Inflaţia a atins niveluri-record în multe state europene, estimările specialiştilor fiind că această creştere continuă a preţurilor nu se va tempera mai devreme de doi ani. Motivul din cauza căruia banii se devalorizează este dezechilibrul dintre cerere și ofertă. Războiul din Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei contribuie la înrăutăţirea situaţiei economice globale, însă fenomenul inflaționist a început să se facă resimţit încă din timpul pandemiei.

Disfuncţionalităţile lanțurilor globale de aprovizionare au blocat producția în multe sectoare economice, iar cererea pentru diverse produse a devenit brusc mai mare decât oferta, conducând la o creștere a prețurilor. În plus, de ani buni, în Europa, există o lipsă acută de muncitori calificați în multe sectoare.

Această penurie îi determină pe angajatori să ofere salarii mai mari pentru a atrage forţă de muncă, şi, cu mai mulţi bani în buzunar, lucrătorii consumă mai mult.

Există, de asemenea, un fenomen pe care economiștii îl numesc efect de propagare: prețurile ridicate de vânzare pentru energie și materii prime conduc la prețuri mai mari și pentru alte produse și servicii finite. Inflația afectează deja practic toate bunurile și serviciile.

Dacă angajatorii cresc salariile cu acelaşi procent cu care creşte rata inflaţiei, preţurile vor continua să crească, pentru că cererea va rămâne la acelaşi nivel. Fenomenul se numește spirală a creşterii salariilor și a prețurilor, spune Friedrich Heinemann de la Centrul pentru Studii Economice Europene, citat de Deutsche Welle.

Inflația sărăceşte populaţia pentru că puterea de cumpărare scade, iar veniturile și economiile persoanelor fizice își pierd din valoare. Firmele amână achizițiile și investițiile, iar cifra de afaceri se contractă. Dacă nu se iau contramăsuri, există risc de recesiune.

Băncile centrale au două instrumente pentru a lupta cu inflația: creșterea ratelor dobânzilor și scăderea masei monetare.

O creștere a ratelor dobânzilor ar trebui să determine oamenii să economisească mai mult, iar cererea să scadă. Dar, dacă trebuie să cheltui fiecare ban pentru a putea supravieţui, nu vei economisi, chiar dacă dobânzile la depozite sunt mari.

Masa monetară din piaţă scade atunci când guvernul cumpără mai puține obligațiuni, punând mai puțini bani în circulație. Cu toate acestea, în prezent, statele europene aruncă masiv bani în piaţă, sub formă de granturi și ajutoare, pentru a proteja oamenii și întreprinderile, care nu pot face față efectelor creșterii prețurilor.

Experții vorbesc şi despre aşa-numita inflație verde cauzată de trecerea la resurse energetice prietenoase cu mediul. Momentan, prețurile la energie sunt mari, întrucât oferta de combustibili fosili scade, iar cererea rămâne aceeași. În schimb, am putea asista la o regândire la scară largă a politicii energetice, scăpând Europa de dependenţa rusească.

Pe termen mediu, inflația poate conduce la o răspândire semnificativ mai largă a surselor de energie regenerabilă, care, la rândul lor, vor stabiliza prețurile în viitor, pe măsură ce această piaţă creşte.

Chiar dacă banii continuă să se deprecieze, inflația îi va îmbogăți pe unii, de obicei pe importatori. Perdanţi sunt cei care nu au prea multe economii, iar acum folosesc toate resursele financiare pentru a trăi de azi pe mâine. Același lucru este valabil și pentru aceia care și-au investit economiile în depozite la termen cu dobânzi mici.

Paradoxal, în teorie, beneficiarii inflației sunt, de obicei, persoanele cu datorii, deoarece împrumuturile (luate, de exemplu, pentru cumpărarea de imobile) se contractă atunci când banii își pierd valoarea.

Pe măsură ce prețurile cresc, imobilele devin mai valoroase, întrucât oferta este mică, iar cererea crescută. Situaţia poate fi benefică pentru cei care trăiesc în state unde indicii de dobândă nu sunt atât de volatili precum în România, unde ROBOR este deja la 8%, iar IRCC a trecut de 4%.

În acest caz, pentru ca un debitor să poată beneficia de pe urma inflaţiei trebuie ca angajatorul să îi crească salariul direct proporţional cu rata inflaţiei pentru ca rata lunară să nu-i afecteze venitul. În prezent, piața imobiliară a fost supraîncălzită chiar înainte de creşterea accelerată a inflației, astfel că locuințele sunt deja foarte scumpe.

Teoretic, inflația ajută ţările cu datorii mari, care își pot achita mult mai ușor datoriile, deși noile împrumuturi sunt mai scumpe din cauza dobânzilor mai mari. În perioade cu inflaţie mare, guvernele încasează mai mulţi bani la buget din taxe şi impozite, iar, dacă reuşesc să nu crească cheltuielile cu salarii şi pensii, îşi pot plăti datoriile mai uşor.

Practic, însă, statele cu datorii mari, nu sunt chiar atât de chibzuite, prioritatea nefiind plata datoriilor, ci rostogolirea acestora prin contractarea de noi credite.

Părerea specialiştilor este că, în perioada imediat următoare, majoritatea angajatorilor nu va putea să indexeze salariile lucrătorilor cu rata inflaţiei, pentru că multe companii ar ieşi din afaceri, iar preţurile vor creşte în continuare ajungându-se într-un cerc vicios.

În mod cert, urmează o perioadă în care va scădea cererea, aceasta fiind singura soluţie de stopare a inflaţiei. La primele semne inflaționiste, Banca Centrală Europeană a făcut o mare greșeală vorbind despre o inflație pe termen scurt și menținând dobânzile la un nivel scăzut pentru o perioadă foarte lungă. (L. Anghel).

Precizări:
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.