Anchete
Ordonanța de luare a măsurilor asigurătorii luate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova în Dosarul nr.174/P/2022
Trei ”lovituri” succesive care au făcut ca ”efortul operativo – logistic” de altfel cu adevărat impresionant depus pentru ”îngroparea” poate celei mai spectaculoase anchete penale a anului să fie sortit eșecului. ”DOSARUL CAR” devenind astfel un adevărat etalon de profesionalism al procurorilor, polițiștilor și structurilor informative care au arătat că, uite, nu este totul pierdut, atunci când magistrații și ofițerii nu uită care le este fișa postului. Iar tocmai pentru a nu atenua cumva din ”șocul” trecerii la ”next level” al instrumentării anchetei, nu vom publica astăzi informațiile de ultimă oră intrate în posesia noastră.
(Preluare National – Catalin Tache):
În schimb, vom publica integral Ordonanța procurorului Maria Mirabela Viciu de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova.
”PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL PRAHOVA
Dosar nr. 174/P/2022 – 15.09.2022
ORDONANȚĂ de luare a măsurilor asiguratorii
Procuror Maria Mirabela Viciu din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, Examinând actele de urmărire penală din dosarul penal cu numărul de mai sus, CONSTAT:
La data de 24.04.2022, Casa de Ajutor Reciproc Moldova IFN, cu sediul în mun. Ploiești, jud. Prahova, a formulat plângere penală împotriva numitei Stan Marina Carmen, domiciliată în București, Sector 6, pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, faptă prev. de art. 244 C.p. și fals în declarații, faptă prev. de art. 326 C.p., cu referire la 2 credite acordate de către instituția de credit ca urmare a inducerii în eroare a acesteia de către făptuitoare. Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești cu nr. 2400/P/2022.


Prin ordonanța nr. 2400/P/2022 din data de 10.05.2022 s-a dispus începerea urmăririi penale ”in rem” privind săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune și fals în înscrisuri sub semnătură privată. Prin ordonanța nr. 2400/P/2022 din data de 23.06.2022 s-a dispus extinderea urmăririi penale ”in rem” privind săvârșirea infracțiunii de(…).
Prin ordonanța nr. 2400/P/2022 din data de 12.07.2022 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, unde cauza a fost înregistrată cu nr. 174/P/2022.



Prin ordonanța nr. 174/P/2022 din data de 18.07.2022, s-a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de înșelăciune, prev. (…) în infracțiunile de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, prev. de (…).
Prin ordonanța din data de 31.08.2022 s-a dispus extinderea urmăririi penale privind săvârșirea infracțiunii prev. de:
– art. 244, alin. 1 și 2 Cp rap la art. 256 ind. 1 Cp, referitor la perioada săvârșirii faptei, persoane implicate și prejudiciul cauzat,
– art. 244 alin. 1 și 2 Cp, constând în aceea că în perioada 2015 – 2022 Călin Cristina Ana, Chifor Florin, Deciu Marian Mihail, Radu Rada, Stan Dumitru, Miulescu Aurelia, Anghel Mihaela, Pocovnicu Teodora, Chifor Mirela, Nedelcu Nicolaie, Enache Antonella Ninela, Stan Elisabeta și Boroșoiu Maria Claudia în calitate de titulari au solicitat și obținut credite folosind documente în care au fost menționate date nereale sau documente false.
– art. 326 Cp, constând în aceea că numiții Stan Marina Carmen, Miulescu Aurelia, Stan Dumitru, Chifor Mirela și Borosoiu Maria Claudia au declarat nereal în fața reprezentanților CAR Universal TM că nu au alte datorii și împrumuturi contractate.
