Administratie
ðŠððððððð ð ð ðððððððð ððð ððððð, ðð ððððððð ðð ðŠðððððððððð ðąðð ððððð ð·ðððððð, ðððððððð ð ð ðķðīð― ð·ððððð, ðððððð ðð ðĖð ðððððððð ðŠððððððððð, ð·ððð ððð ðšððððð ðð ðšðððð

Administratie
AČa aratÄ bluza/tricoul din noua uniformÄ de poliČie




Administratie
Ministerul Afacerilor Externe salutÄ aniversarea a 14 ani de la pronunÅĢarea HotÄrÃĒrii CurÅĢii InternaÅĢionale de JustiÅĢie de la Haga ÃŪn procesul privind Delimitarea MaritimÄ ÃŪn Marea NeagrÄ

Ministerul Afacerilor Externe salutÄ aniversarea, la 3 februarie 2023, a 14 ani de la pronunÅĢarea, ÃŪn 2009, a HotÄrÃĒrii CurÅĢii InternaÅĢionale de JustiÅĢie de la Haga (CIJ) ÃŪn procesul privind Delimitarea MaritimÄ ÃŪn Marea NeagrÄ. HotÄrÃĒrea CIJ din 3 februarie 2009 a reprezentat, pentru RomÃĒnia, prima Åi unica extindere de jurisdicÅĢie suveranÄ Åi drepturi suverane a ÅĢÄrii noastre dupÄ Marea Unire din 1918. De asemenea, a fost prima hotÄrÃĒre din istoria CurÅĢii InternaÅĢionale de JustiÅĢie pronunÅĢatÄ ÃŪn unanimitate de judecÄtorii CIJ, dupÄ peste 40 de ani ÃŪn care acest diferend politic bilateral complex nu a putut fi soluÅĢionat prin negocieri bilaterale. Acest important succes juridic Åi diplomatic, care a soluÅĢionat ÃŪn mod definitiv diferendul Åi ÃŪn urma cÄruia RomÃĒniei i-au revenit aproximativ 9.700 kilometri pÄtraÅĢi de platou continental Åi zonÄ economicÄ exclusivÄ ÃŪn Marea NeagrÄ, adicÄ aproape 80% din suprafaÅĢa aflatÄ ÃŪn disputÄ ÃŪn faÅĢa CIJ, este un exemplu de soluÅĢionare ÃŪn mod paÅnic a diferendelor din zona MÄrii Negre, prin utilizarea normelor Åi instrumentelor de drept internaÅĢionalâ, potrivit unui comunicat de presÄ.
Echipa RomÃĒniei ÃŪn procesul de la Haga a fost condusÄ, pe toatÄ durata procesului (2004-2009), de actualul ministru al afacerilor externe, Bogdan Aurescu, ÃŪn calitate de Agent al RomÃĒniei ÃŪn faÅĢa CurÅĢii InternaÅĢionale de JustiÅĢie. Din echipa RomÃĒniei au fÄcut parte diplomaÅĢi Åi experÅĢi din cadrul MAE, precum Åi specialiÅti din cadrul Ministerului ApÄrÄrii NaÅĢionale Åi AgenÅĢiei NaÅĢionale pentru Resurse Minerale. Ãn total, echipa a fost compusÄ din 20 de membri – 17 romÃĒni, mai ales diplomaÅĢi juriÅti din cadrul MAE Åi alÅĢi experÅĢi, si trei consilieri strÄini, experÅĢi ÃŪn domeniul dreptului internaÅĢional, toÅĢi acÅĢionÃĒnd sub autoritatea Agentului RomÃĒniei. Componenta romÃĒnÄ a echipei a elaborat pledoariile scrise, ÃŪn total 1713 pagini de argumente Åi elemente de probÄ, respectiv cele peste 400 de pagini ale pledoariilor prezentate ÃŪn cadrul audierilor publice din septembrie 2008 ÃŪn faÅĢa judecÄtorilor CIJ.
