorul să fie obligat la plata „bonusului” de avocat?
Întrebarea de drept care a stat la baza acestui dosar viza interpretarea și aplicarea articolelor 451-453 din Codul de procedură civilă. Concret, Alex Florența dorea ca instanța supremă să stabilească dacă partea care a pierdut un proces poate fi obligată, printr-o acțiune separată, să plătească onorariul de succes cuvenit avocatului părții care a câștigat.
Această speță este de un interes major pentru piața avocaturii și pentru justițiabili, deoarece onorariile de succes pot atinge sume considerabile, iar practica instanțelor de judecată era, în viziunea șefului PICCJ, neuniformă.
Minuta ICCJ: „Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii”
În decizia nr. 7/2026, pronunțată în dosarul nr. 2541/1/2025, completul pentru soluționarea recursului în interesul legii a tranșat situația rapid. Minuta ședinței publice de ieri, 20 aprilie 2026, confirmă eșecul argumentației Parchetului General:
„Respinge, ca inadmisibil, recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind următoarea problemă de drept: ‘În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 451 – 453 din Codul de procedură civilă, partea care a pierdut procesul poate să fie obligată, pe cale separată, la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul de succes cuvenit avocatului părţii care a câştigat procesul?’”
Conform reglementărilor în vigoare, această decizie este obligatorie pentru instanțele din România, însă efectul ei este unul de menținere a statu-quo-ului, lăsând nerezolvată divergența de interpretare sesizată de Procurorul General. (Irinel I.).
Anchete
Breșă de securitate la porțile Europei: Cum a devenit „importul” de forță de muncă un paravan pentru imigrația ilegală
O realitate șocantă iese la iveală din culisele palatului Victoria: zeci de mii de cetățeni străini, aduși oficial în România pentru a acoperi deficitul de pe piața muncii, s-au „evaporat” în sistem, transformând țara într-o platformă de tranzit spre restul Uniunii Europene. Sub ochii autorităților, un mecanism menit să sprijine economia a fost speculat cinic de agenții de plasare, generând nu doar o criză a forței de muncă, ci și un risc major la adresa siguranței naționale.
Statistici alarmante: Discrepanța uriașă dintre vizele emise și muncitorii reali
Analiza datelor oficiale pentru anul 2025 dezvăluie o fractură logică și administrativă de proporții. Din cele 100.000 de avize de muncă emise pentru cetățeni din state terțe, doar o fracțiune s-a concretizat în contracte de muncă efective. Guvernul a admis, într-un moment de sinceritate tardivă, că retenția lucrătorilor străini este sub 50%. Mai concret, în timp ce zeci de mii de asiatici primesc dreptul de a munci în România, mai puțin de 30.000 solicită ulterior permise de ședere, restul devenind imigranți ilegali în spațiul european.
Conform unei investigații detaliate publicate în Cotidianul Național, sub semnătura jurnalistei Claudia Marcu, această situație a permis specularea procedurilor legale pentru a facilita migrația ilegală secundară. Fenomenul afectează integritatea întregului mecanism de migrație și demonstrează incapacitatea statului de a urmări traseul administrativ al străinilor, de la acordarea vizei până la stabilirea efectivă a raportului de muncă.
„Vânătoarea de vize”: Străini fără calificări, vânduți pe post de profesioniști
Investigația scoate la lumină și practicile toxice ale unor agenții de recrutare care au proliferat în absența unui control riguros. Fără un regim de autorizare clar, aceste entități au „recrutat” la normă, prezentând lucrători fără nicio calificare drept profesioniști necesari economiei românești. În multe cazuri, muncitorii străini au fost ei înșiși victime, fiind induși în eroare cu privire la salariile, condițiile de cazare și sarcinile pe care urmau să le îndeplinească în România.
Această lipsă de responsabilitate a agențiilor de plasare a condus la o situație în care piața muncii este inundată de documente, dar nu și de mână de lucru calificată. În spatele acestor „afaceri cu imigrația”, denunțate de jurnalista Claudia Marcu în materialul din Cotidianul Național, se ascunde o vulnerabilitate sistemică pe care Executivul încearcă acum să o corecteze prin reglementări de urgență.
Dincolo de fraudă: Spectrul terorismului și riscurile de securitate națională
Cea mai gravă avertizare vine însă din zona siguranței naționale. Guvernul suspectează că disfuncționalitățile acestui mecanism ar fi putut permite infiltrarea unor elemente radicale pe teritoriul României. Exploatând breșele din sistemul de gestionare a migrației, există riscul ca România să se transforme dintr-un simplu stat de tranzit într-o țintă directă pentru activități teroriste sau conexe acestora, cum ar fi spălarea de bani pentru finanțarea rețelelor extremiste.
Lipsa de rigoare în procesul de recrutare și absența unor verificări de probitate profesională pentru firmele de plasare au creat un context imprevizibil. Autoritățile avertizează că vectorul terorist caută în permanență astfel de „punți” legale pentru a-și disimula prezența, transformând o problemă administrativă într-o amenințare de ordin strategic.
Intervenția Executivului: Autorizarea agențiilor, ultima barieră în calea haosului
Pentru a stopa acest fenomen, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care introduce, în premieră, un cadru normativ strict pentru agențiile de recrutare și plasare a străinilor. Noua legislație impune autorizarea prealabilă a acestor entități și delimitarea clară a responsabilităților pentru informațiile furnizate atât lucrătorilor, cât și angajatorilor.
Măsura vine ca o tentativă disperată de a recăpăta controlul asupra frontierelor și a pieței muncii, într-un moment în care integritatea mecanismului de migrație legală este grav compromisă. Rămâne de văzut dacă noile bariere birocratice vor fi suficiente pentru a demantela rețelele care au transformat vizele de muncă în „bilete de aur” pentru imigrația ilegală spre inima Europei.
Anchete
Lovitură de grație pentru mafia braconajului: Arestări preventive după perchezițiile-fulger ale Gărzii de Coastă
Eforturile autorităților de a stârpi braconajul piscicol în sud-estul României au atins un punct critic. În urma unei operațiuni de amploare, justiția a dictat primele măsuri dure împotriva celor care au transformat resursele naturale într-o afacere ilegală profitabilă pe axa Constanța-Ialomița-Tulcea.
Rețea destructurată pe teritoriul a trei județe
Investigația, coordonată de polițiștii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, a vizat destructurarea unei grupări complexe implicate în infracțiuni la regimul braconajului piscicol. După documentarea minuțioasă a activităților ilegale, forțele de ordine au descins în județele Constanța, Ialomița și Tulcea, efectuând o serie de percheziții domiciliare care au scos la iveală amploarea fenomenului.
Potrivit informațiilor furnizate de anchetatori, probele strânse în timpul descinderilor au fost suficiente pentru a declanșa faza procesuală a reținerilor, vizând patru persoane-cheie implicate în această rețea de braconaj.
Cronologia reținerii: De la percheziții, direct în fața procurorului
În data de 17 aprilie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea a analizat materialul probator administrat de Garda de Coastă și a dispus imediat măsura reținerii pentru 24 de ore a celor patru suspecți. Trecerea de la activitatea de monitorizare la cea de privare de libertate subliniază gravitatea faptelor documentate în dosar.
Ulterior, în cursul zilei de ieri, suspecții au fost prezentați în fața Judecătorului de Drepturi și Libertăți din cadrul Judecătoriei Tulcea, cu propunerea de arestare preventivă, semn că autoritățile consideră prezența acestora în libertate ca fiind un risc pentru bunul mers al anchetei.
Verdictul instanței: Trei suspecți după gratii, unul sub control judiciar
Instanța din Tulcea a validat severitatea solicitărilor formulate de procurori. Judecătorul a admis propunerile și a dispus emiterea mandatelor de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile pe numele a trei dintre inculpați. Aceștia vor fi transferați în centre de reținere, fiind scoși complet din circuitul activităților ilegale pentru următoarea lună.
Pentru cea de-a patra persoană implicată în dosar, magistrații au optat pentru o măsură preventivă mai blândă, respectiv controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.
Acest succes operativ al polițiștilor de frontieră de la Garda de Coastă și al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tulcea transmite un semnal fără echivoc: exploatarea ilegală a resurselor piscicole nu mai este tolerată, iar răspunsul statului va fi unul prompt și coercitiv. Cercetările continuă pentru a stabili întreaga sferă a complicităților și pentru a recupera prejudiciul cauzat ecosistemului (Paul D.).
-
Exclusivacum 4 zileJUSTIȚIA DIN VĂLENII DE MUNTE: „PROTECȚIE” CU PORȚIA ȘI CITARE PRIN TELEPATIE (I)
-
Exclusivacum 3 zilePrahova, raiul imposturii: „Morții” penali din instituții și festivalul diplomelor scoase din joben (I)
-
Exclusivacum 9 oreFEUDA DIN JILAVA: SINDICATUL CARE NU APĂRĂ, CI ÎNGROAPĂ. CUM S-A TRANSFORMAT SNPP ÎN „COOPERATIVA” DE ȘANTAJ ȘI CURĂȚAT RAHATUL LUI „ROSSO”
-
Exclusivacum 3 zileBuna Vestire a tablelor indoite: Cum a „sfințit” miliția prahoveană paharul de Ziua Poliției
-
Exclusivacum 3 zile„Mafia Antigrindină”: Radiografia unui ospiciu atmosferic. Marea „pârjoleală” de 5.000% și rachetele-ruletă care vânează conducte de gaz sub nasul Prefectului
-
Exclusivacum o ziBINGO PE 10 MILIOANE DE EURO: Ploieștiul se îneacă în gunoi, dar dansează la fanfară sub bagheta „Independentului” mut și a Magicianului de la Hale!
-
Exclusivacum 4 zilePloieștiul, între ghenă și tribunal: Cum a ajuns „Republica lui Caragiale” un „Bingo” penal pe 10 milioane de euro, sub bagheta Magicianului-Fanfară!
-
Exclusivacum o ziGENERALUL „VRAJA-MĂRII” ȘI ALCHIMIȘTII NORILOR: FERMIERII CER PROBA CU NEURONUL PENTRU „PLOILE DE 20%” FABRICATE LA RADIO!