Prin ordonanța din data de 12.09.2022 a organelor de cercetare penală, confirmată la data de 13.09.2022, s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecții:
1. STAN MARINA CARMEN, privind săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, faptă prev. de art. 244, alin. 1 și 2 Cp. rap. la art. 256 ind. 1 Cp cu aplic. art. 35, alin. 1 Cp, fals în declarații, faptă prev. de art. 326, ind. 1 cu aplic. art. 35, alin. 1 Cp și fals în înscrisuri sub semnătură privată, faptă prev. de art. 322, alin. 1 Cp, cu aplic. art. 35 alin. 1 Cp, toate cu aplic art. 38, alin. 1 Cp, constând în aceea că în perioada 2015 – 2022, împreună cu Călin Cristina Ana, Chifor Florin, Deciu Marian Mihail, Radu Rada, Stan Dumitru, Miulescu Aurelia, Anghel Mihaela, Pocovnicu Teodora, Chifor Mirela, Petre Silica, Nedelcu Nicolaie, Lalescu Enache, Lalescu Toni Gabriel și Stan Elisabeta, dar și prin intermediul persoanelor interpuse Badea Răzvan Vasile, Badea Bogdan Alexandru, Badea Gabriela Alexandra, Chița Victorița, Drăgulinoiu Florentina, Marinescu Emanuela, Niculescu Gabriel, Oprinescu Florin Mihai, Petre Eduard Mohamad, Petre Marian și Savu Alexandra Elena a solicitat și obținut un număr de 86 de credite la 36 de CAR-uri din țară folosind documente în care au fost menționate date nereale sau a omis menționarea datelor reale, documente false sau declarații nereale, cauzând un prejudiciu de 2.939. 588 lei.
2. CHIFOR FLORIN, privind săvârșirea infracțiunilor de (…), a solicitat și obținut 48 de credite la 18 CAR-uri(…) cauzând un prejudiciu de 1.537.000 lei.
3. CĂLIN CRISTINA ANA, privind săvârșirea infracțiunilor (…) a solicitat și obținut un număr de 39 de credite la 20 CAR-uri din țară(…) cauzând un prejudiciu de 1.836.400 lei.
4. DECIU MARIAN MIHAIL, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut un număr de 56 de credite la 26 de CAR-uri din țară(…) cauzând un prejudiciu de 1.770.600 lei.
5. RADU RADA, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut un număr de 50 de credite la 24 CAR-uri (…) cauzând un prejudiciu de 1.537.000 lei.
6. STAN DUMITRU, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut 36 de credite la 19 CAR(…) cauzând un prejudiciu de 1.170.400 lei.
7. MIULESCU AURELIA, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut un număr de 20 credite la 14 CAR-uri, cauzând un prejudiciu de 857.000 lei.
8. ANGHEL MIHAELA, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut 27 de credite la 15 CAR-uri(…) cauzând un prejudiciu de 1.026.400 lei.
9. POCOVNICU TEODORA SIMONA, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut 12 credite la 8 CAR-uri(…) cauzând un prejudiciu de 429.000 lei.
10. PETRE SILICA VIORICA, privind săvârșirea infracțiunilor de (…)cauzând un prejudiciu de 621.000 lei.
11. ENACHE ANTONELLA NINELA, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut 9 credite la 8 CAR-uri (…) cauzând un prejudiciu de 562.000 lei.
12. NEDELCU NICOLAIE CLAUDIU, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut 7 credite la 6 CAR-uri(…) cauzând un prejudiciu de 268.000 lei.
13. CHIFOR MIRELA, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut 11 credite la 6 CAR-uri (…) cauzând un prejudiciu de 460.000 lei.
14. STAN ELISABETA, privind săvârșirea infracțiunilor de (..) a solicitat și obținut 2 credite la 2 CAR-uri (…) cauzând un prejudiciu de 107.000 lei.
15. BOROȘOIU MARIA CLAUDIA, privind săvârșirea infracțiunilor de (…) a solicitat și obținut 24 de credite la 11 CAR-uri (…) cauzând un prejudiciu de 990.400 lei.
În fapt, din probele administrate s-a reținut că, în perioada 2015 – 2022, Stan Marina Claudia precum și alte persoane aflate în legătură cu aceasta(…) au indus în eroare reprezentanți ai mai multor CAR-uri din țară cu privire la intenția de a achita creditele, obținând un folos material injust în sumă totală de peste 5.690.488 lei.(…)
În temeiul art. 249 alin. (1) C.proc. pen. DISPUN:
1. Instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile și imobile aparținând suspecților din prezenta cauză(…)”.
Anchete
Justiția blochează „userizarea” PNL: Înfrângere definitivă pentru gruparea Bolojan la Curtea de Apel București
Tabăra condusă de Ilie Bolojan primește o lovitură decisivă în instanță, într-un moment de maximă tensiune pentru viitorul Partidului Național Liberal. Publicația Lumea Justiției dezvăluie că magistrații au pus capăt, cel puțin temporar, încercării de preluare a controlului total asupra partidului de către gruparea care susține o orientare controversată a formațiunii. Curtea de Apel București a tranșat marți, 21 iulie 2026, litigiul care viza legalitatea structurilor de conducere impuse în urma unui congres contestat.
