Connect with us

Featured

Conducerea Poliției Române raspunde acuzațiilor nefondate, din spațiul public

Publicat

acum 4 ani

pe

Având în vedere acuzațiile nefondate, din spațiul public, pentru a clarifica toate aspectele referitoare la procedura de achiziție de autospeciale pentru Rutieră și pentru a prezenta oportunitatea, legalitatea și transparența achiziției, la data de 26 septembrie 2022, conducerea Poliției Române a organizat o conferință de presă.
În cadrul conferinței, au fost transmise următoarele:
La nivelul Poliției Române, sunt în derulare mai multe proiecte care au drept scop îmbunătățirea capacității de intervenție, factor esențial în oferirea unui serviciu polițienesc calitativ cetățenilor.
Societatea este într-o continuă schimbare, iar mijloacele folosite de cei care încalcă legea sunt permanent îmbunătățite și diversificate. În acest sens, pentru a-i combate eficient pe aceștia și a asigura cetățenilor un nivel crescut de siguranță, este necesar ca Poliția Română să fie într-o continuă dinamică, în ceea ce privește dotarea polițiștilor cu mijloace de protecție, precum și de mobilitate.
Tocmai de aceea, în ultimii ani s-au achiziționat mai multe capabilității logistice, inclusiv loturi de autovehicule destinate activităților specifice polițienești.
Printre proiectele care au vizat îmbunătățirea mobilității, la nivelul Poliției Române:
– întărirea capacității administrative și operaționale a structurilor de luptă împotriva traficului de droguri și terorismului – autovehicule BMW (cutie 8+1);
– operaționalizarea structurilor de poliție pentru protecția animalelor, nou înființate – autovehicule Ford (cele prevăzute cu cutie automată au 10+1 trepte).
În toate achizițiile, au fost folosite, în principal, fonduri nerambursabile.
Prin achiziționarea de autospeciale se urmărește sporirea capacității Poliției Rutiere de a răspunde cerințelor sociale actuale, respectiv o reacție promptă, sigură și eficientă, în concordanță cu intenția de creștere a capabilității tehnice a poliției de depistare și de oprire pentru control a autovehiculelor și a ocupanților acestora, aspecte operative ce sunt de cele mai multe ori elemente asociate riscului profesional și în directă legătură cu siguranța celorlalți participanți la trafic.
Industria auto este într-o continuă dezvoltare, iar autovehiculele noi au performanțe din ce în ce mai ridicate, astfel că este necesar ca Poliția Rutieră, prin specificul activităților pe care le desfășoară, să se alinieze la standardele actuale.
Pentru stabilirea criteriilor de performanță pe care ar trebui să le întrunească autospecialele de poliție rutieră, s-a avut în vedere alegerea unor tehnologii cât mai avansate, cu emisii reduse, ținând cont, atât de eficiență și fiabilitate, sub toate aspectele, pe durata de exploatare, cât și de modul de utilizare operativă.
Din nefericire, România se regăsește pe un loc fruntaș în Europa, în ceea ce privește accidentele rutiere și persoanele decedate în urma acestor tragice evenimente.
Astfel că, toate aceste achiziții, fie că vorbim de autospeciale, fie că vorbim de camere de supraveghere și monitorizare a traficului rutier, au un singur scop: Reducerea riscului rutier și salvarea de vieți umane!
Pentru îmbunătățirea siguranței rutiere, sunt în derulare, la nivelul Direcției Rutiere, 2 proiecte, în valoare de aproximativ 32 de milioane de euro.
De asemenea, Poliția Română este în perioada de accesare pentru alte 3 proiecte. În cadrul acestora, printre altele, poliția rutieră va beneficia inclusiv de suport aerian prin achiziția a 4 elicoptere.
Prin proiectul Educație Rutieră – Modelarea factorului uman, prin responsabilizarea participanților la trafic, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră, în prima parte a acestui an, a fost prezentată public recepția și predarea, în teritoriu, a celor 45 de Laboratoare de Educație Rutieră (marca FORD), proiect demarat în anul 2017.
În anul 2017, a fost demarat un proiect privind achiziția a 300 de autospeciale, 250 de aparate radar tip pistol, 44 de aparate Drug Test, precum și 4.000 de tablete, necesare activităților Poliției Rutiere.
Procedura de achiziție a acestor mijloace tehnice și autovehicule s-a desfășurat în condiții de legalitate, conform cadrului incident achizițiilor publice.
Demararea procedurilor pentru stabilirea specificațiilor tehnice a avut loc în anul 2018, având la bază nevoia polițiștilor din teren. Aceste specificații răspund noilor realități ale societății, și, bineînțeles, sunt aliniate standardelor europene, respectiv al altor Poliții din Europa, precum Marea Britanie, Franța, Italia, Polonia și Elveția (tot BMW, cu 8+1 trepte).
Un alt exemplu similar îl reprezintă achiziția din acest an a colegilor polițiști din Cehia, țară care are producția locală de Skoda, care au contractat, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră, peste 70 de autovehicule marca BMW cu o cutie 8+1.
De mai multe ori au fost exprimate solicitări și chiar nemulțumiri la adresa instituției, pentru dezvoltarea capacității de mobilitate, prin achiziționarea de noi mașini.
În cadrul derulării proiectului, procedurile de achiziție au fost realizate în etape.
Pentru contractarea autoturismelor, prima procedură a fost inițiată în anul 2021, când nu s-a înscris niciun operator economic, deși existau cel puțin 4 producători care îndeplineau cerințele, în ceea ce privește specificațiile tehnice.
Având în vedere acest lucru, ulterior, procedura a fost reluată, având aceleași specificații tehnice cu cele de la prima procedură, din anul 2021. Diferența între cele două proceduri a fost dată de numărul de autovehicule lansat în achiziție de la 300 la 600 și creșterea valorii estimată pe unitate cu aproximativ 5.000 de euro, ca urmare a evoluției pieței.
Și la această nouă procedură – licitație deschisă, 4 producători auto îndeplineau specificațiile tehnice. Un singur distribuitor s-a înscris, iar, în urma analizării ofertei depuse, a fost declarat câștigător.
Astfel, a fost semnat un acord cadru, pentru un minim de 300 și un maxim de 600 de autoturisme marca BMW, seria 3, 4×4, la un preț per unitate de numai 32.000 de euro, fără TVA, având în vedere că prețul de catalog este de peste 38.600 de euro, fără TVA.
Iar în cei 32.000 de euro, intră și dotări specifice muncii de poliție, de aproximativ 4.000 de euro, respectiv, rampă, colantare, baterie suplimentară, precum și un set de anvelope de iarnă.
Istoric dotare Poliția Română
Flota Poliției Române este de peste 14.000 de autovehicule. Dintre acestea, 83% reprezintă autovehicule autohtone. În perioada 2017 – 2021, la nivelul Poliției Române, au fost achiziționate 613 autospeciale, cu performanțe ridicate, restul de 8.300 fiind autospeciale de la producător autohton, respectiv Dacia, fiecare dintre aceste achiziții fiind pentru un anumit specific al muncii de poliție.
În cele 613 autospeciale, au fost achiziționate mărci precum Mercedes, Ford, Volkswagen și BMW. Autoturismele marca BMW achiziționate au cutie de viteze 8+1.
Astfel, Poliția Română achiziționează autospeciale de la orice producător care se înscrie la o procedură de achiziție și nu este favorizat nimeni, așa cum fals s-a vehiculat în spațiul public.
De asemenea, ultima achiziție importantă, în anul 2020, a fost de autovehicule Dacia, peste 4.600, care aveau un anumit specific, iar achiziția din prezent, de BMW-uri are un alt specific, care corespunde necesităților actuale, aliniindu-se astfel celorlalte Poliții Europene.
Istoric dotare Poliția Rutieră
În ceea ce privește dotarea Poliției Rutiere cu autospeciale, aceasta constă în 55 autospeciale marca Audi (dintre care 17 cu anul de fabricație 2002-2005 și 38 cu anul de fabricație 2015), 851 – Dacia Logan – fabricație 2004-2020, Dacia Duster – 306, fabricație 2012-2021, 397 VW Polo, fabricație 2015, iar BMW – 5, fabricație 2009 și 1 fabricație 2004.
Ultimele 4 achiziții importante de auto de producție străină, în ceea ce privește structurile de Poliție Rutieră, au fost:
– în anul 2001, atunci când au fost luate autovehicule marca VW Passat, dintre care doar 59 mai sunt în uz.
– în anul 2015, atunci când au fost achiziționate 397 de autovehicule marca VW polo;
– în anul 2015, atunci când au fost achiziționate 38 de autovehicule marca Audi;
– în anul 2022, atunci când au fost achiziționate 45 de autovehicule marca Ford – Transit.
Achiziția de autovehicule marca BMW
Obiectivul general al proiectului este creșterea gradului de siguranță rutieră și scăderea numărului persoanelor decedate în accidentele de circulație, prin dotarea corespunzătoare a structurilor de poliție rutieră.
Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, caracteristicile tehnice variabile, pentru autospecialele ce urmează să fie achiziționate în proiect, sunt menționate ca fiind minime și nu limitative sau exclusive:
Cilindree: minim 1.900 cm3; Cutia de viteze: automată; Trepte de viteză: minim 8+1; Putere maximă: minim 130 kW(184 de CP); Cuplu: minim 290 Nm.
În cadrul proiectului, se urmărește achiziționarea de autospeciale, precum și a 250 de cinemometre laser de măsurare a vitezei, radar tip pistol, acestea formând împreună un sistem mobil de supraveghere, cu rolul de a urmări si de a opri autovehiculele ce rulează cu viteză excesivă, cu o valoare estimată per bucată de 14.000 de euro, fără TVA.
De asemenea, tot în cadrul acestui proiect, se vor achiziționa 44 de aparate DrugTest, cu o valoare estimată pe bucată de 8.800 de euro, fără TVA.
Necesitatea achiziției de astfel de auto, cu aceste specificații, este în corelare cu parcul auto al României, care, raportat la anul 2017, a fost într-o continuă creștere.
Odată cu retragerea taxei de timbru la înmatriculare, numărul de autoturisme a crescut, înmatriculând-se foarte multe autovehicule puternice, respectiv cu o capacitate cu minim 2000 cm3.
Spre exemplu, la 1 ianuarie 2017 existau înmatriculate aproximativ 348.000 de autoturisme cu o capacitate cilindrică de minim 2000 cm3, iar la 1 noiembrie 2017 numărul acestora a crescut cu peste 90 de mii de unități, ceea ce reprezintă o creștere cu 25%.
La acel moment, la nivel național, în dotarea structurilor de poliție rutieră, existau 96 de autovehicule cu o capacitatea cilindrică de minim 2.000 cm3 ceea ce reprezenta aproximativ 6% din totalul parcului auto al Poliției Rutiere, iar majoritatea cu o vechime de peste 15 ani.
Trebuie menționat faptul că, la data efectuării analizei, respectiv 2017, structurile poliției rutiere din 7 județe nu aveau niciun autovehicul funcțional din această categorie.
De asemenea, în anul respectiv, au fost înregistrate peste 2.500 de sancțiuni pentru nerespectarea indicațiilor polițiștilor rutieri, iar în cele mai multe cazuri aceștia au fost nevoiți să efectueze urmărirea autovehiculelor, ceea ce a condus la ideea că este absolut necesară dotarea poliției rutiere cu autovehicule puternice.
Totodată, s-a avut în vedere, pe lângă capacitatea cilindrică minimă mai sus menționată și numărul de rapoarte ale cutiei de viteză, respectiv 8+1 trepte automată.
În motivarea acestei alegeri, s-a avut în vedere creșterea eficienței pentru faptul că aceste cutii funcționează mai eficient în priză directă, datorită timpilor de schimbare a treptelor foarte mici, cuplul motor este permanent la valori mari și un consum de combustibil menținut în parametri, raportat la exploatarea operativă.
În aceste condiții, la momentul întocmirii caracteristicilor tehnice, s-a efectuat o prospectare a mărcilor existente pe piață, identificându-se 4 producători de autovehicule care se încadrau în specificațiile tehnice respective de la acel moment, dar trebuie avută în vedere și evoluția în timp din punct de vedere tehnic a capacităților constructive ale autovehiculelor.
PROCEDURA DE ACHIZIȚIE
Aceste autospeciale sunt achiziționate în cadrul unor proiecte, de către Poliția Română, care este autoritatea contractantă, în calitate de ordonator secundar de credit.
Prima procedură de achiziție a fost inițiată în anul 2021, pentru 300 de autovehicule de poliție rutieră, termenul de depunere a ofertelor fiind stabilit pentru data de 25 noiembrie 2021, astfel încât, la data de 26 noiembrie 2021, procedura a fost anulată ca urmare a faptului că nu a fost înregistrată nicio ofertă, deși pe piață existau 4 producători auto, care respectau specificațiile tehnice prevăzute.
Pentru reluarea acesteia, s-au analizat aspectele ce creează dificultăți furnizorilor de autovehicule (lipsa componentelor electronice, lipsa cotațiilor de preț, a cotelor de producție, incertitudinea termenelor de livrare, etc.), coroborat cu faptul că bugetul alocat acestor autovehicule a fost determinat în anul 2019, la nivelul Poliției Române s–a stabilit majorarea valorii estimate de la 26.000 la 32.000 de euro fără TVA, precum și creșterea numărului de autovehicule de la 300 la 600.
În acordul cadru a fost prevăzut un minim de 300 de autospeciale și un maxim de 600, pentru o perioadă de 24 de luni.
Astfel, în anul 2022, procedura de achiziție a fost reluată, fiind stabilit ca termen de depunere a ofertelor data de 30 iunie 2022, dată până la care a fost înregistrată o singură ofertă.
Procedura de achiziție a fost finalizată la data de 29 iulie 2022, fiind declarată câștigătoare oferta distribuitorului S.C. AUTOMOBILE BAVARIA S.R.L., care a îndeplinit toate condițiile de eligibilitate, tehnice și financiare stabilite prin documentația de atribuire.
Autoturismele BMW puteau fi ofertate de orice alt distribuitor, din țară sau străinătate.
În data de 16 august 2022, a fost încheiat acordul–cadru cu operatorul economic menționat pentru o cantitate maximă estimată de 600 de autovehicule de poliție rutieră, iar, în baza acestuia, s–a perfectat, la data de 12 septembrie 2022, primul contract subsecvent pentru furnizarea a 100 de autovehicule de poliție rutieră, cu termen de livrare 270 de zile.
Prețul unitar al tipului de autovehicul ofertat pe toata durata de 24 de luni a acordului–cadru este de 32.000 de euro, fără TVA.
În acest preț de 32.000 de euro, fără TVA, sunt incluse dotări suplimentare – rampă de avertizare acustico–optică, inscripționarea specifică, acumulator suplimentar, precum și un set de anvelope de iarnă, în condițiile în care configuratorul producătorului generează un preț minimal de 38.600 de euro, fără TVA (preț în care nu sunt incluse dotările la care am făcut anterior referire, în valoare de aproximativ 4.000 de euro).
Pe toată durata derulării procedurii de achiziție, Poliția Română a beneficiat de verificarea observatorilor Agenției Naționale de Achiziții Publice, care, la finalizarea evaluării, au emis ,,avizul conform necondiționat final”–fără de care nu era posibilă semnarea Acordului–Cadru.
De asemenea, la nivelul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, nu a fost înregistrată nicio contestație la cele 2 proceduri organizate de Poliția Română prin care să fie criticate anumite cerințe impuse prin documentația de atribuire sau rezultatul aplicării procedurii de achiziție.
CERINȚA TEHNICĂ REFERITOARE LA CUTIA DE VITEZE :
Referitor la cerința privind transmisia autovehiculului, facem precizarea că aceasta a avut ca scop obținerea unui tip de autovehicul cu performanțe ridicate din punct de vedere al tracțiunii și implicit al manevrabilității în condiții de deplasare în regim prioritar, cu asigurarea unui grad ridicat de rapiditate și siguranță activă și pasivă pentru polițiști.
Din punct de vedere al tracțiunii, cu cât cutia de viteze are mai multe trepte, cu atât caracteristica este mai apropiată de cea ideală, asigurându-se adaptarea cuplului motorului în funcție de variația rezistențelor la înaintare.
Calitățile dinamice ale unui autovehicul se apreciază prin indicatorii săi de performanță (cuplu motor, cai putere, forță de tracțiune), ce caracterizează capacitatea maximă de accelerare, viteză de deplasare, urcare a pantelor, manevrabilitate, etc.
Cerința respectivă, atât la momentul definirii proiectului tehnic necesar accesării finanțării (anul 2020), cât și în prezent a fost și este îndeplinită de minim 4 producători de autovehicule, neputând fi considerată o condiție restrictivă, conduita/decizia adoptată de furnizorii de autovehicule cu privire la participarea la proceduri de achiziție fiind exclusiv în sarcina acestora, oferta reprezentând, în accepțiunea Legii nr. 98/2016 privind achizițiile publice, actul juridic prin care operatorul economic își manifestă voința de a se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziție publică.
Potrivit inginerului-șef de transmisii al Ford Motor Company, o cutie de viteze cu mai multe trepte asigură o accelerare performantă la plecarea de pe loc, iar treptele superioare contribuie la asigurarea unei economii mai bune de combustibil în condiții de exploatare intensă, precum și creșterea duratei de viață a motorului.
Astfel, cerința referitoare la cutia de viteze a fost stabilită avându-se în vedere și faptul că acest tip de autovehicul se estima că va intra în dotarea structurilor de poliție rutieră la o distanță de 3 ani față de data accesării finanțării și cu luarea în considerare a faptului că autovehiculele respective urmează a fi exploatate între 8 și 10 ani, de la data recepționării.
PROIECT
La nivelul Inspectoratului General al Poliției Române se află în implementare proiectul „Dezvoltarea unui sistem mixt mobil de monitorizare a traficului rutier privind încălcarea regulilor de circulație” finanțat prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020, Axa Prioritară 2: Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient, Obiectiv Specific: Creșterea gradului de siguranță și securitate pe toate modurile de transport și reducerea impactului transporturilor asupra mediului. Perioada de implementare: 1 iulie 2021 – 31 decembrie 2023.
Proiectul a fost depus în cadrul apelului de proiecte Cod POIM/49/2/5/Creșterea gradului de siguranță și securitate pe toate modurile de transport și reducerea impactului transporturilor asupra mediului, lansat la data de 30 mai 2016 în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014 – 2020 (POIM), de către Autoritatea de Management (Ministerul Fondurilor Europene), apel relansat în 9 mai 2017.
OS 2.5. finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDR vizează implementarea măsurilor care contribuie la îmbunătățirea siguranței traficului și securității transporturilor, în conformitate cu strategiile naționale în domeniu și cu planurile de dezvoltare urbană.
Principalul rezultat urmărit prin promovarea investițiilor prevăzute în cadrul OS 2.5 este: un număr redus de accidente pe toate modurile de transport și în special un număr redus de decese, rezultate în urma accidentelor rutiere.
În acest context, I.G.P.R. a avansat o propunere de proiect spre finanțare prin POIM, pentru creșterea gradului de siguranță rutieră, proiectul propus spre finanțare urmând să întărească capabilitățile, precum și capacitatea de acțiune a Poliției Române, contribuind semnificativ la creșterea calității serviciilor oferite comunității.
Demersurile pentru depunerea propunerii de proiect au fost începute în anul 2017, prin discuții purtate la nivelul M.A.I. și M.T. (Organismul Intermediar pentru Transport), entitate desemnată de către Autoritatea de Management pentru a gestiona proiectele de transport din cadrul POIM 2014 – 2020. Aceste discuții au vizat, în principal, stabilirea eligibilității I.G.P.R. (prin Direcția Rutieră), conform Ghidului Solicitantului, de a depune proiecte de investiții în cadrul acestui apel.
Costul unei autospeciale este de 32.000 de euro, fără TVA, preț în care sunt incluse accesorii necesare muncii de poliție. Prețul de catalog al acestei mașini, bineînțeles, fără dotările amintite, este de peste 38.600 de euro, fără TVA.
Având în vedere cele prezentate mai sus, precum și munca, implicarea, determinarea și corectitudinea polițiștilor, este clar că speculațiile din spațiul public ale unor reprezentanți sindicali sunt total nefondate și aduse în discuție cu rea-credință, astfel încât să aducă grave prejudicii de imagine instituției și menite să știrbească din încrederea cetățenilor în Poliția Română.
Astfel, procedurile de achiziție publică respectă principiile oportunității, legalității și transparenței. Oricând, toate documentele pot fi puse la dispoziția instituțiilor abilitate, pentru verificare.
La fiecare achiziție pe care a făcut-o Poliția Română, fie ca vorbim de mașini, de armament, au existat contestatari care au aruncat în spațiul public informații false sau trunchiate, suspiciuni și teorii ale conspirației.
De fiecare dată s-a dovedit contrariul acestor speculații, demonstrându-se legalitatea acestor achiziții.
Astăzi au fost în discuție mașinile BMW. Dacă licitația era câștigată de un alt producător, cu certitudine erau aceleași voci care criticau achiziția respectivă.
La finalul conferinței, Inspectorul General al Poliției Române, chestor principal de poliție Benone-Marian MATEI, a transmis: ,,Vom continua să fim transparenți, să implementăm planurile de management pentru sporirea performanței în activitățile curente ale polițiștilor și vă asigur că nu ne vom lăsa intimidați de încercările de discreditare, din păcate, din ce in ce mai frecvente, dintr-un singur motiv: siguranța cetățenilor și îndeplinirea misiunilor noastre legale nu sunt facultative pentru Poliția Română!”
Precizări: Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
Publicația IncisivdePrahova.ro pune la dispoziția persoanelor interesate DREPTUL la REPLICA prin intermediul următorului email:
incisiv.national@gmail.com
.....
Articole pe aceiasi tema:

Exclusiv

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

Publicat

acum 21 de ore

pe

iulie 22, 2026

De

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor

În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o reformă curajoasă și nici printr-un lider vizionar, ci printr-un spectacol grotesc: Curtea Constituțională a anulat integral primul tur al alegerilor prezidențiale. Motivul oficial: TikTok s-a transformat, potrivit autorităților, în armă de manipulare hibridă în favoarea candidatului suveranist Călin Georgescu.

Nu mitinguri fraudate, nu saci de voturi dispăruți, nu buletine tipărite în garaj. Nu. Algoritmi, boți și „actori ostili externi”.
Democrația românească nu ar fi căzut la urne, ci în feed-ul de TikTok.

Documentele declasificate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și rapoartele SRI, SIE, STS au completat tabloul oficial: mecanismele de moderare ale TikTok au eșuat în a marca și trata corect conținutul electoral, permițând o amplificare artificială, disproporționată, a unui singur candidat în raport cu restul.

Întrebarea care arde însă dincolo de comunicate și rapoarte este simplă:
Când aperi democrația și când, de fapt, o confisți în numele „securității naționale” și al „integrității procesului electoral”?

Bruxelles-ul moralist: „Vă protejăm de voi înșivă, prin algoritmi curați”

Versiunea oficială de la București și Bruxelles este bine împachetată: România ar fi fost victima unei operațiuni hibride, iar statul – ghidat de lumina regulamentelor europene și a Actului privind Serviciile Digitale (DSA) – ar fi intervenit eroic.

Pe limbaj de pamflet, rețeta arată așa:
– algoritmul devine noul bau-bau;
– DSA devine noua bâtă de „igienizare a discursului”;
– iar cetățeanul este considerat prea slab pentru a discerne singur, deci trebuie „protejat” prin ștergeri, limitări, etichetări și, la nevoie, prin anularea votului.

Așa se naște doctrina de „democrație defensivă”: dacă nu iese cine trebuie, înseamnă că au greșit algoritmii, nu partidele.

Washington-ul nervos: Congresul descoperă „exportul de cenzură” made in UE

Ceea ce părea o criză internă românească a devenit, peste ocean, probă într-un dosar mult mai mare. Sub conducerea lui Jim Jordan (R-OH), președintele Comisiei Judiciare a Camerei Reprezentanților, Congresul SUA a început să scormonească în culisele relației dintre Comisia Europeană și giganții tech.

Din scrisorile oficiale și citațiile transmise către TikTok, Meta și celelalte mari platforme online (a se vedea corespondența publicată de Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților), reiese, potrivit lui Jordan, că:

  • companiile de tehnologie au pus la dispoziția Congresului mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și cu statele membre ale UE;
  • aceste documente indică, în viziunea Comisiei Judiciare, amploarea unei campanii globale de cenzură orchestrate de Bruxelles;
  • UE ar fi constrâns platformele să elimine discurs legal, să-și rescrie politicile de moderare la nivel global și să impună restricții de exprimare nu doar pentru europeni, ci și pentru utilizatorii americani;
  • în loc să-și revizuiască abordarea, Comisia Europeană ar părea că își dublează eforturile de cenzură, încercând în același timp să le ascundă de public;
  • până în prezent, Comisia Europeană nu a reușit să formuleze, în percepția anchetatorilor din Congres, o respingere convingătoare a dovezilor prezentate.

În acest decor, România devine cazul-șoc:
țară membră UE, alegeri anulate, rețea socială chineză, „actori ostili externi” – o combinație perfectă pentru a arăta cum se îmbină cenzura politică, geopolitica și ingineria algoritmică.

Mesajele care se autodistrug: „transparența” UE intră pe Signal și dispare

În martie 2026, ancheta Congresului SUA a făcut un salt exploziv. Au fost emise citații oficiale (subpoenas) către TikTok, Meta, Alphabet, Microsoft, OpenAI, xAI și alți giganți, după ce a apărut numele lui Prabhat Agarwal, șeful echipei de aplicare a DSA în cadrul Comisiei Europene.

Potrivit documentelor invocate public de Comisia Judiciară, Agarwal le-ar fi sugerat colegilor să folosească aplicații de mesagerie criptată cu funcții de auto-ștergere (precum Signal) atunci când se comunică dispoziții sensibile către reprezentanții platformelor online și către responsabili de la nivel național din statele membre.

Concluziile provizorii formulate de Comisia Judiciară a Congresului SUA:

  • Obstrucționarea anchetei: oficiali europeni ar fi încercat să-și șteargă urmele, făcând dificilă reconstituirea presiunilor puse pe companiile tech;
  • Cenzura extrateritorială: prin amenințarea cu amenzi până la 6% din cifra de afaceri globală, DSA devine, din perspectiva Congresului, o ghilotină financiară care împinge platformele să limiteze discursul politic inclusiv pentru utilizatorii americani, ocolind Primul Amendament.

Pe scurt: reglementăm în numele „transparenței”, dar vorbim pe canale care își șterg singure memoria. Iar România este primul loc unde efectele acestui dans opac se văd direct în urne.

România, prinsă la mijloc între două dogme care nu se suportă

Dincolo de jargonul juridic, conflictul este de fapt unul între două dogme politice ireconciliabile:

  1. Dogma Bruxelles-ului: „Democrația trebuie apărată, dacă e nevoie, chiar de deciziile propriilor cetățeni, cu ajutorul experților, al regulatorilor și al algoritmilor controlați.”
  2. Dogma Washington-ului (aripa Jordan): „Libertatea de exprimare este aproape absolută; cine controlează moderarea și penalizează discursul face cenzură politică, nu protecție democratică.”

Cazul alegerilor din România este transformat în afiș de campanie pentru ambele tabere:

  • Pentru Comisia Europeană și autoritățile de la București, România devine demonstrația practică a faptului că, fără intervenție fermă, algoritmii și campaniile obscure pot deturna votul.
  • Pentru Congresul SUA, România este proba vie că, sub pretextul „combaterii dezinformării”, un aparat birocratic poate legitima anularea votului popular atunci când rezultatul nu convine.

Utilizatorul român, captiv într-o bulă filtrată, cu buletin și buletin de vot

Pentru România, efectele se simt pe trei niveluri majore:

  1. Credibilitate instituțională: Rapoartele serviciilor secrete și decizia Curții Constituționale se află sub lupa unei investigații externe. Dacă ancheta Congresului SUA va sugera că deciziile de moderare ale TikTok au fost influențate sau deturnate de canale neoficiale ale unor oficiali europeni, legitimitatea anulării alegerilor riscă să se prăbușească, transformând „apărarea democrației” în abuz transnațional de putere.
  2. Subordonare tehnologică: Platformele sociale aplică deja setări și filtre speciale pentru spațiul european. Utilizatorul român riscă să trăiască într-o bulă informațională puternic filtrată, în care ceea ce nu trece de grila reglementatorilor nu mai apare în feed – nu pentru că nu există, ci pentru că a fost etichetat ca „risc”, „dezinformare”, „conținut problematic”.
  3. Precedent electoral periculos: Reluarea alegerilor deschide o cutie a Pandorei. De acum înainte, de fiecare dată când un candidat „neconvenabil” obține o victorie organică prin canale alternative, narațiunea „interferenței algoritmice” poate fi scoasă din sertar pentru a cere invalidarea rezultatului.

Cine stăpânește algoritmul, stăpânește democrația

Anularea alegerilor din România nu este un accident izolat, ci primul mare seism produs de coliziunea dintre:

  • legile statelor naționale,
  • regulamentele Uniunii Europene,
  • algoritmii platformelor globale,
  • și ambițiile politice de la Washington și Bruxelles.

În timp ce Bruxelles-ul invocă „securitatea națională” și „integritatea alegerilor”, Washington-ul acuză apariția unui aparat global de cenzură. La mijloc rămâne cetățeanul român – primul alegător dintr-o democrație declarată matură căruia i s-a spus, practic:
„Votul tău e valabil… până când algoritmii și birocrații decid că nu mai este.”

Cenzura nu mai poartă uniformă, nu mai închide tipografii și nu mai confiscă ziare de pe tarabe. Cenzura de azi vine cu logo de platformă, interfață prietenoasă, politici de „siguranță”, mesaje criptate care se auto-șterg și, la final, cu puterea de a reseta urnele.

2026-03-16-jdj-to-meta-zuckerberg-re-preservation 2026-03-16-jdj-to-tiktok-custodian-of-records-re-preservation

Tabel sintetic: Războiul narativelor pe spinarea României

Aspect Bruxelles și București – „Democrație defensivă” Congresul SUA (Jim Jordan & co.) – „Libertate vs. cenzură”
Interpretarea cazului România Protecție a securității naționale și a integrității alegerilor Exemplu de abuz de reglementare și anulare a votului sub pretext digital
Rolul DSA Cadru legitim de transparență și responsabilizare a platformelor Pârghie de șantaj financiar și export de cenzură la nivel global
Rolul TikTok și al platformelor Vinovate de încălcarea normelor electorale și de amplificare nejustă a unui candidat Victime ale presiunii politice a UE, forțate să limiteze discurs legal
Algoritmii Vector de dezinformare și risc de securitate ce trebuie controlați Pretext comod pentru intervenții politice și control asupra opoziției
Anularea alegerilor Măsură „excepțională, dar necesară” pentru a salva democrația Semn de capturare a procesului electoral de către birocrați și regulatorii UE
Poziția României Stat „protejat” în războiul informațional Cobai într-un experiment de cenzură transnațională
Mesaj către cetățean „Te apărăm de manipulare, ai încredere în instituții și în reguli stricte” „Ți-au anulat votul în numele unei corectitudini algoritmice foarte discutabile”

(Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Publicat

acum 21 de ore

pe

iulie 22, 2026

De

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă ceea ce instituția ar fi trebuit să facă din oficiu: să sesizeze încălcarea normelor de securitate și sănătate în muncă la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Sibiu.

Acolo unde, pe hârtie, ar trebui să existe „condiții optime de lucru pentru personalul MAI”, în realitate polițiștii își desfășoară activitatea zilnic într-un mediu care le pune în pericol sănătatea și siguranța. Nu vorbim despre mofturi, ci despre un amestec de neglijență, indiferență și dispreț față de cei care duc, efectiv, greul muncii de zi cu zi.

O adresă și un dosar: așa arată „grija” sistemului față de propriii oameni

Demersul sindicatului nu a putut fi îngropat sub preș. Prin adresa nr. 915163/2026, Direcția Control Intern a Inspectoratului General al Poliției Române (IGPR) comunică faptul că, în urma sesizărilor formulate de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”, conducerea IPJ Sibiu a dispus declanșarea cercetării prealabile privind respectarea obligațiilor legale la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă.

Tradus din birocrată în română: după ce polițiștii au tras semnalul de alarmă prin sindicat, IPJ Sibiu s-a văzut obligat să mimeze, deocamdată, trezirea. S-a descoperit, brusc, că poate ar trebui verificat dacă nu cumva normele de securitate și sănătate în muncă sunt călcate în picioare chiar acolo unde polițiștii își riscă sănătatea.

Condițiile de muncă ale polițistului nu sunt moft: dar sistemul le tratează ca pe o glumă proastă

„Diamantul” repetă răspicat un adevăr care, în mod normal, ar trebui să fie banal: condițiile de muncă ale polițistului nu sunt un moft, ci o obligație a instituției.

Realitatea însă arată altfel:
– polițistul e bun la intervenții, la reținerea infractorilor, la asumat riscuri;
– dar când vine vorba de aer respirabil, spații sigure, igienă și respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă, brusc totul devine „vedem”, „analizăm”, „cercetăm prealabil”.

Acolo unde condițiile sunt încălcate, sindicatul este obligat să facă ceea ce ar trebui să fie reflex instituțional: să sesizeze, să insiste și să urmărească până la capăt. Fără presiunea sindicatelor, multe „centre de reținere” ar rămâne, liniștite, centre de risc maxim pentru propriii polițiști.

Vocea din teren versus zidul de beton din birouri: cine chiar apără polițistul?

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” își exprimă deschis recunoștința față de colegii care au semnalat situațiile de la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă al IPJ Sibiu. Ei sunt cei care văd zilnic realitatea: infiltrații, igrasie, instalații precare, spații improprii, norme de securitate și sănătate în muncă tratate ca niște recomandări opționale.

„Sunteți vocea din teren, iar noi vă suntem scutul” – transmite sindicatul. O frază care sună frumos, dar care, din păcate, spune și altceva: fără vocea din teren și fără „scutul” sindical, instituția i-ar lăsa pe polițiști exact unde sunt acum – între pereți care crapă și rapoarte care mint.

Scut sindical, armură de hârtie instituțională: cât valorează o viață de polițist într-un centru de arest?

Faptul că a fost nevoie de sesizarea Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul” și de o adresă oficială a Direcției Control Intern, cu număr de înregistrare și formulări seci, arată cât de puțin contează, în practică, sănătatea și siguranța polițistului.

Instituția funcționează după principiul:
– până nu există sesizare, „nu știm”;
– până nu există scandal, „nu e problemă”;
– până nu se cer hârtii, „merge și-așa”.

Iar când, în sfârșit, se mișcă ceva, totul începe cu „cercetare prealabilă”, nu cu „remediere imediată”.

Până când normele de securitate și sănătate în muncă vor fi aplicate pentru polițiști cu aceeași strictețe cu care sunt aplicate legea și regulamentele pentru cetățeni, rămâne valabilă formula amar de exactă a „Diamantului”:

polițiștii sunt vocea din teren, sindicatul le este scutul.
Instituția, în schimb, prea des rămâne doar un zid rece, pe care se lipește o adresă cu număr și semnătură. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Publicat

acum 21 de ore

pe

iulie 22, 2026

De

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă

Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță, dezvăluie Sindicatul Europol. În mai puțin de patru zile de la momentul în care ministrul interimar al muncii a aruncat în „transparență decizională” proiectul noii Legi a salarizării – la solicitarea Președintelui României, ca să se bifeze frumos și la capitolul „implicarea Cotrocenilor” – Guvernul a ajuns în postura penibilă de a fi redus la rangul de „martor asistent” în propriul circ legislativ.

Executivul, care se visa mare reformator al sistemului bugetar, a ajuns să privească de pe tușă cum instanța îi scoate siguranțele de la panoul de comandă chiar pe tema de care se lăuda mai tare: „noua Lege a salarizării”.

Curtea de apel București trage cablul din priză: consultarea este suspendată oficial

Totul a pornit de la o acțiune în instanță introdusă de Federația Sanitar, care a decis să nu mai înghită „consultarea publică” făcută în stil „repede, prost și pe tăcute”. Ca urmare a acestei acțiuni, Curtea de apel București a emis o ordonanță președințială prin care:

  • suspendă procedura de consultare publică a proiectului Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice;
  • stabilește că măsura produce efecte până la soluționarea cauzei pe fond.

Cu alte cuvinte, tot mecanismul de consultare publică, așa cum a fost el șmecherește pus în mișcare de Guvern, a fost pus pe pauză, cu ștampilă de instanță. Nu s-a mai mers pe clasicul „lasă, că merge și-așa”, ci pe „stop, vedem întâi dacă e legal ce încercați să vindeți drept reformă”.

Guvernul primește lecția de bază: nu reformezi bugetarii călcând legea în picioare

În funcție de modul în care va fi soluționată cauza pe fond, Guvernul României riscă să primească, negru pe alb, un mesaj pe care nici cel mai talentat consilier de imagine nu-l poate parfuma:

  • nu poți pretinde că reformezi sistemul bugetar ignorând legea;
  • nu poți mima consultarea publică bifând niște proceduri formale;
  • nu poți impune decizii cu impact asupra a sute de mii de angajați din sectorul public fără un dialog real.

După cum subliniază Sindicatul Europol, orice reformă serioasă trebuie:

  • construită transparent;
  • făcută cu respectarea cadrului legal;
  • bazată pe un dialog real cu organizațiile sindicale, nu pe simulări administrative și consultări de fațadă, puse pe site cât să treacă de ochiul neavizat.

Spectacolul de „democrație de carton”, în care Guvernul întreabă de formă și decide de fapt, a ajuns în fața instanței, iar instanța a decis să dea cu decorul de pereți până se lămurește dacă piesa respectă sau nu legea.

„Marea reformă” parcată la dosar: întregul traseu al legii este în aer

Ca efect direct al ordonanței președințiale emise de Curtea de apel București, întregul parcurs de adoptare a noii Legi a salarizării este suspendat. Proiectul care trebuia să regleze salariile personalului plătit din fonduri publice a fost trimis, elegant, la colț, să aștepte.

Decizia nu este definitivă:

  • hotărârea Curții de apel București poate fi atacată cu recurs;
  • termenul pentru recurs este de 5 zile de la comunicare.

Până una-alta, Guvernul nu mai poate continua, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, procedura de consultare publică pe care a încercat să o ruleze pe modul „formal, rapid și, dacă se poate, pe șest”.

De la „reformă istorică” la „martor asistent”: anatomia unei aroganțe birocratice

Situația de azi, așa cum reiese din informațiile făcute publice de Sindicatul Europol și din acțiunea Federației Sanitar, arată un Executiv care a încercat să:

  • dea impresia că ascultă societatea, dar să evite dialogul real cu sindicatele;
  • treacă pe repede înainte o lege cu impact uriaș asupra a sute de mii de bugetari;
  • se ascundă în spatele formulei „transparență decizională”, fără să respecte spiritul ei: participarea efectivă a celor afectați.

Rezultatul: Guvernul se vede obligat să asiste, ca un figurant cu obligație de prezență, la derularea unui proces care îi verifică tocmai corectitudinea „consultării” cu care se lăuda. Din mare jucător, a devenit spectator de categorie „martor asistent”.

Justiția decide, sindicatele veghează, Guvernul așteaptă cu pixul în aer

Parcursul procesului va fi urmărit pas cu pas de organizațiile sindicale – Federația Sanitar, care a inițiat acțiunea, și Sindicatul Europol, care a dezvăluit public blocajul. Acestea anunță că vor informa în dinamică privind finalitatea cauzei, mai ales în condițiile în care decizia Curții de apel București poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare.

Până la o soluție pe fond și până la eventuala judecare a recursului, Legea salarizării stă cu frâna trasă, iar Guvernul are o ocazie rară: să priceapă că „reforma” făcută prin mimă, prin șmecherii de calendar și prin consultări de fațadă nu trece testul unei instanțe care chiar citește legea. (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Aveți un PONT?

Cel mai complet ziar de investigații dedicat cititorilor din România. Aveți un pont despre fapte de corupție la nivel local și/sau național? Garantăm confidențialitatea! Scrie-ne la Whatsapp: 0735.085.503 Sau la adresa: incisiv.anticoruptie@gmail.com Departament Investigații - Secția Anticorupție

Știri calde

Exclusiv21 de ore ago

Furtuna transatlantică a cenzurii: Cum a ajuns România cârpa de șters a Congresului SUA și a Comisiei Europene

România, primul cobai electoral aruncat sub roțile algoritmilor În decembrie 2024, România a intrat în istoria politică mondială nu printr-o...
Exclusiv21 de ore ago

O nouă rușine în siguranța muncii: polițiști trimiși la lucru în condiții toxice, instituția se ascunde după „cercetare prealabilă”

Când arestul devine risc profesional: „Diamantul” sună alarma la IPJ Sibiu Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” a ajuns să facă...
Exclusiv21 de ore ago

O frână de mână trasă la Palatul Victoria: instanța transformă „marea reformă a salarizării” în spectacol cu martori asistenți

Consultarea publică „la mișto” este oprită cu acte în regulă Consultarea publică pe Legea salarizării a fost suspendată de instanță,...
Exclusiv21 de ore ago

Hipodromul cu iz penal: cum se dopează caii și se diluează regulamentul, sub ochii unei comisii de decor

Culise murdare la trap: regulamentul, călcat în picioare Pe hipodromul din Ploiești nu se mai aleargă doar caii, ci și...
Exclusiv2 zile ago

IPJ CONSTANȚA, MANUAL DE ABUZ INSTITUȚIONAL: NU CONTEAZĂ LEGEA, CONTEAZĂ TURNĂTORUL!

PRIORITATE ZERO LA IPJ CONSTANȚA: VÂNĂTOAREA DE „VINOVAȚI” CARE SPUN ADEVĂRUL La IPJ Constanța, urgența nu poartă uniformă, nu are...
Exclusiv2 zile ago

„Onoare pe datorie, soldă la promoție”: cum îți plătește Statul sângele cu stegulețe și citate motivaționale

Adam Smith, sindicalist post-mortem: ce nu vor să audă politicienii când deschid „Avuția națiunilor” Când polițiștii și militarii cer bani,...
Exclusiv2 zile ago

TIR-istul cu „curaj” de cauciuc: beat criță, fără permis și cu tupeu cât DN 57

Așa arată inconștiența la volan: 40 de tone, alcool și zero creier AȘA CONDUCE UN ȘOFER INCONȘTIENT! – o spun...
Exclusiv2 zile ago

„Specialii” din noroi și experții din pixeli: când militarii cară nămol, vitejii de internet cară comentarii

„Unde s-au evaporat experții de serviciu?” Unde sunt acum „experții” care strigă, cu mâna pe tastatură și curajul în spatele...
Exclusiv3 zile ago

De la etilotest la plug: „Instructorul de etică” de la Blejoi trece pe tractor cu remorcă penală -Grădinița de cadre a IPJ Prahova– sezonul XXIX

Grădinița de cadre – sezonul XXIX: întoarcere la Blejoi, unde cadrele cresc pe tractor Serialul „Grădinița de cadre – IPJ...
Exclusiv3 zile ago

„Prescripția salvează hoția”: cum a ajuns România cimitirul dosarelor cu fonduri europene, pus la zid de CJUE

„Dragi hoți de fonduri europene, nu vă mai bazați pe calendar!” Prescripția dosarelor cu fonduri europene din România a fost...
Exclusiv3 zile ago

MAI, vânător de „scrisori obraznice”: cum a ajuns Aparatul Central să scotocească prin petițiile polițiștilor

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” cere, în baza Legii 544/2001 și a Constituției, să afle cine, de ce și cum...
Exclusiv4 zile ago

Noua lege a salarizării sau cum se reformează pe hârtie portofelul polițistului, la comanda calculatorului de la Ministerul Muncii

Un proiect nou, o lege veche „ucisă din pix” La 16 iulie 2026, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale...
Exclusiv4 zile ago

Imaginile care au făcut diferența dintre „Nu am fost eu” și „Da, recunosc!”: un tractorist fuge, o cameră de bord îl prinde, poliția face restul

De la „nu am fost eu” la „da, recunosc!”: când tractorul minte, camera de bord vorbește Totul a pornit de...
Exclusiv4 zile ago

Noul proiect al legii salarizării: polițiști la tarif de chilipir, promisiuni la preț de lux

Sindicatele bat la ușă, parlamentul se preface că nu e acasă Federația Sindicatelor Democratice din România (FSDR), organizație reprezentativă la...
Exclusiv5 zile ago

IPJ Prahova S.R.L., sezonul XXVIII: laptopuri la amanet, telefoane evaporate și nași la butoane

Breaking-ul mic, gunoiul mare În timp ce un „caz incredibil” face turul Facebook, realitatea inventarului la IPJ Prahova arată mult...

Partener media exclusiv

stiri actualizate Raspandacul

Parteneri

Taxi Heathrow London

Top Articole Incisiv