âRomÃĒnia pÄstreazÄ Åi promoveazÄ un angajament profund pentru respectarea dreptului internaÅĢional. MÄ bucur sÄ pot sÄ spun, Åi la 14 ani dupÄ pronunÅĢarea HotÄrÃĒrii CurÅĢii InternaÅĢionale de JustiÅĢie de la Haga privind Delimitarea maritimÄ ÃŪn Marea NeagrÄ, cÄ aceasta rÄmÃĒne una dintre cele mai importante realizÄri ale diplomaÅĢiei romÃĒne din istoria recentÄ. Felicit, ÃŪncÄ o datÄ, pe toÅĢi colegii din echipa pe care am condus-o, formatÄ preponderent din experÅĢi romÃĒni, pentru munca de excepÅĢie pe care au depus-o pentru a apÄra interesele strategice ale RomÃĒniei. Ãn cadrul Procesului privind Delimitarea MaritimÄ ÃŪn Marea NeagrÄ, Curtea InternaÅĢionalÄ de JustiÅĢie a apreciat cÄ Insula Åerpilor nu are niciun rol sau influenÅĢÄ asupra trasÄrii liniei de delimitare ÃŪntre platoul continental Åi zonele economice exclusive ale pÄrÅĢilor, respectiv RomÃĒnia Åi Ucraina. AstÄzi, Insula Åerpilor a devenit un simbol al rezistenÅĢei Åi curajului celor care luptÄ pentru libertate Åi pentru un viitor democratic. PrezenÅĢa trupelor ruse atÃĒt de aproape de graniÅĢele noastre a fost unul dintre cele mai dificile momente ale acestui conflict, dar Åi un semnal clar al nevoii de a continua sÄ oferim sprijin multidimensional Ucrainei, oricÃĒt va fi nevoie, pÃĒnÄ la cÃĒÅtigarea acestui rÄzboi Åi tragerea la rÄspundere a celor vinovaÅĢi de crimele comise ÃŪn Ucraina. Pentru cÄ sprijinirea Ucrainei ÃŪnseamnÄ ÃŪntÄrirea securitÄÅĢii RomÃĒniei. AstÄzi, ÃŪn sprijinul Ucrainei, RomÃĒnia se implicÄ puternic ÃŪn eforturile de valorificare a instrumentelor de drept internaÅĢional Åi a mecanismelor jurisdicÅĢionale relevante pentru tragerea la rÄspundere a Rusiei Åi a celor vinovaÅĢi pentru actele ilegale Åi crimele comise pe teritoriul statului vecin. Ãn acest sens, este o onoare pentru mine sÄ intervin, ÃŪn calitate de Agent al RomÃĒniei, ÃŪn cadrul procedurilor iniÅĢiate de Ucraina la CIJ ÃŪmpotriva Rusieiâ, a declarat ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu cu acest prilej.
Ãn ceea ce priveÅte agresiunea Rusiei ÃŪmpotriva Ucrainei, MAE aminteÅte cÄ, la 2 martie 2022, RomÃĒnia s-a numÄrat printre cele 40 de state pÄrÅĢi la Statutul de la Roma care au sesizat Procurorul CurÅĢii Penale InternaÅĢionale (CPI) cu privire la anchetarea infracÅĢiunilor de genocid, crime de rÄzboi Åi crime ÃŪmpotriva umanitÄÅĢii comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv ÃŪn contextul rÄzboiului de agresiune declanÅat de Rusia ÃŪmpotriva Ucrainei, demers prin care s-a urmÄrit accelerarea procedurilor judiciare ale instanÅĢei internaÅĢionale Åi demararea de ÃŪndatÄ a anchetei Procurorului CPI.
De asemenea, RomÃĒnia a depus, la 12 septembrie 2022, la Grefa CurÅĢii InternaÅĢionale de JustiÅĢie, declaraÅĢia de intervenÅĢie ÃŪn procedurile iniÅĢiate de Ucraina contra FederaÅĢiei Ruse, avÃĒnd ca obiect diferendul referitor la interpretarea, aplicarea Åi ÃŪndeplinirea obligaÅĢiilor prevÄzute ÃŪn ConvenÅĢia din 1948 privind prevenirea Åi reprimarea crimei de genocid. Ãn scopul reprezentÄrii RomÃĒniei ÃŪn cadrul acestor proceduri, a fost desemnat, ÃŪn calitate de Agent al RomÃĒniei ÃŪn faÅĢa CIJ, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu. TotodatÄ, RomÃĒnia a intervenit Åi ÃŪn procedurile declanÅate de Ucraina ÃŪmpotriva FederaÅĢiei Ruse la Curtea EuropeanÄ a Drepturilor Omului, cererea de intervenÅĢie fiind depusÄ la 16 septembrie 2022.
Administratie
Si la acest capitol statul romÃĒn s-a dovedit slab

O Činem tot ÃŪntr-un scandal pe tema OMV. Či pe bunÄ dreptate. Nu reuČim sÄ taxÄm ÃŪn mod rezonabil veniturile cu totul Či cu totul neobiČnuite obČinute de aceastÄ societate cu capital majoritar austriac. Dar cÃĒt este adevÄr Či cÃĒte este fabulaČie ÃŪn tot acest scandal? Nu cumva ne supÄrÄm ca vÄcarul pe sat?
Avem de-a face cu douÄ informaČii imposibil de contestat. OMV, din care austriecii deČin aproape 80%, a obČinut ÃŪn 2022 cel mai mare profit din istorie. 10 miliarde de lei. Este prima informaČie la care trebuie sÄ ne raportÄm. A doua, ÃŪntrucÃĒtva ciudatÄ, este cÄ, ÃŪn ultimele trei luni ale anului, deci de cÃĒnd a izbucnit scandalul cu neprimirea RomÃĒniei ÃŪn spaČiul Schengen Či cu boicotul, OMV a obČinut profituri de trei ori mai mici decÃĒt cele realizate pe parcursul anului trecut.
Cum ne raportÄm la prima informaČie? ConstatÄm cÄ profitul exorbitant ÃŪn raport cu ceilalČi ani este nu numai cu totul Či cu totul neobiČnuit, dar cu siguranČÄ e realizat pe seama cetÄČenilor, care au fost spoliaČi la capitolul costuri energetice. DacÄ s-a ÃŪntÃĒmplat aČa, ÃŪnseamnÄ cÄ autoritÄČile guvernamentale au scÄpat lucrurile din mÃĒnÄ Či, ÃŪn loc sÄ-l protejeze pe cetÄČean, au protejat o companie strÄinÄ. Iar primul vinovat este Virgil Popescu. Pasibil de un dosar penal pentru subminarea economiei naČionale Či poate Či de alt dosar penal, de abuz ÃŪn serviciu. DacÄ nu cumva se va constata cÄ a luat mitÄ direct sau prin interpuČi. Pentru a ajunge ÃŪnsÄ la asemenea constatÄri sunt necesare fireČte cercetÄri Či probe.
Cum ne raportÄm la cea de-a doua informaČie? AutoritÄČile statului Či ÃŪn primul rÃĒnd Ministerul FinanČelor, direct Či prin ANAF, au datoria sÄ cerceteze dacÄ nu care cumva OMV Či-a ascuns o parte din profituri ÃŪn ultimele trei luni. DacÄ nu care cumva le-a externalizat prin intermediul unor inginerii financiare. DacÄ a fÄcut acest lucru, avem de-a face cu o fraudÄ de proporČii. Care trebuie sancČionatÄ.
Ambele informaČii pe care le-am comentat mai sus ne conduc ÃŪnsÄ la concluzia, cu nuanČÄrile de rigoare, cÄ dacÄ OMV a raportat 10 miliarde profit, atunci pÃĒnÄ la termenul scandent, pentru a nu intra ÃŪn penalizÄri, va trebui sÄ plÄteascÄ partea cuvenitÄ Trezoreriei statului sub formÄ de impozit pe profit. Statul romÃĒn va primi astfel cea mai mare sumÄ din istorie sub forma impozitului perceput de la o societate comercialÄ. Iar ÃŪn final, dacÄ nu se ÃŪntÃĒmplÄ nimic neobiČnuit, pÄcÄlit rÄmÃĒne doar cetÄČeanul.
Cu totul Či cu totul altceva este ÃŪnsÄ taxa de solidaritate. AceastÄ taxÄ de solidaritate, instituitÄ la nivelul Uniunii Europene Či valabilÄ pentru toate statele membre, se aplicÄ de la un anumit cuantum al veniturilor. Ãn cazul OMV ÃŪnsÄ, s-a ÃŪntÃĒmplat o nevÄzutÄ. Ãn sensul cÄ, atunci cÃĒnd au scris codul CAEN, intenČionat sau nu, ministrul Energiei ÃŪmpreunÄ cu ministrul FinanČelor au omis sÄ includÄ anumite activitÄČi ale OMV, din care societatea a scos profit.
Ãn consecinČÄ, acel profit nu s-a adÄugat profitului general Či, conform normelor europene pe care autoritÄČile statului romÃĒn aveau obligaČia sÄ le cunoascÄ, OMV nu mai este obligat sÄ plÄteascÄ taxa de solidaritate ÃŪn aceastÄ ČarÄ. Ci ÃŪn Austria. Acesta este un scandal generat de o gravÄ greČealÄ, intenČionatÄ sau nu, dar pentru care cineva trebuie sÄ rÄspundÄ ÃŪn faČa legii. Ea nu mai poate fi ÃŪnsÄ corectatÄ, pentru cÄ aparČine autoritÄČilor statului romÃĒn, este bÄtutÄ ÃŪn cuie, scrisÄ negru pe alb Či legiferatÄ. Nu poate fi nici pusÄ pe seama relei voinČe a Uniunii Europene.
O altÄ temÄ, care din pÄcate este amestecatÄ cu cele pe care le-am dezbÄtut mai sus, este taxa pe care statul romÃĒn ar trebui sÄ o perceapÄ din cifra de afaceri a unor societÄČi comerciale care realizeazÄ venituri neobiČnuit de mari. Aceste societÄČi comerciale, cele mai multe multinaČionale, au echipe de avocaČi bine pregÄtite Či plÄtite la greu.
Spre deosebire de juriČtii de care dispun guvernanČii. Le este relativ uČor ca, pe parcursul anului, sÄ-Či externalizeze o bunÄ parte din profituri, fÄcÃĒnd diverse achiziČii din statele mamÄ sau din offshore-uri, care ÃŪn general sunt imposibil de controlat de cÄtre funcČionarii statului romÃĒn. Pentru a nu se mai ÃŪntÃĒmpla acest lucru, pentru a se pune capÄt jafului organizat, un instrument extrem de util este perceperea ÃŪntr-un alt mod a impozitelor. Nu pe profit, profit care poate fi ascuns, ci pe cifra de afaceri. Care nu poate fi disimulatÄ. Dar Či la acest capitol statul romÃĒn s-a dovedit slab. Sau eČuat. Cum spune preČedintele Klaus Iohannis.
Sorin Rosca Stanescu
-
Featuredacum 3 zile
Comisarul Čef Conea Emanuel ÃŪn aČteptarea sancČiunii disciplinare de la Ministerul Justitiei!
-
Exclusivacum 3 zile
Inregistrari audio – video/stenograme senzationale cu si despre un ales âlocalâ (I)/âAm vorbit cu asta care-i sef la Politia Locala, cu Albu…â
-
Ancheteacum 3 zile
DEVASTATOR!!! /Echipa pucistÄ din PMP a fost pusÄ cu botul pe labe de cÄtre JustiČie
-
Exclusivacum 2 zile
Inregistrari audio – video/stenograme senzationale cu si despre un ales âlocalâ (II)/”Bai vino maine cand esti treaz ca deja ai venit beat si esti prost”
-
Exclusivacum 4 zile
PROMO/In curand, inregistrari audio – video/stenograme senzationale cu si despre un ales âlocalâ
-
Actualitateacum 3 zile
Noi inregistrari audio – video/stenograme senzationale cu si despre un ales âlocalâ (II)/ Maine, 03.02.2023, orele 12.00
-
Actualitateacum 4 zile
Un Čef de instituČie publicÄ a rÄmas fÄrÄ permis de conducere
-
Exclusivacum 4 zile
âSECRETUL LUI POLICHINELLEâ si gasca de criminalitate economico-financiara organizata din Prahova