Decizie fără echivoc la Curtea de Apel: Suspendarea congresului condus de Ilie Bolojan devine definitivă
Instanța de apel a respins marți, ca nefondat, apelul formulat de gruparea Bolojan împotriva ordonanței președințiale emise inițial de Tribunalul București. Prin această soluție, decizia judecătoarei Oana-Evelina Vîlcu rămâne definitivă, confirmând suspendarea hotărârii prin care fusese convocat Congresul Național Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026.
Conform minutei publicate de Lumea Justiției, instanța a stabilit clar: „Respinge apelul ca nefondat. Definitivă”. Această hotărâre blochează juridic efectele reuniunii în care opozanții lui Ilie Bolojan fuseseră eliminați din funcțiile de conducere, punând sub semnul întrebării legitimitatea actualelor structuri de putere din interiorul PNL.
Cronologia unei execuții politice suspendate: Magistrații invalidează „curățenia” din rândul liberalilor
Bătălia juridică a scos la iveală detalii despre modul în care s-a încercat „executarea” vocilor critice din partid. Pe data de 8 iulie 2026, judecătoarea Mihaela Luciani de la Tribunalul București dispusese deja suspendarea tuturor hotărârilor adoptate la congresul din iunie, până la o soluționare definitivă a fondului cauzei.
Printre deciziile lovite de nulitate temporară se numără realegerea lui Ilie Bolojan în funcția de președinte, dar și înlocuirea vechilor lideri cu personaje considerate apropiate de zona #rezist, precum Dragoș Pîslaru și Oana Gheorghiu. Mai mult, instanța a blocat și hotărârea prin care se dispunea excluderea acelor liberali care au susținut învestirea unui guvern sub conducerea lui Adrian Veștea, demonstrând că epurările politice nu pot trece peste rigorile legii.
Rezistența vechii gărzi: Lista liderilor care luptă împotriva „userizării” partidului
Acțiunea în instanță nu este un demers izolat, ci o ofensivă coordonată a unora dintre cele mai sonore nume din PNL. Lista celor care au solicitat anularea actelor adoptate sub egida grupării Bolojan îi include pe Monica Anisie, Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Sorin Câmpeanu, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Adrian Veștea, alături de numeroși alți parlamentari și lideri de filiale.
Acești lideri, reprezentați de o echipă de avocați de elită coordonată de Ana-Roxana Tudose (fostă judecătoare ICCJ) și Marta-Claudia Cliza, susțin că demersul lor este unul de salvare a identității liberale în fața unei tentative de transformare a PNL într-o anexă a ideologiei USR. Victoria de la Curtea de Apel București reprezintă un punct de cotitură care ar putea duce la restabilirea vechii ordini în partid și la anularea definitivă a „reformelor” impuse de tabăra Bolojan. (Irinel I.).
Anchete
Revoluție digitală la Parchetul General: Cristina Chiriac „schimbă la față” Ministerul Public
O surpriză de proporții vine de la vârful Ministerului Public, unde noua șefă a instituției, Cristina Chiriac, demonstrează o dorință neașteptată de a-și pune amprenta nu doar asupra dosarelor, ci și asupra imaginii instituționale. Publicația Lumea Justiției dezvăluie detaliile unei transformări care vizează modernizarea comunicării în sistemul judiciar.
O amprentă managerială neașteptată: Dincolo de actele de urmărire penală
Cristina Chiriac, noul Procuror General al României, pare hotărâtă să spargă tiparele unei conduceri rigide. Pe lângă gestionarea riguroasă a activității curente a Ministerului Public, Chiriac și-a îndreptat atenția către un capitol adesea neglijat de predecesorii săi: percepția publică și transparența instituțională.
Potrivit jurnaliștilor de la Lumea Justiției, proactivitatea noii șefe a PÎCCJ este una remarcabilă, aceasta fiind dornică să aducă instituția în era modernității, oferindu-i o nouă identitate vizuală și funcțională.
Modernitate și eficiență: mpublic.ro trece la nivelul următor
Elementul central al acestei schimbări este lansarea noului site al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Platforma online, accesibilă la adresa mpublic.ro, a fost complet refăcută, oferind acum o experiență utilizator mult îmbunătățită.
Analiza publicată de Lumea Justiției subliniază faptul că noul portal nu doar că „arată bine” din punct de vedere estetic, dar se remarcă și printr-o viteză de reacție superioară. Această investiție în infrastructura digitală este interpretată ca un semnal clar că mandatul Cristinei Chiriac va fi marcat de o deschidere tehnologică și de o grijă sporită pentru modul în care Ministerul Public interacționează cu cetățenii și reprezentanții mass-media.
