Connect with us

Anchete

In alte unităti penitenciare lucrurile au fost scăpate total de sub control si , incepând cu sefii de servicii in jos, unii angajati iși fac ore suplimentare după bunul plac

Publicat

pe

Orele suplimentare , care majorează veniturile angajaților , a devenit halca de care trag toate hienele sistemului penitenciar.

Anagajații sistemului penitenciar , care pe vremea cand nu era platită munca suplimentară si munceau la greu, au fost dați la o parte de adevăratele grupuri infracționale care patronează orele suplimentare, fiind aduși in prim-plan șmecherii sistemului care, prin cârdășie cu șefii direcți , iși rotunjesc considerabil veniturile și implicit baza de calcul a viitoarelor pensii.

Niciun angajat al sistemului penitenciar nu ar putea să facă astfel de artificii decât in complicitate cu șefii, fiind dezvoltate adevarate grupuri care pot fi etichetate ca infracționale.

De principiu angajații sectorului operativ ar trebui regăsiți in zona orelor suplimentare, pentru că acestora le rezultă ore suplimentare prin efectuarea normală a turelor , dar și a misiunilor planificate insă, din păcate , sunt situații in care angajați din alte sectoare de activitate se infiltrează in mod nemeritat si, vizând alte obiective, rup considerabil din procentul orelor suplimentare, fiind identificare unități unde DEA iși face de cap cu orele suplimentare, fiind o complicitate pentru alte scopuri decât acoperirea nevoilor institutionale, generând in acest fel conflicte intre sectoarele de activitate.

In mesajul directorului general al ANP sunt nominalizate câteva unități care sunt in top ore suplimentare efectuate de către angajați non-operativ , directorii adjuncți , secondați de către șefii direcți , fiind responsabili de jaful creat.

Sunt analize in care angajați din alte sectoare de activitate decat cel operativ, DEA cu prioritate, au in plată și peste 70-80 de ore suplimentare/ angajat ceea ce conduce la rotunjirea veniturilor lunare cu peste 3000 ron lunar.

Un exemplu care frizează logica si legea este dat de DEA Giurgiu, unde unii angajați sunt planificați in serviciu in weekend , nu toți ci doar privilegiații care se află in cârdăsie cu dir . economic și șefii din DEA, iar in cursul săptămânii sunt planificati in libere si astfel orele suplimentare efectuate in aceste situații au o valoare de 240%. Ca să aibă cât de cât o acoperire, grupul de interese iși planifică monutios actiunile, iar unul dintre argumentele care este invocat in cazul orelor suplimentare este lipsa de personal si ca să iși creeze acest alibiu, directorul adjunct DEA mută ingajati din DEA in alte sectoare de activitate, vacantând posturi vitale ale unitătii, pentru că atragerea de beneficii se face pe circuitul: incadrări- mutari- ore suplimentare, vulnerabilizând in acest mod institutia.

In alte unităti penitenciare lucrurile au fost scăpate total de sub control si , incepând cu sefii de servicii in jos, unii angajati iși fac ore suplimentare după bunul plac, fără dispozitii de ore suplimentare și fără obiective stabilite a fi indeplinite in acest interval de timp ( vezi penitenciarele din Zona Bucuresti si mai , spre munte).

Aceste grupari sunt bine organizate, actionează concentrat , membrii grupului sustinându-se foarte bine, astfel că cei care devualează astfel de practici sunt etichetati si hărtuiti, uneori chiar in complicitate cu cei din ANP care, atunci cand primesc sesizari ii anunță pe cei vizati si il desconspira pe avertizor, urmând o campanie agresivă impotriva acestuia.

Directorul general al ANP reactionează pentru că simte că lucrurile au luat-o razna de tot, insă nu este străin de fenomen, pentru ca a fost informat in timp util despre aceste grupări care jefuiesc unitățile penitenciare, având in coordonare singurul serviviu secret-operativ ( DPCTMP) , in loc să sancționeze aceste comportamente , a tăcut complice și i-a recompensat chiar si cu majorări salariale de 50% pe acești artizanii ai acestor mașinațiuni.

In timp ce președinții sindicatelor se luptă pentru a păstra unele drepturi câștigate in ani pentru politistii de penitenciare, grupuri de interese jefuiesc banii sistemului , dorind să iși asigure un viitor nemeritat, făcând și mai grea misiunea de a păstra penitenciarelor intr-o zonă decentă a salarizării.

Să nu uităm că tot din cauza unor astfel de comportamente angajatii din sistemul penitenciar au rămas fără salarii de merit si plata orelor suplimentare, perioadă in care nu prea i- am văzut pe acești nesătui să se inghesuie pentru a face muncă suplimentară.

Subliniem că pentru toate cazurile in care sunt identificate sume enorme din ore suplimentare acestea nu au putut fi făcute decât in complicitate cu șeful direct- dir.adj.- director și, in unele cazuri , influența mergând până la șefii din ANP.

