Featured

Conducerea Poliției Române raspunde acuzațiilor nefondate, din spațiul public

Publicat

acum 4 ani

septembrie 27, 2022

Incisiv

Având în vedere acuzațiile nefondate, din spațiul public, pentru a clarifica toate aspectele referitoare la procedura de achiziție de autospeciale pentru Rutieră și pentru a prezenta oportunitatea, legalitatea și transparența achiziției, la data de 26 septembrie 2022, conducerea Poliției Române a organizat o conferință de presă.

În cadrul conferinței, au fost transmise următoarele:

La nivelul Poliției Române, sunt în derulare mai multe proiecte care au drept scop îmbunătățirea capacității de intervenție, factor esențial în oferirea unui serviciu polițienesc calitativ cetățenilor.

Societatea este într-o continuă schimbare, iar mijloacele folosite de cei care încalcă legea sunt permanent îmbunătățite și diversificate. În acest sens, pentru a-i combate eficient pe aceștia și a asigura cetățenilor un nivel crescut de siguranță, este necesar ca Poliția Română să fie într-o continuă dinamică, în ceea ce privește dotarea polițiștilor cu mijloace de protecție, precum și de mobilitate.

Tocmai de aceea, în ultimii ani s-au achiziționat mai multe capabilității logistice, inclusiv loturi de autovehicule destinate activităților specifice polițienești.

Printre proiectele care au vizat îmbunătățirea mobilității, la nivelul Poliției Române:

– întărirea capacității administrative și operaționale a structurilor de luptă împotriva traficului de droguri și terorismului – autovehicule BMW (cutie 8+1);

– operaționalizarea structurilor de poliție pentru protecția animalelor, nou înființate – autovehicule Ford (cele prevăzute cu cutie automată au 10+1 trepte).

În toate achizițiile, au fost folosite, în principal, fonduri nerambursabile.

Prin achiziționarea de autospeciale se urmărește sporirea capacității Poliției Rutiere de a răspunde cerințelor sociale actuale, respectiv o reacție promptă, sigură și eficientă, în concordanță cu intenția de creștere a capabilității tehnice a poliției de depistare și de oprire pentru control a autovehiculelor și a ocupanților acestora, aspecte operative ce sunt de cele mai multe ori elemente asociate riscului profesional și în directă legătură cu siguranța celorlalți participanți la trafic.

Industria auto este într-o continuă dezvoltare, iar autovehiculele noi au performanțe din ce în ce mai ridicate, astfel că este necesar ca Poliția Rutieră, prin specificul activităților pe care le desfășoară, să se alinieze la standardele actuale.

Pentru stabilirea criteriilor de performanță pe care ar trebui să le întrunească autospecialele de poliție rutieră, s-a avut în vedere alegerea unor tehnologii cât mai avansate, cu emisii reduse, ținând cont, atât de eficiență și fiabilitate, sub toate aspectele, pe durata de exploatare, cât și de modul de utilizare operativă.

Din nefericire, România se regăsește pe un loc fruntaș în Europa, în ceea ce privește accidentele rutiere și persoanele decedate în urma acestor tragice evenimente.

Astfel că, toate aceste achiziții, fie că vorbim de autospeciale, fie că vorbim de camere de supraveghere și monitorizare a traficului rutier, au un singur scop: Reducerea riscului rutier și salvarea de vieți umane!

Pentru îmbunătățirea siguranței rutiere, sunt în derulare, la nivelul Direcției Rutiere, 2 proiecte, în valoare de aproximativ 32 de milioane de euro.

De asemenea, Poliția Română este în perioada de accesare pentru alte 3 proiecte. În cadrul acestora, printre altele, poliția rutieră va beneficia inclusiv de suport aerian prin achiziția a 4 elicoptere.

Prin proiectul Educație Rutieră – Modelarea factorului uman, prin responsabilizarea participanților la trafic, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră, în prima parte a acestui an, a fost prezentată public recepția și predarea, în teritoriu, a celor 45 de Laboratoare de Educație Rutieră (marca FORD), proiect demarat în anul 2017.

În anul 2017, a fost demarat un proiect privind achiziția a 300 de autospeciale, 250 de aparate radar tip pistol, 44 de aparate Drug Test, precum și 4.000 de tablete, necesare activităților Poliției Rutiere.

Procedura de achiziție a acestor mijloace tehnice și autovehicule s-a desfășurat în condiții de legalitate, conform cadrului incident achizițiilor publice.

Demararea procedurilor pentru stabilirea specificațiilor tehnice a avut loc în anul 2018, având la bază nevoia polițiștilor din teren. Aceste specificații răspund noilor realități ale societății, și, bineînțeles, sunt aliniate standardelor europene, respectiv al altor Poliții din Europa, precum Marea Britanie, Franța, Italia, Polonia și Elveția (tot BMW, cu 8+1 trepte).

Un alt exemplu similar îl reprezintă achiziția din acest an a colegilor polițiști din Cehia, țară care are producția locală de Skoda, care au contractat, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră, peste 70 de autovehicule marca BMW cu o cutie 8+1.

De mai multe ori au fost exprimate solicitări și chiar nemulțumiri la adresa instituției, pentru dezvoltarea capacității de mobilitate, prin achiziționarea de noi mașini.

În cadrul derulării proiectului, procedurile de achiziție au fost realizate în etape.

Pentru contractarea autoturismelor, prima procedură a fost inițiată în anul 2021, când nu s-a înscris niciun operator economic, deși existau cel puțin 4 producători care îndeplineau cerințele, în ceea ce privește specificațiile tehnice.

Având în vedere acest lucru, ulterior, procedura a fost reluată, având aceleași specificații tehnice cu cele de la prima procedură, din anul 2021. Diferența între cele două proceduri a fost dată de numărul de autovehicule lansat în achiziție de la 300 la 600 și creșterea valorii estimată pe unitate cu aproximativ 5.000 de euro, ca urmare a evoluției pieței.

Și la această nouă procedură – licitație deschisă, 4 producători auto îndeplineau specificațiile tehnice. Un singur distribuitor s-a înscris, iar, în urma analizării ofertei depuse, a fost declarat câștigător.

Astfel, a fost semnat un acord cadru, pentru un minim de 300 și un maxim de 600 de autoturisme marca BMW, seria 3, 4×4, la un preț per unitate de numai 32.000 de euro, fără TVA, având în vedere că prețul de catalog este de peste 38.600 de euro, fără TVA.

Iar în cei 32.000 de euro, intră și dotări specifice muncii de poliție, de aproximativ 4.000 de euro, respectiv, rampă, colantare, baterie suplimentară, precum și un set de anvelope de iarnă.

Istoric dotare Poliția Română

Flota Poliției Române este de peste 14.000 de autovehicule. Dintre acestea, 83% reprezintă autovehicule autohtone. În perioada 2017 – 2021, la nivelul Poliției Române, au fost achiziționate 613 autospeciale, cu performanțe ridicate, restul de 8.300 fiind autospeciale de la producător autohton, respectiv Dacia, fiecare dintre aceste achiziții fiind pentru un anumit specific al muncii de poliție.

În cele 613 autospeciale, au fost achiziționate mărci precum Mercedes, Ford, Volkswagen și BMW. Autoturismele marca BMW achiziționate au cutie de viteze 8+1.

Astfel, Poliția Română achiziționează autospeciale de la orice producător care se înscrie la o procedură de achiziție și nu este favorizat nimeni, așa cum fals s-a vehiculat în spațiul public.

De asemenea, ultima achiziție importantă, în anul 2020, a fost de autovehicule Dacia, peste 4.600, care aveau un anumit specific, iar achiziția din prezent, de BMW-uri are un alt specific, care corespunde necesităților actuale, aliniindu-se astfel celorlalte Poliții Europene.

Istoric dotare Poliția Rutieră

În ceea ce privește dotarea Poliției Rutiere cu autospeciale, aceasta constă în 55 autospeciale marca Audi (dintre care 17 cu anul de fabricație 2002-2005 și 38 cu anul de fabricație 2015), 851 – Dacia Logan – fabricație 2004-2020, Dacia Duster – 306, fabricație 2012-2021, 397 VW Polo, fabricație 2015, iar BMW – 5, fabricație 2009 și 1 fabricație 2004.

Ultimele 4 achiziții importante de auto de producție străină, în ceea ce privește structurile de Poliție Rutieră, au fost:

– în anul 2001, atunci când au fost luate autovehicule marca VW Passat, dintre care doar 59 mai sunt în uz.

– în anul 2015, atunci când au fost achiziționate 397 de autovehicule marca VW polo;

– în anul 2015, atunci când au fost achiziționate 38 de autovehicule marca Audi;

– în anul 2022, atunci când au fost achiziționate 45 de autovehicule marca Ford – Transit.

Achiziția de autovehicule marca BMW

Obiectivul general al proiectului este creșterea gradului de siguranță rutieră și scăderea numărului persoanelor decedate în accidentele de circulație, prin dotarea corespunzătoare a structurilor de poliție rutieră.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, caracteristicile tehnice variabile, pentru autospecialele ce urmează să fie achiziționate în proiect, sunt menționate ca fiind minime și nu limitative sau exclusive:

Cilindree: minim 1.900 cm3; Cutia de viteze: automată; Trepte de viteză: minim 8+1; Putere maximă: minim 130 kW(184 de CP); Cuplu: minim 290 Nm.

În cadrul proiectului, se urmărește achiziționarea de autospeciale, precum și a 250 de cinemometre laser de măsurare a vitezei, radar tip pistol, acestea formând împreună un sistem mobil de supraveghere, cu rolul de a urmări si de a opri autovehiculele ce rulează cu viteză excesivă, cu o valoare estimată per bucată de 14.000 de euro, fără TVA.

De asemenea, tot în cadrul acestui proiect, se vor achiziționa 44 de aparate DrugTest, cu o valoare estimată pe bucată de 8.800 de euro, fără TVA.

Necesitatea achiziției de astfel de auto, cu aceste specificații, este în corelare cu parcul auto al României, care, raportat la anul 2017, a fost într-o continuă creștere.

Odată cu retragerea taxei de timbru la înmatriculare, numărul de autoturisme a crescut, înmatriculând-se foarte multe autovehicule puternice, respectiv cu o capacitate cu minim 2000 cm3.

Spre exemplu, la 1 ianuarie 2017 existau înmatriculate aproximativ 348.000 de autoturisme cu o capacitate cilindrică de minim 2000 cm3, iar la 1 noiembrie 2017 numărul acestora a crescut cu peste 90 de mii de unități, ceea ce reprezintă o creștere cu 25%.

La acel moment, la nivel național, în dotarea structurilor de poliție rutieră, existau 96 de autovehicule cu o capacitatea cilindrică de minim 2.000 cm3 ceea ce reprezenta aproximativ 6% din totalul parcului auto al Poliției Rutiere, iar majoritatea cu o vechime de peste 15 ani.

Trebuie menționat faptul că, la data efectuării analizei, respectiv 2017, structurile poliției rutiere din 7 județe nu aveau niciun autovehicul funcțional din această categorie.

De asemenea, în anul respectiv, au fost înregistrate peste 2.500 de sancțiuni pentru nerespectarea indicațiilor polițiștilor rutieri, iar în cele mai multe cazuri aceștia au fost nevoiți să efectueze urmărirea autovehiculelor, ceea ce a condus la ideea că este absolut necesară dotarea poliției rutiere cu autovehicule puternice.

Totodată, s-a avut în vedere, pe lângă capacitatea cilindrică minimă mai sus menționată și numărul de rapoarte ale cutiei de viteză, respectiv 8+1 trepte automată.

În motivarea acestei alegeri, s-a avut în vedere creșterea eficienței pentru faptul că aceste cutii funcționează mai eficient în priză directă, datorită timpilor de schimbare a treptelor foarte mici, cuplul motor este permanent la valori mari și un consum de combustibil menținut în parametri, raportat la exploatarea operativă.

În aceste condiții, la momentul întocmirii caracteristicilor tehnice, s-a efectuat o prospectare a mărcilor existente pe piață, identificându-se 4 producători de autovehicule care se încadrau în specificațiile tehnice respective de la acel moment, dar trebuie avută în vedere și evoluția în timp din punct de vedere tehnic a capacităților constructive ale autovehiculelor.

PROCEDURA DE ACHIZIȚIE

Aceste autospeciale sunt achiziționate în cadrul unor proiecte, de către Poliția Română, care este autoritatea contractantă, în calitate de ordonator secundar de credit.

Prima procedură de achiziție a fost inițiată în anul 2021, pentru 300 de autovehicule de poliție rutieră, termenul de depunere a ofertelor fiind stabilit pentru data de 25 noiembrie 2021, astfel încât, la data de 26 noiembrie 2021, procedura a fost anulată ca urmare a faptului că nu a fost înregistrată nicio ofertă, deși pe piață existau 4 producători auto, care respectau specificațiile tehnice prevăzute.

Pentru reluarea acesteia, s-au analizat aspectele ce creează dificultăți furnizorilor de autovehicule (lipsa componentelor electronice, lipsa cotațiilor de preț, a cotelor de producție, incertitudinea termenelor de livrare, etc.), coroborat cu faptul că bugetul alocat acestor autovehicule a fost determinat în anul 2019, la nivelul Poliției Române s–a stabilit majorarea valorii estimate de la 26.000 la 32.000 de euro fără TVA, precum și creșterea numărului de autovehicule de la 300 la 600.

În acordul cadru a fost prevăzut un minim de 300 de autospeciale și un maxim de 600, pentru o perioadă de 24 de luni.

Astfel, în anul 2022, procedura de achiziție a fost reluată, fiind stabilit ca termen de depunere a ofertelor data de 30 iunie 2022, dată până la care a fost înregistrată o singură ofertă.

Procedura de achiziție a fost finalizată la data de 29 iulie 2022, fiind declarată câștigătoare oferta distribuitorului S.C. AUTOMOBILE BAVARIA S.R.L., care a îndeplinit toate condițiile de eligibilitate, tehnice și financiare stabilite prin documentația de atribuire.

Autoturismele BMW puteau fi ofertate de orice alt distribuitor, din țară sau străinătate.

În data de 16 august 2022, a fost încheiat acordul–cadru cu operatorul economic menționat pentru o cantitate maximă estimată de 600 de autovehicule de poliție rutieră, iar, în baza acestuia, s–a perfectat, la data de 12 septembrie 2022, primul contract subsecvent pentru furnizarea a 100 de autovehicule de poliție rutieră, cu termen de livrare 270 de zile.

Prețul unitar al tipului de autovehicul ofertat pe toata durata de 24 de luni a acordului–cadru este de 32.000 de euro, fără TVA.

În acest preț de 32.000 de euro, fără TVA, sunt incluse dotări suplimentare – rampă de avertizare acustico–optică, inscripționarea specifică, acumulator suplimentar, precum și un set de anvelope de iarnă, în condițiile în care configuratorul producătorului generează un preț minimal de 38.600 de euro, fără TVA (preț în care nu sunt incluse dotările la care am făcut anterior referire, în valoare de aproximativ 4.000 de euro).

Pe toată durata derulării procedurii de achiziție, Poliția Română a beneficiat de verificarea observatorilor Agenției Naționale de Achiziții Publice, care, la finalizarea evaluării, au emis ,,avizul conform necondiționat final”–fără de care nu era posibilă semnarea Acordului–Cadru.

De asemenea, la nivelul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, nu a fost înregistrată nicio contestație la cele 2 proceduri organizate de Poliția Română prin care să fie criticate anumite cerințe impuse prin documentația de atribuire sau rezultatul aplicării procedurii de achiziție.

CERINȚA TEHNICĂ REFERITOARE LA CUTIA DE VITEZE :

Referitor la cerința privind transmisia autovehiculului, facem precizarea că aceasta a avut ca scop obținerea unui tip de autovehicul cu performanțe ridicate din punct de vedere al tracțiunii și implicit al manevrabilității în condiții de deplasare în regim prioritar, cu asigurarea unui grad ridicat de rapiditate și siguranță activă și pasivă pentru polițiști.

Din punct de vedere al tracțiunii, cu cât cutia de viteze are mai multe trepte, cu atât caracteristica este mai apropiată de cea ideală, asigurându-se adaptarea cuplului motorului în funcție de variația rezistențelor la înaintare.

Calitățile dinamice ale unui autovehicul se apreciază prin indicatorii săi de performanță (cuplu motor, cai putere, forță de tracțiune), ce caracterizează capacitatea maximă de accelerare, viteză de deplasare, urcare a pantelor, manevrabilitate, etc.

Cerința respectivă, atât la momentul definirii proiectului tehnic necesar accesării finanțării (anul 2020), cât și în prezent a fost și este îndeplinită de minim 4 producători de autovehicule, neputând fi considerată o condiție restrictivă, conduita/decizia adoptată de furnizorii de autovehicule cu privire la participarea la proceduri de achiziție fiind exclusiv în sarcina acestora, oferta reprezentând, în accepțiunea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, actul juridic prin care operatorul economic își manifestă voința de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziție publică.

Potrivit inginerului-șef de transmisii al Ford Motor Company, o cutie de viteze cu mai multe trepte asigură o accelerare performantă la plecarea de pe loc, iar treptele superioare contribuie la asigurarea unei economii mai bune de combustibil în condiții de exploatare intensă, precum și creșterea duratei de viață a motorului.

Astfel, cerința referitoare la cutia de viteze a fost stabilită avându-se în vedere și faptul că acest tip de autovehicul se estima că va intra în dotarea structurilor de poliție rutieră la o distanță de 3 ani față de data accesării finanțării și cu luarea în considerare a faptului că autovehiculele respective urmează a fi exploatate între 8 și 10 ani, de la data recepționării.

PROIECT

La nivelul Inspectoratului General al Poliției Române se află în implementare proiectul „Dezvoltarea unui sistem mixt mobil de monitorizare a traficului rutier privind încălcarea regulilor de circulație” finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020, Axa Prioritară 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient, Obiectiv Specific: Creșterea gradului de siguranță și securitate pe toate modurile de transport și reducerea impactului transporturilor asupra mediului. Perioada de implementare: 1 iulie 2021 – 31 decembrie 2023.

Proiectul a fost depus în cadrul apelului de proiecte Cod POIM/49/2/5/Creșterea gradului de siguranță și securitate pe toate modurile de transport și reducerea impactului transporturilor asupra mediului, lansat la data de 30 mai 2016 în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 (POIM), de către Autoritatea de Management (Ministerul Fondurilor Europene), apel relansat în 9 mai 2017.

OS 2.5. finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR vizează implementarea măsurilor care contribuie la îmbunătățirea siguranței traficului și securității transporturilor, în conformitate cu strategiile naționale în domeniu și cu planurile de dezvoltare urbană.

Principalul rezultat urmărit prin promovarea investițiilor prevăzute în cadrul OS 2.5 este: un număr redus de accidente pe toate modurile de transport și în special un număr redus de decese, rezultate în urma accidentelor rutiere.

În acest context, I.G.P.R. a avansat o propunere de proiect spre finanțare prin POIM, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră, proiectul propus spre finanțare urmând să întărească capabilitățile, precum și capacitatea de acțiune a Poliției Române, contribuind semnificativ la creșterea calității serviciilor oferite comunității.

Demersurile pentru depunerea propunerii de proiect au fost începute în anul 2017, prin discuții purtate la nivelul M.A.I. și M.T. (Organismul Intermediar pentru Transport), entitate desemnată de către Autoritatea de Management pentru a gestiona proiectele de transport din cadrul POIM 2014 – 2020. Aceste discuții au vizat, în principal, stabilirea eligibilității I.G.P.R. (prin Direcția Rutieră), conform Ghidului Solicitantului, de a depune proiecte de investiții în cadrul acestui apel.

Costul unei autospeciale este de 32.000 de euro, fără TVA, preț în care sunt incluse accesorii necesare muncii de poliție. Prețul de catalog al acestei mașini, bineînțeles, fără dotările amintite, este de peste 38.600 de euro, fără TVA.

Având în vedere cele prezentate mai sus, precum și munca, implicarea, determinarea și corectitudinea polițiștilor, este clar că speculațiile din spațiul public ale unor reprezentanți sindicali sunt total nefondate și aduse în discuție cu rea-credință, astfel încât să aducă grave prejudicii de imagine instituției și menite să știrbească din încrederea cetățenilor în Poliția Română.

Astfel, procedurile de achiziție publică respectă principiile oportunității, legalității și transparenței. Oricând, toate documentele pot fi puse la dispoziția instituțiilor abilitate, pentru verificare.

La fiecare achiziție pe care a făcut-o Poliția Română, fie ca vorbim de mașini, de armament, au existat contestatari care au aruncat în spațiul public informații false sau trunchiate, suspiciuni și teorii ale conspirației.

De fiecare dată s-a dovedit contrariul acestor speculații, demonstrându-se legalitatea acestor achiziții.

Astăzi au fost în discuție mașinile BMW. Dacă licitația era câștigată de un alt producător, cu certitudine erau aceleași voci care criticau achiziția respectivă.

La finalul conferinței, Inspectorul General al Poliției Române, chestor principal de poliție Benone-Marian MATEI, a transmis: ,,Vom continua să fim transparenți, să implementăm planurile de management pentru sporirea performanței în activitățile curente ale polițiștilor și vă asigur că nu ne vom lăsa intimidați de încercările de discreditare, din păcate, din ce in ce mai frecvente, dintr-un singur motiv: siguranța cetățenilor și îndeplinirea misiunilor noastre legale nu sunt facultative pentru Poliția Română!”

Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.

Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:

incisiv.national@gmail.com

.....

Articole pe aceiasi tema:chestor principal de poliție Benone-Marian MATEI Conducerea Poliției Române raspunde acuzațiilor nefondate din spațiul public prima

Urmatorul

Doua proiecte cu cantec pe ordinea de zi a sedintei Consiliului Local Ploiesti

Nu ratati

Pe cine pariați?/“Electrica” localilor – Căruța cu cal

Exclusiv

IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate

Publicat

acum o oră

iunie 6, 2026

Incisiv

„Inspector-șef” – funcție sau scaun muzical?

De aproape un deceniu, la Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Mehedinți nu avem conducere stabilă, ci un maraton de împuterniciri și desemnări marca IGPR, după cum dezvăluie Sindicatul Europol. Legea spune una, practica spune „las’ că merge și-așa”.

Art. 27¹⁶ din Legea 360/2002 e clar:
– împuternicire maxim 6 luni,
– poate fi prelungită încă 6 luni,
– în acest timp este obligatoriu organizat și desfășurat concursul pentru ocuparea postului.

La Mehedinți, în schimb, s-a inventat un nou sport național: ocolirea sistematică a concursurilor legale, în favoarea numirilor temporare, prelungite la nesfârșit.

Parada șefilor de-o vară: vin, sunt împuterniciți, pleacă

Conform cronologiei prezentate de Sindicatul Europol, tabloul arată așa:

2014–2017 – cms. șef Romulus Oprița
– Împuternicit în aprilie 2014
– Devine titular prin concurs în ianuarie 2015 (miracol rar: s-a făcut chiar un concurs!)
2017–2018 – cms. șef Mirel Dumitru
2018–2019 – cms. șef Luca Lucian
2019–2020 – cms. șef Fețanu Daniel (importat de la IPJ Gorj)
2020–2021 – cms. șef Mirel Dumitru (revenire în forță, că tot era loc liber)
2021 – februarie 2023 – cms. șef Bibu Ștefan Raminel
Numitor comun pentru toți acești ani, așa cum subliniază Sindicatul Europol:
– numai împuterniciri și desemnări,
– fără organizarea și desfășurarea unui concurs pentru funcția de inspector-șef, deși IGPR avea obligație legală să facă asta.

Când dai examen cu nota 1 și tot inspector-șef ești (pentru puțin timp)

Februarie 2023 – aprilie 2023 – cms. șef Costin Tuică
– Împuternicit inspector-șef
– În martie 2023 se organizează, în sfârșit, un concurs
– Rezultatul: obține nota 1
– În aprilie 2023, împuternicirea încetează.

Concursul s-a ținut, formal, dar a funcționat ca o simulație cu public: sistemul și-a bifat hârtia, nu și competența.

Nașul, primarul și polițistul „care a îndrăznit”

24 aprilie 2023 – mai 2024 – cms. șef Gheorghe Lucian Tunaru
– Împuternicit inspector-șef
– Pe durata mandatului: nici urmă de concurs pentru ocuparea funcției
– Mandatul încetează, funcția rămâne tot „provizorie”, dar bine păzită.

În această perioadă, după cum reamintește Sindicatul Europol, IPJ Mehedinți ajunge în atenția publicului prin cazul polițistului rutier care ar fi fost supus presiunilor instituționale după ce a îndrăznit să sancționeze primarul comunei Ponoarele – primar care, ce să vezi, este nașul de cununie al cms. șef Tunaru.

Statul de drept made in Mehedinți: dacă amenda lovește în cumetrie, polițistul devine problemă, nu legea încălcată.

Concursul amânat până dă DNA-ul peste tine

Mai 2024 – septembrie 2025 – cms. șef Dumitru Marian Cîrcei (venit de la IGPR)
– Împuternicit inspector-șef
– Anunțul pentru organizarea concursului este publicat pe hub-ul MAI în ultima zi, înainte să expire termenul de 12 luni prevăzut de art. 27¹⁶ din Legea 360/2002
– Concursul este apoi amânat fără niciun motiv procedural serios invocat
– Deși exista obligația legală nu doar de organizare, ci și de finalizare a concursului, funcția rămâne neocupată prin concurs.

Epicentru al scandalului: potrivit informațiilor prezentate de Sindicatul Europol, concursul nu a mai fost dus până la capăt pentru că cms. șef Cîrcei a devenit inculpat într-un dosar DNA, acuzat că ar fi falsificat un ordin de serviciu.
Soluția clasică: pensionare „subită” și plecare discretă din scenă.

Ștafeta împuterniciților: următorul, te rog!

Septembrie 2025 – prezent – cms. șef Decebal Dumitru Drăghiea
– Împuternicit și ulterior desemnat inspector-șef.

Funcția rămâne, în continuare, un fel de scaun de probă, nu un post obținut transparent, prin competiție reală.

Bilanțul unui deceniu: legea e opțională, împuternicirea e regulă

Concluzia, așa cum o sintetizează Sindicatul Europol:
În aproape 10 ani, funcția de inspector-șef al IPJ Mehedinți a fost ocupată aproape permanent prin împuterniciri, în timp ce organizarea de concursuri a fost excepția, nu regula.

Deși Legea 360/2002, art. 27¹⁶ alin. (1), stipulează clar că pe durata a maximum 12 luni (6 luni + prelungire 6 luni) trebuie obligatoriu organizat și desfășurat concursul, la Mehedinți s-a instalat o practică de sfidare sistematică a legii, sub privirea „nevinovată” a IGPR și MAI.

Cum se numește când nu-ți faci treaba? Penal, nu „procedural”

Textul legal citat de Sindicatul Europol nu e interpretabil:

„Polițistul poate fi împuternicit, cu acordul acestuia, pe o perioadă de maximum 6 luni. Prelungirea împuternicirii poate fi dispusă, cu acordul polițistului, pentru maximum 6 luni, perioadă în care sunt obligatorii organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea postului.”

Întrebarea finală, ridicată explicit de Sindicatul Europol, lovește direct:

Cum se numește fapta unui funcționar public care nu își îndeplinește o atribuție de serviciu și cine răspunde pentru neîndeplinirea unei obligații prevăzute expres de lege?

În codul penal și în limbajul comun, astfel de „uitări” nu se numesc nici „proceduri interne”, nici „sincope organizatorice”. Se numesc, la un moment dat, abuz de funcție, neglijență în serviciu sau complicitate prin tăcere.

La IPJ Mehedinți, însă, pare că s-a inventat un nou concept:
„Împuternicire perpetuă cu răspundere difuză” – toți știu că e ilegal, dar nimeni nu e vinovat. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus

Publicat

acum o oră

iunie 6, 2026

Incisiv

Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe

Legea salarizării 153/2017 a fost vândută polițiștilor și militarilor drept „marea reformă”, marele salt spre normalitate. În realitate, a fost împărțită în două etaje:

Etajul 1 – urcarea „din etapă în etapă” până în 2022, spre o grilă-țintă.
Etajul 2 – regimul adevărat, scris negru pe alb la art. 12 alin. (2):
din 2023, salariile de funcție se stabilesc prin înmulțirea coeficientului din anexă cu salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Adică un mecanism viu, logic și simplu:
coeficientul tău × salariul minim la zi = salariul tău de funcție.
Crește salariul minim? Crește și salariul de funcție. Automat. Fără rugăminți, fără pelerinaje la minister, fără „vom analiza în perioada următoare”.

Asta a votat Parlamentul în 2017.
Asta scrie legea.
Asta nu ați văzut niciodată pe fluturaș.

Informațiile privind acest mecanism sunt explicate public inclusiv de Sindicatul Diamantul, care a avut „obrăznicia” de a citi legea până la capăt și de a o raporta la realitate.

Când baza se triplează, dar salariul rămâne la locul lui, ca la muzeu

Acum, să punem cifrele pe masă, nu poveștile.

În 2017, când s-a făcut legea, salariul minim brut era 1.450 lei.
Astăzi este 4.050 lei.
De la 1 iulie 2026 urcă la 4.325 lei.

Baza de calcul, cea de care ar fi trebuit legat salariul de funcție, s-a aproape triplat.

Dacă Legea 153/2017 ar fi fost aplicată integral, așa cum e scrisă:
salariul de funcție al fiecărui polițist și militar ar fi urcat odată cu salariul minim.
Nu după chef, nu după an electoral, nu după „disponibilități bugetare”, ci după o formulă clară:
coeficient × salariul minim în vigoare.

În lumea reală, însă, statul a ales altceva: a înghețat totul în 2022 și a aruncat cheia.

Cum s-a făcut „magia”: salariu viu, transformat în salariu mumificat

An de an, prin ordonanțe și legi făcute pe genunchi, statul a decis că legea se aplică… dar nu chiar.
Salariile au fost blocate la grila gândită pentru anul 2022.

Traducere din birocratic în română:

Coeficientul tău a rămas frumos pe hârtie.
Salariul minim a urcat în lumea reală.
Salariul tău de funcție a fost ținut jos, la nivelul de acum patru ani.

Ce vedeți pe fluturaș nu este rezultatul legii aplicate integral.
Este rezultatul unor „înghețări” succesive, a unei decizii politice reci și calculate:
să nu lase salariul de funcție să urce odată cu salariul minim, deși exact asta scrie în Legea 153/2017.

Diferența dintre cât ar fi trebuit să luați dacă s-ar fi aplicat formula legală și cât luați în realitate — aceea este suma pe care v-a oprit-o statul prin neaplicare.
Nu prin tăieri oficiale, nu prin austeritate declarată, ci printr-un simplu artificiu: „înghețăm la nivelul anului 2022 și gata”.

Acest mecanism al neaplicării este detaliat public de Sindicatul Diamantul, care arată, cu legea în mână, cum a fost oprit salariul din creștere în timp ce baza lui de calcul se umfla.

Rețeta clasică: când nu vrei să aplici o lege, inventezi alta

Șablonul e deja clasic în România:

Faci o lege cu promisiuni mari, grile, coeficienți, ținte „europeane”.
Nu o aplici integral niciodată.
Când lumea începe să observe, scoți o lege nouă, cu:
- „etape”,
- „perioade tranzitorii”,
- „eșalonări”,
- „implementare graduală”.

Și așa, în loc să recunoști că ai sabotat legea veche, vinzi o nouă iluzie:
o altă țintă, împinsă undeva în viitor, la ani-lumină de fluturașul de salariu.

Azi se vorbește din nou despre o altă lege, alte scheme, alt „cadru modern de salarizare”.
Întrebarea pe care o pune, tranșant, și Sindicatul Diamantul rămâne:

Când o lege nu se aplică, soluția corectă este să mai fabrici încă una – sau să o aplici, în sfârșit, pe cea existentă?

Prețurile nu au perioadă de probă. Salariile, da.

În tot acest timp, un singur lucru în România nu știe ce-s alea „etape”, „eșalonări” și „regim tranzitoriu”:
prețurile din magazine.

Ele nu așteaptă să se termine tranziția.
Nu cer aviz de la minister.
Nu se blochează „la nivelul anului 2022”.

Prețurile se aplică integral, în fiecare lună.
Fără ordonanță de urgență. Fără „recalculări”. Fără jocuri de culise.

Salariul de funcție însă, acolo unde legea îl voia legat de realitate (salariul minim), a fost ținut pe loc, deliberat, în timp ce costul vieții a alergat înainte.

Concluzie: Lege pe hârtie, iluzie pe fluturaș

Legea 153/2017, citită până la capăt, îți spune clar:
salariul tău de funcție trebuia să crească odată cu salariul minim.

Realitatea îți spune altceva:
salariul tău a fost închis într-o cușcă numită „nivel 2022”, iar cheia a fost aruncată prin ordonanțe, „înghețări” și jocuri politice.

În timp ce Sindicatul Diamantul arată cu degetul spre articolul de lege care trebuia să-ți protejeze venitul, statul îți arată cu degetul alte promisiuni, alte grile, alt viitor.

Pe scurt:
Legea era gândită să fie un mecanism viu.
Guvernanții au transformat-o într-un tablou mort, agățat pe perete, în timp ce fluturașul tău de salariu rămâne, lună de lună, dovada unei neaplicări premeditate. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Featured

Specialiști „din pix” în energia eoliană: CERONAV, prins de Curtea de Conturi cu pregătiri fictive pentru experți internaționali

Publicat

acum 2 ore

iunie 6, 2026

Incisiv

„Apucături mioritice” la un centru cu pretenții internaționale

Curtea de Conturi a descoperit că Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale (CERONAV) Constanța, aflat în subordinea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a „format” specialiști în energia eoliană doar pe hârtie.
Potrivit dezvăluirilor publicate de Cotidianul Național, sub semnătura Claudiei Marcu, mai multe persoane au fost trecute ca absolvenți de cursuri internaționale, fără să fi participat vreodată la pregătire. Practica a afectat grav credibilitatea centrului pe plan internațional, în condițiile în care vorbim despre instruiri esențiale pentru siguranța muncii la înălțime, proceduri de salvare și manevrarea în siguranță a sarcinilor grele.

Absolvenți „invizibili”: în WINDA, dar nu și în sălile de curs

Controlul Curții de Conturi a vizat perioada 2024–2025 și cursurile pentru turbine eoliene organizate de CERONAV. Inspectorii au constatat înscrierea, în platforma internațională WINDA – baza de date oficială a Global Wind Organization (GWO) pentru personal calificat în industria eoliană – a unor persoane care:

nu au participat fizic la cursurile GWO;
nu apar pe listele de prezență și în cataloage;
nu figurează în baza de date internă a CERONAV;
în unele cazuri nici măcar nu au plătit taxele aferente cursurilor.

Din cele 13 persoane verificate, 8 au fost înregistrate ca absolvenți și înscrise în WINDA, deși în realitate nu au trecut prin procesul de formare, se arată în constatarea Curții de Conturi, citată de Cotidianul Național.

Nici cursuri, nici bani: pregătire zero, factură neplătită

Situația este agravată de faptul că o parte dintre „absolvenți” nici măcar nu au achitat contravaloarea cursurilor. Curtea de Conturi notează că:

6 din cei 8 beneficiari nu au plătit taxele, în sumă totală de 14.197 lei;
ceilalți 2 au beneficiat de gratuitate, fiind angajați ai CERONAV, cu contracte de muncă pe perioadă nedeterminată.

Cursurile GWO, organizate în baza unor standarde internaționale (9 standarde, 28 de module de specialitate), sunt puse la dispoziție prin platforma electronică GWO și livrate de experți ai CERONAV. În mod normal, doar parcurgerea integrală a acestor module permite înscrierea în WINDA.

Cursuri opționale, certificate globale: cum funcționează sistemul GWO/WINDA

Cursurile GWO sunt opționale și sunt organizate de CERONAV în baza unei acreditări acordate de INTERTEK INDUSTRY SERVICES ROMÂNIA SRL, firmă la rândul ei acreditată de Global Wind Organization.
GWO administrează baza de date WINDA (Wind Industry Database), platformă globală care gestionează și verifică calificările lucrătorilor din industria eoliană.

Standardele internaționale publicate de GWO nu impun emiterea unor certificate tipărite; este suficientă înscrierea în WINDA. Pentru angajatori, verificarea se face online, direct în această bază de date. Cu alte cuvinte, odată înscris în WINDA, un lucrător este tratat ca fiind calificat la nivel internațional.

Curtea de Conturi: înscrieri ilegale, riscuri majore de siguranță

Curtea de Conturi concluzionează că CERONAV a înscris ilegal persoane în WINDA, oferindu-le, de facto, acces la piața globală de muncă în domeniul turbinelor eoliene, fără ca acestea să fi parcurs pregătirea obligatorie.

Raportul avertizează că lipsa cunoștințelor poate genera:

incapacitatea de a reacționa corect în situații critice;
riscuri majore pentru siguranța persoanelor;
consecințe juridice și economice semnificative.

Pe plan calitativ, Curtea notează efecte negative asupra bunei gestiuni financiare și asupra climatului de legalitate și credibilitate a cursurilor CERONAV – un centru care ar fi trebuit să fie reper de profesionalism în formarea personalului de specialitate.

Ce ar fi trebuit să învețe „specialiștii” din dosare

Cursurile GWO vizate de controlul Curții de Conturi sunt dedicate personalului din industria energiei eoliene, inclusiv offshore, și au ca scop:

prevenirea accidentărilor la ridicarea, transportul, împingerea sau tragerea sarcinilor grele;
reducerea riscurilor asociate cu lucrul în medii periculoase;
asigurarea procedurilor corecte de lucru și de salvare în situații de urgență;
formarea în tehnici de legare a sarcinilor, în funcție de greutate, centru de greutate și formă;
utilizarea semnelor standard internaționale pentru ghidarea macaralei și coordonarea în siguranță a ridicării sau coborârii materialelor.

În lipsa parcurgerii efective a acestor module, așa-zișii „specialiști” sunt validați doar scriptic, dar lipsiți de pregătirea practică esențială pentru activitatea la înălțime și în condiții de risc crescut.

Imaginea României, subminată în industria eoliană

Dezvăluirile prezentate de Cotidianul Național și confirmate de constatări ale Curții de Conturi ridică semne de întrebare asupra modului în care un centru național de pregătire, cu acces la platforme și certificări internaționale, a gestionat un domeniu extrem de sensibil: siguranța în industria eoliană.

„Apucăturile mioritice” descrise în articolul Claudiei Marcu nu afectează doar reputația CERONAV, ci riscă să compromită credibilitatea României în fața partenerilor internaționali, într-un sector strategic pentru tranziția energetică și pentru piața muncii specializate.

Citeste in continuare

Exclusivacum 2 zile

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

Exclusivacum 22 de ore

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

Exclusivacum 3 zile

BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)

Exclusivacum 22 de ore

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

Exclusivacum 3 zile

PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!

Exclusivacum 2 zile

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

Exclusivacum 3 zile

EXPORTATORII DE TEROARE: DE LA „COLONIA PENALĂ” A LUI NAN DE LA COCA – COLA DIN PLOIEȘTI, LA JOCURILE DE CULISE ALE LUI MOLDOVAN ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Exclusivacum 3 zile

ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp

Ziarul Incisiv de Prahova

Conducerea Poliției Române raspunde acuzațiilor nefondate, din spațiul public

Iti recomandam

Exclusiv

IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate

Exclusiv

Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus

Legea vie care a fost băgată la morgă cu ordonanțe

Când baza se triplează, dar salariul rămâne la locul lui, ca la muzeu

Cum s-a făcut „magia”: salariu viu, transformat în salariu mumificat

Rețeta clasică: când nu vrei să aplici o lege, inventezi alta

Prețurile nu au perioadă de probă. Salariile, da.

Concluzie: Lege pe hârtie, iluzie pe fluturaș

Featured

Specialiști „din pix” în energia eoliană: CERONAV, prins de Curtea de Conturi cu pregătiri fictive pentru experți internaționali

„Apucături mioritice” la un centru cu pretenții internaționale

Absolvenți „invizibili”: în WINDA, dar nu și în sălile de curs

Nici cursuri, nici bani: pregătire zero, factură neplătită

Cursuri opționale, certificate globale: cum funcționează sistemul GWO/WINDA

Curtea de Conturi: înscrieri ilegale, riscuri majore de siguranță

Ce ar fi trebuit să învețe „specialiștii” din dosare

Imaginea României, subminată în industria eoliană

Aveți un PONT?

Știri calde

IPJ Mehedinți – Fabrica de imputerniciți. Concursul? O legendă urbană cu tenta de ilegalitate

Cum a omorât Statul Legea 153/2017 cu pixul: autopsia unui salariu „înghețat” la minus

Alchimia norilor si mafia antigrindina: Cum a inventat statul român racheta care „împușcă” legile și bugetul înainte să apară dovezile

Permis cu pile, justiție la mișto: Pîrvu Leonard, examinatorul cu ‘prieteni procurori’, IPJ Prahova și noua miliție care vrea să bage presa în gard. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (V)

Confirmarea unei investigații Incisiv de Prahova: Penitenciarul Ploiesti si Berceni – groapa de gunoi– groapa morală. Comisarul „apt limitat” Matei, de la inimioare pe Instagram la molozul de un milion de euro

Marea țeapă a Legii 153: Cum a reușit Statul să transforme salariile polițiștilor într-o glumă de prost gust

Marea scamatorie a legii-fantomă: Cum a evaporat statul salariile polițiștilor sub privirile blajine ale Parlamentului

Pata neagră a sponsorului la Boldești-Scăeni: cum un „golan corporatist” și un primar de provincie transformă fotbalul într-o republică a pilelor

Duster cu număr de botez: Împuternicitul Ginel Preda își plimbă familia pe banii fraierilor, în timp ce Guvernul taie din lefuri. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (IV)

Marele Panopticon cu epoleți: Cum ne-au vândut intimitatea pe 320 de milioane de euro, în timp ce spitalele mor de inaniție

Norma de hrană, băgată la tocat: cum vrea ministrul Pîslaru să facă impozabil și aerul pe care-l respiră polițiștii și militarii

O nouă eră în împuternicirile polițienești: IPJ Ialomița, inspectoratul care fuge de concurs ca dracul de tămâie

ANTIGRINDINA: Milionul fantomă de hectare protejate. Cum a împușcat statul norii pe hârtie și a ratat culturile din câmp

BMW-urile în gard, legea la fereastră: „Grădinița de cadre” IPJ Prahova și SRPCIV, fabrica de haos pe roți (III)

PATA NEAGRĂ PE OBRAZUL CORPORATIST: CUM UN „AMOREZ” DE PUTERE FACE DE RÂS O COMPANIE SERIOASĂ ÎN MLAȘTINA NEPOTISMULUI DIN BOLDEȘTI-SCĂENI!

Partener media exclusiv

Parteneri

Top Articole Incisiv