Administratie
Cea mai mare finanțare din fonduri europene accesată de Transelectrica
Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă a participat ieri la semnarea primelor nouă contracte de finanțare din Fondul de Modernizare, în vederea implementării unor obiective de investiții de importanță deosebită pentru dezvoltarea infrastructurii energetice naționale.
Contractele au fost semnate între Ministerul Energiei, în calitate de autoritate națională de implementare și gestionare a fondurilor alocate României din Fondul pentru Modernizare și Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica S.A., în calitate de operator de transport şi de sistem al Sistemului Energetic Național (SEN).
La eveniment au participat ministrul Energiei, Virgil Popescu, secretarul general al guvernului, Marian Neacșu, președintelui Directoratului Transelectrica, Gabriel Andronache.
Valoarea nerambursabilă a celor nouă proiecte de investiții ce vor fi implementate de către CNTEE Transelectrica S.A., cu finanțare din fondurile alocate României din Fondul pentru modernizare, este de 424.404.842,98 milioane Euro.
”Am semnat primele contracte de finanțare din Fondul de Modernizare, deschizând cea mai importantă linie din fonduri europene destinată dezvoltării sectorului energetic românesc. În valoare totală de peste 13 miliarde de euro, prin aceste finanțări vom transforma substanțial infrastructura energetică națională, factor decisiv în atingerea independenței energetice a României. Soluțiile de protejare a cetățenilor și economiei de efectele creșterii prețurilor sunt completate de investiții în consolidarea infrastructurii energetice și creșterea capacităților de producție. Guvernul, prin Ministerul Energiei și instituțiile responsabile, rămâne angajat în eforturile de a asigura energie accesibilă românilor și economiei naționale”, a declarat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.
”Investim în continuare în dezvoltarea infrastructurii energetice naționale. Aș dori să le mulțumesc colegilor din minister pentru eforturile pe care le-au depus pentru operaționalizarea Fondului pentru Modernizare. Iar astăzi, prin semnarea celor nouă contracte de finanțare, facem pași concreți în acest sens. Le doresc mult succes celor de la Transelectrica în definitivarea acestor obiective de investiții foarte importante, care ne vor asigura securitatea și independența energetică”, a declarat Virgil Popescu ministrul Energiei.
”Marcăm un moment important: cele peste 424 de milioane de euro reprezintă cea mai mare finanțare din fonduri europene obținută de-a lungul timpului de Transelectrica, în contextul în care valoarea totală a Planului Dezvoltare a RET este de aproximativ două miliarde de euro. Complexitatea proiectelor care vor fi finanțate demonstrează angajamentul Transelectrica, companie de interes național și strategic, aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului, pentru modernizare. Am atins această realizare printr-o colaborare excelentă cu Ministerul Energiei, care a promovat proiectele Transelectrica, înțelegând importanța dezvoltării infrastructurii electrice de transport a României, în special în actualul context internațional. Totodată, îi felicit pe colegii de la Transelectrica pentru atragerea acestor fonduri”, a declarat Marian Neacșu, secretarul general al guvernului.
„Procesele de implementare a celor nouă investiții cu finanțare din Fondul pentru Modernizare situează Transelectrica la alt nivel de performanță, contribuind la dezvoltarea statutului Companiei în context național și regional. Faptul că am obținut 30% din finanțările aprobate pentru România reprezintă un efort concentrat de expertiză, experiență și implicare al specialiștilor Transelectrica. Acest set de proiecte mari, complexe, dovedește angajamentul pe termen lung al Companiei pentru îndeplinirea obiectivelor europene de securitate energetică. Am atins această realizare cu susținerea Guvernului României, printr-o colaborare excelentă cu Ministerul Energiei care a promovat proiectele Transelectrica la cel mai înalt nivel, înțelegând importanța dezvoltării infrastructurii electrice de transport a României, în special în actualul context internațional”, a declarat președintele Directoratului Transelectrica Gabriel Andronache.