Imaginea, prioritate strategică pentru vârful magistraturii
Decizia de a prioritiza modernizarea canalelor de comunicare oficiale indică o strategie de management pe termen lung. Într-un sistem adesea criticat pentru lipsa de transparență, inițiativa Cristinei Chiriac de a „schimba la față” PÎCCJ reprezintă, în viziunea sursei citate, un pas important spre o justiție care nu doar se înfăptuiește, ci se și comunică eficient.
Rămâne de văzut dacă această dorință de a lăsa o „amprentă” vizibilă va fi urmată și de alte reforme structurale în interiorul Ministerului Public. (Irinel I.).
Anchete
Război deschis între Parchetul General și AUR: Procurorul Rareș Stan îl pune sub acuzare pe Dan Tanasă / „Recidivă” judiciară împotriva opoziției?
O nouă undă de șoc zguduie eșichierul politic românesc, după ce Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a decis punerea sub acuzare a deputatului Dan Tanasă, purtătorul de cuvânt al AUR. Potrivit unei dezvăluiri publicate de Lumea Justiției, parlamentarul este acuzat de instigare la ură, totul pornind de la o postare pe Facebook din august 2025, în care acesta îi îndemna pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Ancheta, declanșată în urma unui denunț semnat de polițistul Marian Godină, readuce în prim-plan discuția despre limitele libertății de exprimare și imunitatea opiniilor politice.
„Procurorul de serviciu” pentru dosarele AUR? Cine este Rareș-Petru Stan
Dincolo de natura acuzațiilor, atenția publică se concentrează asupra figurii magistratului care gestionează dosarul. Publicația Lumea Justiției subliniază un detaliu care ridică numeroase semne de întrebare: procurorul de caz este Rareș-Petru Stan, personaj care pare să fi devenit o prezență constantă în anchetele ce vizează liderii și susținătorii Alianței pentru Unirea Românilor.
Istoricul lui Stan în raport cu această formațiune este unul dens. Acesta a instrumentat în 2024 dosarul presupuselor semnături falsificate pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă, ocazie cu care au fost audiați zeci de simpatizanți AUR. Mai mult, în 2025, același procuror a chemat la bară patru deputați ai partidului în urma protestelor de la Biroul Electoral Central, generate de interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu. Această succesiune de dosare alimentează suspiciunile privind o posibilă țintire sistematică a partidului de către același magistrat.
Reacția lui George Simion: „Ultimele zvârcoliri ale sistemului”
Confirmarea identității procurorului a venit chiar de la vârful partidului. Într-o postare virulentă pe rețelele de socializare, președintele AUR, George Simion, a acuzat direct o tentativă de intimidare politică. Conform sursei citate, Simion a reamintit publicului că Rareș Stan este „același care ne-a furat telefoanele înainte de alegerile europarlamentare”, interpretând punerea sub acuzare a lui Dan Tanasă ca pe un atac direct la adresa partidului, în contextul luptelor politice actuale.
Imunitate politică sau infracțiune? Dilema constituțională din spatele acuzațiilor
Cazul ridică o problemă juridică fundamentală care ar putea tranșa viitorul acestui dosar. Lumea Justiției pune sub semnul întrebării temeinicia demersului procurorului Stan prin prisma Articolului 72, alin. 1 din Constituția României. Textul legii fundamentale stipulează clar: „deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.
Întrebarea care rămâne pe buzele analiștilor este dacă îndemnul lui Dan Tanasă se încadrează în sfera opiniei politice protejate de Constituție sau dacă procurorul Stan a identificat elemente care depășesc pragul imunității parlamentare. În timp ce susținătorii AUR vorbesc despre un „circ judiciar”, ancheta merge mai departe, promițând noi episoade tensionate într-un an electoral deja incendiar. (Irinel I.),
-
Exclusivacum 3 zileDe la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX
-
Exclusivacum 5 zileIPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane
-
Exclusivacum 5 zileCum să dai afară de două ori același polițist și tot să pierzi: Saga Cănărău vs. MAI – manual de prostie disciplinară
-
Exclusivacum 4 zileNoua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii
-
Exclusivacum 4 zileImaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul
-
Exclusivacum 3 zileMAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor
-
Exclusivacum 2 zile„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale
-
Exclusivacum 2 zile„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii



