Comunicarea integrată este cheia funcționării ca întreg a unui batalion.

Căpitanul Adrian Bogdan Barbu are 31 de ani, este şef al operaţiilor și împuternicit şef de stat major la Batalionul 96 Geniu Cetatea Bucureşti. După  Colegiul Naţional Militar Dimitrie Cantemir, a urmat cursurile Academiei Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu (AFT), în 2013 absolvind ca şef de promoţie.

În clasele gimnaziale, tatăl său îi vorbea adesea despre armată, sugerându-i admiterea la un liceu militar. În comunism, din cauza așa-numitei originii nesănătoase a familiei, cauzată de fuga unui văr în străinătate, acesta nu şi-a putut îndeplini visul de a intra în armată.

Făceam fotbal de performanţă şi mă gândeam la o cu totul altă carieră. Probabil, ideea de a fi pe cont propriu, dar şi lobby-ul insistent al tatălui meu au fost decisive când am ales liceul militar. În colegiu, am mers în excursii de studiu la toate şcolile de instruire ale armelor, geniu detaşându-se decisiv în preferinţele mele încă de atunci.

La AFT, am ales de la început această armă, prima repartiţie după absolvire fiind la comanda unui pluton de geniu luptă al companiei de geniu a Brigăzii 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa.

Lucrul cu explozibili şi complexitatea armei, cu peste 20 de specialităţi în întregul ei i-au captat atenţia de la început. A urmat un stagiu la Statul Major al Forţelor Terestre (SMFT), unde a obţinut brevetul de paraşutist, dar a rămas ataşat tot de geniu, deşi ar fi avut ocazia să aleagă şi o unitate de paraşutişti.

Momentan, ca şef de stat major are rolul de a facilita comunicarea dintre diferitele module ale batalionului. Consider că degeaba ai cei mai buni specialişti pe fiecare domeniu dacă în batalion nu există comunicare integrată, iar unitatea nu funcţionează ca întreg.

Din postura de şef al operaţiilor, pot spune că încercăm în permanenţă să păstrăm un echilibru între instruirea prin practicare, în care trebuie să trimitem utilajele şi operatorii în teren pentru a se instrui pe partea de construcţii, reparaţii şi îmbunătăţirea infrastructuri, şi menţinerea unui nivel de instruire ridicat pe partea de geniu luptă.

Exerciţiile specifice acesteia pot fi executate doar pe timpul unui conflict armat, dar încercăm să nu cădem în extrema de a ne asuma doar sarcini şi misiuni de geniu sprijin general, păstrând şi partea de instruire geniu luptă.

Primul exercițiu multina­țional la care a participat s-a desfășurat în Germania, la centrul de instruire Hohenfels, fiind impresionat de realismul acțiunii.

În zece zile, cât am stat în poligon, dormind pe unde apucam, fără pauze, am intrat efectiv în luptă. Hrănirea și aprovizionarea se făceau în condiții asemănătoare celor dintr-un conflict real. Partea de demarcare a loviturilor de artilerie se făcea cu petarde, foarte aproape de noi. Atunci am simțit cu adevărat realismul meseriei, nu atât din punct de vedere fizic, cat mai ales psihic.

Spune că un genist trebuie să posede un pic de curaj, un strop de nebunie, foarte multă răbdare și o rezistență la plafonare.

În lucrul cu explozibilul, cel mai mare pericol apare atunci când te plafonezi și încerci să sari anumiţi paşi. Genistul apare în toate fazele operației. În perioada preconflict, în timpul dislocării, când trebuie să stabilească infrastructura şi să îndeplinească sarcini de sprijin de geniu general şi de menţinere a capacităţii operaţionale, dar și în timpul conflictului.

În funcție de zona în care se află, apare pe tot spectrul de misiuni de mobilitate, contramobilitate, menținerea capacităţii operaţionale și sprijin de geniu general. În perioada post-conflict, îl regăsim în misiuni de  reconstrucție, a încheiat Barbu.

Sublocotenentul IoanaRoxana Avram are 26 de ani și, de doi ani și jumătate, este consilier juridic şef în cadrul batalionului. Absolventă a Facultății de Drept a Universității din București, a ajuns, în 2019, ofițer de justiție militară pe filieră indirectă.

Țintea o carieră de notar public, dar, sub îndrumarea tatălui său, fost cadru militar la un batalion de parașutiști, a devenit ofițer al Armatei României. Compartimentul juridic reprezintă structura de echilibru care apără și reprezintă interesele MApN în raport cu alte instituții publice, dar și cu persoane fizice sau juridice.

Consiliez comandantul pe diferite probleme juridice, dar sunt în strânsă legătură si cu compartimentele personal, financiar-contabil şi, mai nou, cu acela responsabil cu achizițiile publice. Consilierul juridic are un rol activ, trebuie să fie în contact permanent cu noutăţile domeniului. Militarilor batalionului trebuie să le fie comunicate periodic noutățile juridice cu impact asupra carierei și activităților desfășurate.

În cadrul ședinţelor de lucru, le sunt aduse la cunoştință diferite informații juridice, militare și civile, iar anul acesta Batalionul 96 nu este înregistrat cu niciun eveniment neplăcut.

În toamna lui 2020 am participat la exercițiul multinațional Blonde Avalanche desfășurat la Brăila unde m-am ocupat de integrarea tehnico-juridică a trupelor din afara țării. Din cauza pandemiei, trupele nu au mai venit, iar comunicarea s-a desfășurat online.

A fost o experiență reușită pentru că am văzut pe viu ce rol are consilierul juridic într-un exerciţiu multinaţional. El ascultă fiecare doleanță a străinilor, având rolul de a le face cunoscute dispoziţiile regulamentare pentru ca totul să fie în regulă, în acord cu dreptul internațional umanitar.

Trebuie să le atragem atenția, când este cazul, că acțiunile lor trebuie să se plieze pe dreptul românesc. Mai am multe de învățat, pentru ca, la momentul oportun să avansez. Îmi doresc să ajung la Direcția juridică din MApN, dar nu exclud nici posibilitatea de a deveni magistrat militar, a încheiat sublocotenentul.

Sublocotenentul Alex Florian Rotaru are 24 de ani, este locțiitor tehnic în batalion. Este absolvent al Academiei Tehnice Militare Ferdinand I, iar prima repartiție a fost la Batalionul 3 Geniu General Constantin Poenaru din Buzău.

Ne ocupăm de întreținerea tehnicii militare, inclusiv de asigurarea reviziilor tehnice periodice ale autovehiculelor militare, de inspecții și asigurări.

Momentan, misiunea principală este de a rearanja parcul tehnic militar al batalionului, să readucem la viaţă ceea ce avem, prin recondiționare. Astfel, putem să ridicăm capacitatea tehnică a batalionului. Eu o văd ca un fel de reînsuflețire a tehnicii și creșterea capacității de luptă.

Un proiect în care a fost cooptat de comandantul batalionului este acela despre concepţia mascării, cu tot ceea ce ține de camuflarea obiectivelor militare, a tehnicii și a oamenilor. Acest proiect trebuie să spună exact cum și de ce se face camuflarea, în ce condiții, cum ne adaptăm la condițiile din teren, ce folosim pentru a fi eficienți.

Îmbucurător este că, în armată, oamenii știu să lucreze în echipă. Doar cunoștințele din academie nu sunt de ajuns pentru a duce la bun sfârșit un asemenea proiect, astfel că ai nevoie de persoane cu experiență practică. Oamenii de aici sunt deschiși în a ajuta și a-i învăța pe cei tineri.

Suntem un colectiv tânăr de ofițeri în unitate, iar acesta este un avantaj întrucât suntem pe aceeași lungime de undă. Îmi doresc să rămân pe această funcție, iar, odată cu înaintarea în grad, să ocup tot o funcţie inginerească, tot în armată. Sunt în armată de 10 ani, sunt foarte legat sufletește de aceasta, a încheiat Rotaru. (L. Anghel).