Cele nouă proiecte care au obținut finanțare din Fondul pentru Modernizare sunt:
1. Construirea unei noi LEA de 400 kV (dublu circuit) Constanța Nord – Medgidia Sud, echipată cu un singur circuit – cu o valoare de aproximativ 23 de milioane de euro;
2. Construirea unei noi LEA în simplu circuit de 400 kV Gădălin – Suceava, inclusiv interconectarea acesteia la sistemul național de transport al energiei electrice – cu o valoarea de peste 101 milioane de euro;
3. Linie interioară între Reșița și Timișoara/Săcălaz (PCI 3.22.3.), constând într-o nouă LEA de 400 kV Reșița-Timișoara/Săcălaz și în retehnologizarea la 400 kV a substației Timișoara de 110/2020 kV – cu o valoare de aproximativ 64 de milioane de euro;
4. Construirea LEA de 400 kV Timișoara/Săcălaz/Arad – cu o valoare de peste 57 de milioane de euro;
5. Trecerea la tensiunea de 400 kV a LEA Brazi Vest-Teleajen-Stâlpu – cu o valoare de circa 51 de milioane de euro;
6. Proiect-pilot – Retehnologizarea stației de 220/110/20 kV Alba Iulia – în concept de stație digitală – cu o valoare de aproximativ 47 de milioane de euro;
7. Instalarea a două mijloace moderne de compensare a puterii reactive în substațiile de 400/220/110/20 kV Sibiu Sud de 400/220/110/20 kV Bradu – cu o valoare de peste 52 de milioane de euro;
8. Optimizarea funcționării LEA de 400 kV existente în SEN, folosite în interconexiune și pentru evacuarea de putere din centrala nucleară Cernavodă și centralele de energie din surse regenerabile din Dobrogea, prin montarea de sisteme de monitorizare online (tip Smart Grid) – cu o valoare de peste 10 milioane de euro;
9. Digitalizarea rețelei de transport al energiei electrice din România prin instalarea a două sisteme online, pentru contorizarea și managementul datelor de măsurare a energiei electrice pe piața angro și pentru monitorizarea calității energiei electrice – cu o valoare de peste 18 milioane de euro.
Obiectivele de investiții, ale căror aplicații de finanțare au fost aprobate prin Decizii ale Comisiei Europene, vor conduce la modernizarea capacităților de transport al energiei electrice și îmbunătățirea eficienței energetice, prin construirea de noi linii electrice aeriene și interconectarea acestora la SEN, construirea sau retehnologizarea unor noi stații electrice, optimizarea funcționării unor linii electrice aeriene, inclusiv prin montarea de sisteme de monitorizare on-line, de tip Smart Grid și digitalizarea rețelei electrice de transport.
Totodată, proiectele finanțate prin Fondul pentru Modernizare vor contribui la creșterea capacității de interconexiune cu sistemul energetic european, precum și la dezvoltarea rețelei electrice de transport a României, respectiv la securitatea, flexibilitatea și adecvanța Sistemului Energetic Național, oferind premisele punerii în funcțiune a unor noi capacități de producție de energie din surse regenerabile.
Concret, beneficiile majore ale realizării acestor investiții vor materializa indicatori relevanți precum: creșterea capacității de transport a RET cu aproximativ 1700 MW, construirea a circa 480 de kilometri de noi linii electrice aeriene, extinderea a 5 stații electrice cu nivelul de tensiune de 400 kV, retehnologizarea în concept digital – în premieră pentru România – a Stației Alba Iulia, creșterea capacității de interconexiune cu 600 MW (cumulat pe granițele cu Serbia și Ungaria), implementarea sistemelor de monitorizare a calității energiei electrice în 15 stații, precum și optimizarea și monitorizarea liniilor electrice aeriene prin sisteme digitale.
Fondul pentru modernizare reprezintă un instrument de finanțare constituit din veniturile obținute prin licitarea pe piață a 2% din totalul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, în baza prevederilor Directivei EU-ETS și are, ca perioadă de implementare, intervalul de timp 2021-2030.
România are alocat un procent de 11,98% din totalul de 2% din cantitatea totală de certificate pentru perioada 2021-2030, ceea ce reprezintă peste 15 miliarde de euro, sumă pe care o poate utiliza pentru finanțarea investițiilor.
Administratie
Proiectul privind reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, lansat în dezbatere publică
MADR a publicat proiectul de modificare a schemei de ajutor de stat
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a publicat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.174/2014, act normativ prin care a fost instituită schema de ajutor de stat destinată reducerii accizei la motorina utilizată în agricultură.
Schema are ca obiectiv diminuarea costurilor suportate de fermieri pentru combustibilul folosit în desfășurarea lucrărilor agricole.
Propunerile pot fi transmise în termen de 10 zile
Cetățenii, organizațiile și instituțiile interesate pot transmite în scris opinii, propuneri sau sugestii cu privire la proiect, în termen de 10 zile de la data publicării acestuia.
Observațiile pot fi trimise la adresa de e-mail:
Pentru a fi luate în considerare, propunerile trebuie să indice articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă.
Cerințe pentru transmiterea observațiilor
Persoanele sau organizațiile care formulează observații trebuie să menționeze:
- articolul sau articolele vizate;
- data transmiterii;
- numele expeditorului sau al organizației;
- datele de contact.
Proiectul și documentele aferente sunt disponibile pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în secțiunea dedicată transparenței decizionale.
Administratie
România pledează la Dublin pentru investiții în cercetare, proteine vegetale și sănătatea animalelor
Tánczos Barna: Tranziția către noile standarde europene trebuie să protejeze fermierii și competitivitatea agriculturii
Viceprim-ministrul Tánczos Barna, ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat, în perioada 6–8 septembrie 2026, la reuniunea informală a miniștrilor agriculturii din Uniunea Europeană, desfășurată la Dublin, în Irlanda.
Potrivit informațiilor transmise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), discuțiile au vizat viitorul sectoarelor zootehnic și proteic, reducerea dependenței Uniunii Europene de importurile de proteine vegetale și măsurile necesare pentru prevenirea și combaterea bolilor la animale.
Cercetarea și inovarea, esențiale pentru competitivitatea fermelor
În cadrul intervenției sale, Tánczos Barna a subliniat că dezvoltarea cercetării și inovării reprezintă o condiție esențială pentru creșterea competitivității agriculturii europene.
Ministrul a evidențiat nevoia unor soluții moderne pentru sectoarele zootehnic și proteic, precum și importanța diminuării dependenței UE de importurile de proteine vegetale. În opinia sa, obiectivele europene nu pot fi atinse fără alocări financiare suficiente pentru cercetare, dezvoltare și investiții în ferme.
România cere o tranziție echilibrată în domeniul bunăstării animalelor
Oficialul român a pledat pentru o trecere graduală și echilibrată la noile cerințe europene privind bunăstarea animalelor.
Potrivit MADR, România susține ca fermierii să beneficieze de sprijin financiar adecvat pentru adaptarea fermelor și a echipamentelor la noile standarde. Măsurile trebuie să protejeze investițiile realizate deja de agricultori și să nu afecteze competitivitatea acestora pe piața europeană.
Tánczos Barna a susținut, de asemenea, necesitatea unor reguli proporționale în ceea ce privește transportul animalelor, astfel încât normele europene să țină cont atât de protecția animalelor, cât și de realitățile economice și logistice ale sectorului agricol.
Prevenirea bolilor, o prioritate pentru sectorul ovin și porcin
În cadrul dezbaterilor dedicate strategiei europene pentru creșterea animalelor, ministrul Agriculturii a adus în atenție problema prevenirii și combaterii bolilor.
Subiectul este deosebit de important pentru România, în contextul provocărilor cu care se confruntă sectoarele ovin și porcin. Tánczos Barna a salutat orientarea strategică și științifică propusă la nivel european pentru prevenirea bolilor și intervenția rapidă în cazul apariției acestora.
Ministrul a solicitat ca noile principii europene să fie transpuse cât mai rapid în legislația Uniunii Europene, astfel încât statele membre să poată beneficia de instrumente mai eficiente pentru monitorizarea și gestionarea focarelor.
România, Bulgaria, Grecia și Croația pregătesc o acțiune comună
În marja reuniunii de la Dublin, Tánczos Barna a avut discuții bilaterale cu omologii săi din Bulgaria, Grecia și Croația. Cele patru state se confruntă cu probleme similare în ceea ce privește bolile care afectează sectorul ovin.
Conform comunicării MADR, oficialii au convenit asupra unei acțiuni comune și asupra acordării de sprijin reciproc pentru gestionarea acestor provocări.
Cooperarea regională ar urma să vizeze schimbul de informații, coordonarea măsurilor sanitare-veterinare și susținerea unor soluții comune la nivel european pentru protejarea efectivelor de animale și a fermierilor.
Administratie
Samuel Niederhauser a câștigat Premiul I la Secțiunea Violoncel a Concursului Internațional George Enescu 2026
Elvețianul a primit și Premiul Publicului
Violoncelistul elvețian Samuel Niederhauser a câștigat Premiul I al Secțiunii Violoncel din cadrul Concursului Internațional George Enescu 2026. Rezultatul a fost anunțat în urma finalei desfășurate luni, 7 septembrie, pe scena Ateneului Român.
Pe lângă distincția principală, Samuel Niederhauser a obținut și Premiul Publicului, precum și Premiul pentru cea mai bună interpretare a lucrării impuse „Waves of Gravel”, compusă de Malika Kishino.
Joshua Kováč și Sanghyeok Park au completat podiumul
Premiul al II-lea i-a revenit violoncelistului Joshua Kováč, reprezentant al Statelor Unite ale Americii, iar Premiul al III-lea a fost câștigat de Sanghyeok Park, din Coreea de Sud.
Cei trei finaliști au evoluat alături de Orchestra Națională Radio, dirijată de Case Scaglione, într-un concert care a încheiat parcursul Secțiunii Violoncel din cadrul celei de-a XX-a ediții a prestigiosului concurs internațional.
Repertoriu de referință în finală
În finală, Samuel Niederhauser a interpretat Concertul nr. 1 pentru violoncel și orchestră în Mi bemol major, op. 107, de Dmitri Șostakovici.
Joshua Kováč și Sanghyeok Park au ales Concertul pentru violoncel și orchestră în si minor, op. 104, de Antonín Dvořák. Evoluțiile celor trei muzicieni au fost apreciate de public și de juriul internațional, într-o seară dedicată excelenței interpretative.
Un juriu internațional de prestigiu
Rezultatele Secțiunii Violoncel au fost stabilite de un juriu internațional prezidat de Arto Noras. Din componența acestuia au făcut parte personalități importante ale artei violoncelului și ale vieții muzicale internaționale: Frans Helmerson, Elena Dubinets, Marin Cazacu, Enrico Dindo, Inbal Segev, Claudio Bohórquez, Dan Prelipcean și Valentin Răduțiu.
Prin premiile obținute, Samuel Niederhauser se afirmă drept unul dintre tinerii violonceliști remarcabili ai noii generații, în cadrul unei competiții care promovează, la nivel internațional, valorile muzicii clasice și creația contemporană.
-
Exclusivacum 3 zile„IPJ Prahova – Grădinița de Cadre”, episodul 57: „Subcomisar-șef” de analfabetism funcțional la comanda IPJ Prahova
-
Exclusivacum 4 zileMEDAT, TRANSFORMAT ÎN „MINISTERUL ȘMENULUI NAȚIONAL” – Cum a ajuns strategia de stat pe mâna unui trio cu dosar, ORNISS la ghici și Constituția făcută sul
-
Exclusivacum o zi„IPJ Prahova – Grădinița de cadre care-și mănâncă propriile grade” – Episodul 58: Cum a dispărut, peste noapte, „subcomisarul-șef” din Băicoi
-
Exclusivacum 4 zileTCE Ploiești – Feuda lui Nae, cu organigramă în chiloți și bețivi la butoane
-
Exclusivacum 2 zileCum se prăjește dreptatea între DNA Ploiești, executorii „de casă” și culoarele serviciilor – De la microferma procurorului Lefter la justiția cu epoleți în dosarul Ivanof
-
Exclusivacum o ziBâlbâiala de stat cu ștampilă «Strict Secret». Cum a jucat România telefonul fără fir pe securitatea națională
-
Featuredacum o ziCând sindicatul tace și muncește: de ce au apărut ‘misterios’ cursurile de cercetare disciplinară în MAI
-
Administratieacum 4 zileInvestițiile prioritare pentru comuna Olari, analizate pe teren de conducerea Consiliului Județean Prahova