Mesajul dur al directorului general este expresia gravității in care se intâmplă lucrurile, dar și un element prin care vrea să iși acopere perioada in care a tolerat astfel de situații care au ajuns la o cotă alarmantă:

“Va rog atentie
O analiza comparativa pe ore suplim intrate in plata si evolutia la majoritatea unitatilor, nu este de natura sa mentina trendul descendent.

Pentru luni 07.11.2022 o parte din unitatile in cauza vor intocmi o situatie din care sa rezulte o planificare de recuperare a TUTUROR orelor suplim. NOMINAL, pe fiecare angajat in parte, cu EXCEPTIA sect. operativului.

Adresez dispozitia de mai sus directorilor urmatoarelor unitati, impreuna cu intervalul de timp alocat pt. dialogul DIR UNITATE/D.G, prin videoconf.

1) Aiud – 09.30-09.45;
2) Arad – 09.40-09.55;
3) Bacau – 10.00-10.20;
4) Baia Mare – 10.30- 10.45;
5) Rahova – 10.50 – 11.00;
6) Gherla – 11.10 – 11.20;
7) Giurgiu – 11.30-11.45.

Pt cei care se afla in C.O. etc, dis utia se va purta pe WApp.

Valabil pt toate unitatile (atat cele evidentiate, cat si cele neevidentiate):

– pana la 31.12.2022, orice planificare/efectuare de munca suplim pt stucturile din afara operativului, se va realiza numai dupa discutia initiata de director cu DG si cu aprobarea scrisa a DG;

– pt. sectorul operativ va fi realizata o analiza si vor fi date indicatii de la caz la caz prin: DG sau DGA sau dir adj DSDRP, pana in 09.11.2022.

Daca cineva simte nevoia unei dispozitii in scris cu privire la acest mesaj sau a vreunui aspect care va rezulta din discutii, cf. celor de mai sus, va rog sa-mi semnalati si primiti pe email.

Multumesc mult.”

Chiar dacă procedura instituită de către dg nu este legală, pentru că , in acord cu prevederile legale d.g. trebuia să emită decizii și/ sau instructiuni, mesajul e bun, chiar dacă este un pic cam târziu!

Lucruri de gen s-au mai intâmplat, se intâmplă si se vor repeta pentru că nu exista consecinte in dreptul celor implicati.

E ca la infractiunile de furt când cei prinși nu pățesc nimic. Nu se recuperează sumele de la ei, nu sunt sancționați și astfel sunt incurajati să repete faptele.

Incă o dată Directia Prevenirea Criminalității și Terorismului in Mediul Penitenciar iși dovedește ineficiența, iar cauzele pot fi:

  1. O defectuoasă organizare prin crearea unor scopuri ineficiente, sens in care chiar dacă culeg informatii in timp util si le furnizează beneficiarului, acesta nu le valorifică in mod onest si aici se termină misiunea DPCTMP, iar asta ar trebui să fie un punct de plecare a unei discutii care să vizeze reforma acestui serviciu,
  2. Oameni nepregătiti, care nu știu să obtină informatii, să le selecteze si sa aleaga beneficiarul si aici stim că există o vulnerabilitate, mare masă a angajatilor acestui serviciu provenind din sectorul operativ, cu unele conduite indoielnice si pregatire precara.

DPCTMP in mod intentionat este tinută fără o conducere titularizată prin examen pentru că imputernicirea generează in mare măsură conduita directiei, cand stii că periodic, cel putin din 12 in 12 luni vii la mâna cuiva ca să iti decidă viitorul pentru inca 12 luni si de aici mai subtire cu informatiile sensibile pe scarile ANP -ului.

Ministrul Justitiei ar trebui să ia in serios această directie si sa hotarasca ce vrea.

Nu credem că DPCTMP nu a avut in timp util informatii despre:

  1. Cazul Baia Mare,
  2. Situatia orelor suplimentare si grupurile de interese,
  3. Cazul Botosani,
  4. Cazul Targsor ,
  5. Cazul Ploiesti,
  6. Cazurile de la Serviciul Psihologia Personalului etc.

Singurele ingrijorari sunt legate de gestionarea informatiilor, cum si cui ii folosesc, dezvaluie FPP! (Cristian T.).

Anchete

Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București

Publicat

pe

De

Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.

Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă

Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.

Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.

Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor

Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.

Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.

Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului

Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.

Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public

Publicat

pe

De

O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.

O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală

Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.

Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.

Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor

Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.

Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.

Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii

Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.

Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).

Citeste in continuare

Anchete

Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?

Publicat

pe

De

O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.

„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan

Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.

Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.

Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”

Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.

Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor

Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.

Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv21 de ore ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...

Exclusiv21 de ore ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...

Exclusiv21 de ore ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...

Exclusiv21 de ore ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...

Exclusiv2 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...

Exclusiv2 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...

Exclusiv2 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...

Exclusiv2 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...

Exclusiv3 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...

Exclusiv3 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...

Exclusiv3 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...

Exclusiv4 zile ago

Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii

Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...

Exclusiv4 zile ago

Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul

De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...

Exclusiv4 zile ago

Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux

Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...

Exclusiv5 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane

Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv