Actualitate
Cineva a deschis Cutia Pandorei, iar consecințele nu vor întîrzia să apară
(Preluare Inpolitics):
O situație rar întîlnită și cu potențial nuclear: cu un singur discurs – de fapt un răspuns la o banală întrebare de presă – un personaj autohton declanșează instantaneu tensiuni și reacții atît de mari încît deja se poate pune problema dacă nu cumva ecuația politico-electorală 2024 tocmai s-a modificat dramatic. Andrei Marga a dobîndit peste noapte profilul politic mai mult decît suficient pentru a întruni aprecierea și susținerea unui segment în creștere vertiginoasă la noi și în Europa, ne referim la naționaliști-suveraniști. Practic, conservatorii români ar putea jubila: Avem Papă!
Faptele concrete.
Vineri, la târgul de carte Alba Transilvania, avem o conferință susținută de filosoful Andrei Marga, prilejuită de lansarea cărții sale „Soarta democrației”. Greu de imaginat un eveniment mai banal și mai plictisitor în actualul context în care românilor sufocați de facturi numai de cultură și de filosofia democrației nu le arde.
Ei bine, a fost suficientă o singură întrebare inocentă din partea unei ziariste – servite? – pentru ca Marga să aprindă scena politică nu doar națională, ci chiar internațională. Istoria noastră recentă nu reține prea multe cazuri în care cîteva vorbe să fi produs imediat asemenea reacții, iar povestea e abia la început.
Întrebat, astfel, despre cum influențează războiul din Ucraina soarta democrației din Europa, Marga răspunde prompt:
”Întotdeauna războaiele sunt folosite de regimuri pentru a adopta măsurile pe care le vor”.
Și mai spune, despre Ucraina:
„Deocamdată, acolo mai e mult până la democrație, acolo la ora actuală partidele sunt interzise, la ora actuală televiziunile sunt sub controlul uneia dintre ele, acolo sunt oameni foarte bogați care pleacă, pleacă, pleacă cu banii din țară. Sigur, noi nu putem împiedica cetățenii să facă ce vor cu banii lor. Dar o țară în care marea parte a oamenilor pleacă cu bani cu tot nu are cum să fie nici democrație, nici dezvoltată. Deci, mai e mult până la democrație”.
„Suntem aici cu o situație absolut specială și o spun cu toată răspunderea: Ucraina este în frontiere nefirești. Ea trebuie să cedeze teritorii Ungariei – Transcarpatia, Poloniei – Galiția, României – Bucovina și Rusiei – Donbas și Crimeea. Sunt teritorii ale altor țări”, mai spune Marga.
„Și închei cu aceasta, să fim foarte limpezi: cât timp nu se rezolvă printr-o discuție și cu America și cu Rusia, și cu Germania, și cu Ucraina, și cu China și nu se va ajunge la un acord, nu va fi liniște în Europa. Nefiind liniște, democrația va suferi”.
„Noi nu avem documentele secrete la îndemână, documentele deciziilor care au dus la situația aceasta din Ucraina. Personal, sunt pentru ceea ce numesc școlile de la Harvard și Chicago realismul politic. E o școală a realismului politic american care spune simplu: „ar trebui ca supraputerile SUA, China, Rusia, Uniunea Europeană să aibă o nouă înțelegere privind structura de securitate în Europa și în lume. Cât timp nu este structura aceasta nu va fi posibilă democratizarea nici în Ucraina, nici în rest”, a mai spus fostul ministru de Externe.
Și adaugă: ”România nu are ce căuta în acest război, mai ales că are toate resursele să nu sufere din cauza crizei energetice”.
Vorbele literatului aprind imediat mass-media și scena politică, presa alocînd spații largi, politicienii reacționînd prompt, la fel și ministerul de Externe.
Reacțiile sunt în general critice, sugerînd putinism. Se amintește colaborarea filosofului cu securitatea etc.
Doar că lucrurile evoluează.
Presa mare din Rusia alocă și ea spații largi declarațiilor cărturarului, organul Sputnik al Kremlinului avînd știrea în topul popularității: consemnează și Tass, Russia Today șamd.
Reacții la fel de rapide vin, însă, și de la statul ucrainean și de la presa de la Kiev, de-a dreptul furibundă.
Un punct de vedere al ambasadei Ucrainei la București e difuzat contracost pe Facebook, probabil în milioane de conturi și din el aflăm:
„Regretăm că fostul ministru Andrei Marga al unui stat european și democratic face declarații care pun sub semnul întrebării principiile de bază ale dreptului internațional, în special inviolabilitatea frontierelor. Asigurarea respectului deplin pentru aceste principii este baza securității și stabilității pe continent. Asemenea declarații sunt inacceptabile în nicio circumstanță. Acestea reprezintă o abatere deosebit de flagrantă într-un moment în care Ucraina își apără eroic independența sa și securitatea întregii Europe”.
Devenit inamicul public nr.1, Marga nu doar că nu dă înapoi, dar merge mai departe, într-o nouă declarație, turnînd gaz pe foc:
„Ar trebui trase consecințe și din faptul că Ucraina este în granițe nefirești. După toate criteriile istorice și demografice, ea are de cedat teritorii vecinilor, în granițele cunoscute: României – Bucovina și județele, Ungariei – Transcarpatia, Poloniei – Galicia, Rusiei – Dombasul. 3. Nu au suport iluziile, căci, în Ucraina actuală, până la democrație este un drum. România nu are ce căuta în acest conflict. Ea nu ar trebui să înfrunte vreo criză în plus, fie ea și energetică, din cauza conflictului”.
Și acum să încercăm o analiză a situației.
Oare de ce vorbe aruncate în spațiul public de un personaj cu statut mai degrabă de ”fost” explodează cu asemenea forță și produc asemenea reacții incredibile, totul cu o rapiditate maximă?
De ce a fost Marga atît de băgat în seamă și atît de prompt, inclusiv de ruși și de ucraineni, cînd opiniile lui puteau la fel de ușor să treacă neobservate și nu ar mai fi existat niciun scandal?
Deocamdată e greu de explicat cu argumente forte.
Poate că popularizarea poziției sale nu e întîmplătoare, ci a fost ”ajutată” de anumite forțe, inclusiv externe.
Pentru că ea vine mănușă nu doar Rusiei, ci, trebuie să o spunem, și curentului naționalist-suveranist care începe să facă ravagii în Europa și SUA, și nu ocolește nici România.
Problema ucraineană nu mai e demult o o chestiune locală și nici una de orgolii ale unui popor care se ambiționează să lupte, cam donquijotesc, pentru niște teritorii cu a doua mare armată a lumii.
Situația din Ucraina deja remodelează nu harta regiunii, ci întreaga civilizație occidentală, cu ale ei tabieturi cu tot.
Iar asta deranjează tot mai mult.
Cetățeanul occidental e suficient de generos ca să întindă o mînă de ajutor unui popor asuprit; cît de departe, însă, poate merge acest ajutor?
Pînă la prăbușirea propriul nivel de trai, pînă la sacrificarea propriilor familii de dragul familiilor ucrainene?
E un adevăr incomod, cum ar fi spus Al Gore: zbaterile Ucrainei au tras în jos nivelul de trai al întregului occident și lucrurile amenință să devină mult mai grave.
Nu doar europenii se întreabă, probabil, dacă nu cumva ar putea fi tîrîți curînd într-un război mondial pentru că Zelenski are ambiția să arunce rușii peste hotare cu orice preț.
Și apar și alte mari întrebări: oare nu cumva lupta ucrainenilor e acoperirea pentru destabilizarea controlată a Europei de către un clește sui generis americano-rus?
Pentru că europenii încep să constate că războiul e al naibii de păgubos pentru ei, dar al naibii de profitabil rușilor, chinezilor, americanilor șamd.
În România, curentul naționalist-suveranist crește vertiginos – la fel ca în restul Europei – și e greu de întrevăzut la ce cote va ajunge în 2024.
Apar ca ciupercile după ploaie partidulețe anti-sistem, chiar anti-UE, se încearcă alianțe de tot felul, crește corul criticilor la adresa Bruxellesului și Washingtonului.
Ceea ce le lipsește, însă, e un far călăuzitor pentru prezidențiale.
O personalitate care să polarizeze aversiunea față de strategia instituțiilor europene care a cam băgat continentul în gard.
Se vehiculează numele unor Șoșoacă, George Simion, Gheorghe Piperea, mai nou veniți în lupta politică; nume mai vechi, de la Orban și Dragnea la Dăncilă, Ponta sau Orlando Teodorovici luptă să răzbată pe noul culoar, care se anunță extrem de generos.
Doar că niciunul nu are backgroundul lui Andrei Marga.
În vîrstă de 76 de ani, acesta este filosof, sociolog, politolog și om politic cu ștate vechi. A fost ministru de Externe într-un guvern de stînga (Ponta), dar și ministru al Educației într-un regim de dreapta, al lui Emil Constantinescu. A fost rector al Universității Babeș-Bolyai, cea mai prestigioasă din România și președinte al Institutului Cultural Român.
Vorbește germana foarte probabil mai bine decît Klaus Iohannis, e laureat al Premierului Herder, autor de cărți și tratate, traducător, beneficiar de numeroase burse în occident, inclusiv în perioada comunistă.
Marga, controversat ori ba, din punct de vedere al pregătirii intelectuale are cel mai solid CV dintre toți președinții României din istorie, mult peste al lui Emil Constantinescu, spre exemplu și e, probabil, singurul dintre ei care a scris lucrări de geopolitică. Doctor al unei universități americane, doctor Honoris Causa al opt universități din țară și străinătate, Mare Ofițer al Ordinului Național al Meritului din Franța plus nenumărate alte decorații și onoruri străine, membru al numeroase foruri cultural-științifice din întreaga lume, profesorul Marga trage foarte greu la cîntarul materiei cenușii.
Iar asta vine într-un moment cînd cuvîntul la modă a devenit ”idiocrația”.
Pus pe un taler de unul singur, iar pe celălalt înghesuiți Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Lucian Bode, Alina Gorghiu, Florin Cîțu, George Simion, Liviu Dragnea, Eugen Tomac șamd, Andrei Marga înclină în orice moment balanța spre el.
Filosoful clujean ar putea schimba dramatic paradigma anului electoral 2024, pentru că discursul naționalist-suveranist, conservator, critic la adresa occidentului, părea a fi arondat unor personaje fără greutate, doar cu multă gargară la purtător.
Atacurile venite dinspre o parte a presei și dinspre politicieni la adresa fostului ministru pentru spusele de vineri au la bază o retorică mai degrabă de tip heroic-fantasy, dar cum stăm cu real-politikul? Cît de mulți români ar putea rezona cu vorbele sale, cîți se vor fi săturat de fasoanele teatrale ale lui Zelenski, pe cîți îi sperie consecințele conflictului militar din est și cîtor români le va fi sunat plăcut ideea recuperării unor teritorii care ne-au aparținut?
Întrebări grele, să recunoaștem.
Ce s-a întîmplat de vineri încoace poate marca o turnură spectaculoasă în politică.
Totul e ca Marga să fie interesat de un rol major în politică – și am paria că e! -, iar în spatele lui să înceapă încolonarea vocilor euroscepticilor, tot mai multe, cum spuneam.
Dacă asta se va întîmpla, filosoful poate deveni o forță de temut în 2024.
Și nu trebuie să ne ferim de întrebarea: oare ce influență va avea Rusia în politica românească la viitoarele alegeri, în condițiile în care Putin s-a apropiat masiv de gurile Dunării și ar putea să o facă și mai mult în următorii doi ani?
De ce susținere ocultă ar putea beneficia Marga dacă s-ar arunca în bătălia politică?
Cîte ploi ar putea încurca urcarea sa pe scenă, în special cînd vorbim de marile partide, PSD ori PNL?
Zilele următoare se anunță, credem noi, extrem de interesante.
Compania sud-coreeană HD Hyundai și firma nord-americană Kiewit Maritime intenționează să înființeze în Statele Unite un șantier naval pentru construcția de nave auxiliare destinate Marinei americane și de nave comerciale. Facilitatea ar urma să producă și blocuri și module pentru industria navală din SUA.
Construcția ar putea începe în 2027
Societatea mixtă propusă, denumită HD Kiewit Shipbuilding LLC, ar urma să fie construită pe un amplasament industrial existent. Companiile nu au precizat locația exactă, dar au indicat că terenul va avea acces la ape adânci și ieșire neîngrădită spre Golful Mexic.
Lucrările sunt planificate să înceapă în 2027, iar operațiunile complete ar urma să fie lansate în 2029. Potrivit firmelor, șantierul ar putea susține până la 3.000 de locuri de muncă cu normă întreagă.
Automatizare și tehnologii digitale
Proiectul vizează facilități moderne de producție, care să valorifice infrastructura industrială deja existentă. Planurile includ utilizarea gemenilor digitali, a sistemelor automatizate de producție și a sudurii robotizate, tehnologii despre care companiile spun că ar putea spori productivitatea, calitatea și siguranța în procesul de construcție navală.
HD Hyundai prezintă inițiativa drept o contribuție la consolidarea industriei navale americane și la extinderea cooperării dintre Statele Unite și Coreea de Sud.
Proiectul, în contextul investițiilor sud-coreene
Planul apare după ce Coreea de Sud a aprobat, în iulie 2025, investiții de 350 de miliarde de dolari în proiecte din SUA selectate de președintele Donald Trump. Pachetul include 150 de miliarde de dolari pentru construcția navală americană și a fost asociat cu reducerea tarifelor aplicate importurilor sud-coreene.
Parteneriate în industria de apărare
HD Hyundai este cel mai mare constructor naval din Coreea de Sud și are deja colaborări cu companii americane din domeniul apărării. Anul trecut, firma a semnat un memorandum de înțelegere cu HII pentru a explora oportunități în construcția de nave militare și comerciale. În august, cele două companii au lansat și un program-pilot pentru utilizarea echipamentelor inteligente de sudură mecanizată la divizia Ingalls Shipbuilding a HII.
Kiewit Maritime este afiliată grupului Kiewit, o companie nord-americană de construcții și inginerie cu experiență în realizarea de baze, șantiere navale și alte proiecte de infrastructură pentru apărarea SUA.
Pentagonul și Lockheed Martin au anunțat un acord-cadru privind producția și susținerea pe termen lung a avioanelor F-35 Joint Strike Fighter. Înțelegerea ar putea schimba modul în care este gestionat programul, însă intrarea sa în vigoare depinde de aprobarea Congresului și de clarificarea unor detalii esențiale.
Acordul vizează cel puțin 850 de aeronave americane, distribuite pe zece loturi de producție, alături de piese de schimb inițiale. Mai include zece ani de servicii de susținere și kituri de modernizare. Potrivit Pentagonului, Lockheed Martin va finanța inițiative în valoare de 7 miliarde de dolari pentru programul F-35, fără ca acestea să fie detaliate în anunț. Compania afirmă că va menține ritmul de producție la 156 de aparate pe an, pentru cele trei versiuni ale avionului.
Contractul promite stabilitate, nu și o creștere a producției
Responsabilii americani susțin că acordul aliniază stimulentele financiare cu rezultatele obținute și ar putea consolida capacitatea bazei industriale de apărare. Directorul general al Lockheed Martin, Jim Taiclet, a declarat că înțelegerea oferă companiei și furnizorilor săi mai multă predictibilitate pentru investiții în extinderea capacității, eficiență și reziliența lanțului de aprovizionare.
Administrația Trump a promovat acorduri-cadru similare pentru sisteme de armament solicitate, în ideea că angajamentele pe termen lung pot susține producția și reduce costurile prin economii de scară. În cazul F-35, însă, anunțul nu prevede majorarea ritmului de fabricație.
Rămân neclarificate și două chestiuni centrale: cât va costa inițiativa contribuabililor și ce economii estimează Pentagonul că va obține prin achizițiile multianuale.
Investiții în furnizori și stimulente pentru performanță
Lockheed Martin și Biroul Programului Comun F-35 urmează să stabilească termenii contractuali, prețurile și calendarul, înaintea atribuirii oficiale a contractului. Acest pas va putea avea loc numai dacă legislatorii aprobă autoritatea necesară și fondurile aferente.
Un acord pe zece ani ar putea valora zeci de miliarde de dolari. Un contract recent pentru două loturi de F-35, cu aproape 300 de aeronave, a ajuns la 24,3 miliarde de dolari.
În cadrul unei teleconferințe cu investitorii, Taiclet a spus că înțelegerea ar putea permite furnizorilor să investească în recrutare și software și să reducă livrările întârziate sau neconforme către linia de producție din Fort Worth, Texas. El a adăugat că firmele participante ar putea beneficia de un mecanism de ajustare a prețului fix, care le-ar permite să obțină profituri mai mari dacă își îndeplinesc obiectivele.
Acordul ar urma, de asemenea, să permită gruparea pieselor destinate producției și susținerii aeronavelor, pentru a obține prețuri mai bune de la furnizori. Investițiile ar putea sprijini și testarea noilor capabilități introduse prin programele de modernizare.
Conducerea Lockheed Martin nu se așteaptă ca acordul pentru următorul lot de producție, Lotul 20, să fie finalizat înainte de anul viitor.
Congresul poate impune condiții suplimentare
Legislatorii analizează în prezent posibilitatea de a acorda Pentagonului autoritate pentru contracte multianuale F-35. Proiectele de lege privind autorizarea apărării pentru anul fiscal 2027, atât în Senat, cât și în Camera Reprezentanților, includ prevederi care ar permite astfel de contracte.
Varianta Camerei impune însă garanții suplimentare: înainte de autorizarea unui contract multianual, secretarul Apărării ar trebui să certifice că acesta include toate piesele de schimb inițiale și echipamentele alternative pentru fiecare aeronavă. Pentagonul ar trebui, de asemenea, să demonstreze economii de cel puțin 5%.
Niciuna dintre versiunile proiectului de lege nu autorizează explicit un acord multianual pentru susținerea flotei, ceea ce ar putea lăsa nerezolvată o componentă importantă a propunerii. Un precedent sugerează că această etapă ar putea fi dificilă: programul F-35 a analizat anterior un contract de susținere pe cinci ani, bazat pe performanță, dar nu a reușit să demonstreze că acesta ar reduce costurile sau ar îmbunătăți gradul de pregătire.
Dimensiunea internațională, o piesă importantă a acordului
Răspândirea internațională a programului ar putea complica negocierile. Lockheed Martin afirmă însă că acordul nu va schimba modul de alocare a sloturilor de producție între cumpărătorii F-35. Biroul Programului Comun va continua să gestioneze comenzile tuturor clienților, iar compania susține că economiile de scară ar putea reduce în timp costurile pentru operatorii străini.
Programul F-35 este prevăzut să continue până în anii 2080, iar susținerea aeronavelor reprezintă o parte majoră din costul total estimat al ciclului de viață, de aproape două trilioane de dolari. Îmbunătățirea disponibilității operaționale este una dintre priorități. Rapoarte ale organismelor guvernamentale de supraveghere au semnalat că pregătirea flotei este afectată de capacitatea insuficientă a centrelor de mentenanță, lipsa pieselor și accesul limitat al tehnicienilor militari la datele tehnice ale aeronavei.
Peste 1.300 de F-35 au fost livrate până acum. În ultimii doi ani, însă, numeroase aparate noi au fost folosite pentru instruire, în timp ce oficialii încearcă să aprobe o actualizare necesară pentru utilizarea lor în luptă.
Actualitate
Australia și Indonezia își consolidează cooperarea militară prin exercițiul Keris Woomera
Australia și Indonezia au încheiat un exercițiu militar bilateral de amploare, care a reunit aproximativ 1.000 de militari australieni și omologi indonezieni. Desfășurată în perioada 12–20 octombrie, în estul insulei Java și în împrejurimi, operațiunea a marcat mai multe premiere pentru Canberra și face parte dintr-o serie de activități menite să apropie forțele armate ale celor două țări.
Manevre comune, cu obiective strategice
Exercițiul Keris Woomera a fost cea mai amplă activitate de instruire în străinătate a Forțelor de Apărare Australiene din acest an. Antrenamentele le-au oferit militarilor indonezieni și australieni ocazia de a lucra împreună în scenarii complexe, de a-și coordona procedurile și de a-și îmbunătăți capacitatea de operare în comun.
Australia a prezentat exercițiul drept o contribuție la consolidarea capacității Indoneziei de a descuraja presiunile militare și de a-și apăra suveranitatea. Totodată, Canberra urmărește să-și sporească propria capacitate de a răspunde amenințărilor la adresa țării și a rutelor sale maritime.
Trei premiere pentru forțele australiene
Keris Woomera a inclus mai multe activități desfășurate pentru prima dată de Australia. Sistemul de artilerie cu rachete HIMARS a fost dislocat și a executat trageri în afara țării pentru întâia oară. De asemenea, un aparat al Escadrilei 4 a Forțelor Aeriene Regale Australiene a fost desfășurat în Asia de Sud-Est, pentru prima dată de la Al Doilea Război Mondial.
O altă premieră a fost instruirea comună în domeniul integrării cibernetice. Oficialii australieni au descris exercițiul drept o ocazie de a testa modul în care cele două armate pot aborda provocări de securitate comune și se pot adapta unui mediu strategic aflat în schimbare rapidă.
Încredere și interoperabilitate, construite pas cu pas
Exercițiul s-a desfășurat la câteva luni după semnarea, în februarie, a Tratatului Australia–Indonezia privind securitatea comună. Acordul reafirmă relația dintre cele două state și angajamentul lor de a contribui la securitatea și stabilitatea regională.
Fauzan Malufti, cercetător la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Jakarta, a descris Keris Woomera ca parte a unei serii de exerciții tot mai frecvente, menite să consolideze încrederea și familiaritatea dintre militari, atât la nivelul unităților, cât și al conducerii.
Antrenamentele îi ajută pe participanți să înțeleagă mai bine procedurile, comunicațiile, planificarea și sistemele de comandă ale partenerilor. Această cunoaștere poate facilita cooperarea, inclusiv în scenarii de luptă.
Extinderea exercițiilor, între ambiție și prudență
Ediția din acest an a fost a doua de la lansarea exercițiului, în 2024. Malufti estimează că Australia ar putea dori ca viitoarele ediții să fie mai complexe, pe fondul unui climat regional de securitate tot mai dificil.
O asemenea extindere nu este însă sigură. Capacitățile militare ale Indoneziei și considerentele sale politice ar putea limita amploarea cooperării. Jakarta urmărește o politică de nealiniere și ar putea evita orice demers care ar crea impresia că se apropie de o anumită putere.
Resursele forțelor armate indoneziene reprezintă un alt factor: acestea participă tot mai mult la activități cu armate străine, dar sunt solicitate și de sarcini interne care nu țin direct de apărare.
Un octombrie aglomerat pentru armata australiană
Keris Woomera s-a desfășurat în paralel cu alte angajamente regionale ale Australiei. Un detașament de avioane F-35 Lightning II se află în Singapore pentru exercițiul Bersama Lima, organizat în cadrul Aranjamentelor de Apărare ale celor Cinci Puteri, alături de forțele din Malaysia, Noua Zeelandă, Singapore și Regatul Unit.
În Japonia, aproximativ 300 de militari australieni participă la exercițiul Keen Sword. Australia a trimis acolo o fregată și un avion Boeing P-8A Poseidon, specializat în misiuni de patrulare maritimă și luptă antisubmarin, alături de forțele japoneze, americane și ale altor șase state.
Arhitectura dezmatului (III). Polițeanu o intimidează pe Rădună, o protejează pe Pandele: manual de abuz urbanistic la Primăria Ploiești
Buldozerul instanței, scaunul cu trei picioare și „infractoarea de la urbanism” pe post de „moaște” administrativa Ploieștiul a ajuns în...
M.A.I. si beția de impunitate: cum a parcat DNA dosarul în șanț și a pus sindicatele să plătească benzina
Noaptea în care etilotestul a prins curaj, dar instituțiile au adormit În noaptea de 9 iunie 2020, la ora 02:14,...
„Nu trage, că-s polițist, nu hoț… de rând!” – Cum s-a tras cu pușca în polițiști la Slatina, iar legea a clipit
Cum a început totul Sindicatul Europol a făcut public un apel în urma unui incident petrecut la Slatina: polițiști și...
Dosarul Antigrindină – Partea a XVI‑a –Electromecanica plânge cu lacrimi de iodură: «Nu noi, Doamne, SNACP-ul!»” (DOCUMENTE)
„Noi nu mai tragem din 2024, dar ne doare seceta fermierilor…” Electromecanica Ploiești a descoperit, brusc, suferința. În răspunsul oficial...
Șeful Poliției de Frontieră, predică despre „slugă”: când lingușirea devine politică de personal
Liturghie cu ștampilă: polițistul de frontieră, transformat în enoriaș captiv Sindicatul Europol dezvăluie, cu o sinceritate crudă, cum arată, în...
IGPR – „Direcția de Ordine Publică”: campioni la dat din umeri. Sindicatul muncește, Poliția Română filosofește
S.P.R. „Diamantul” a intrat în sediul IGPR cu o listă de probleme și a ieșit cu aceeași listă, plus câteva...
Bine ați revenit, domnule ministru! Între timp, Poliția Penitenciară s-a transformat în club de selfie-uri, șefii ANP în influenceri, iar corupția a trecut la program de lucru full-time
Bine ați revenit, domnule ministru! După ce ați plecat, s-a tras cortina și a început chefuitul Bine ați revenit, domnule...
CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
INCISIV DE PRAHOVA LOVESTE DIN NOU: CURTEA DE CONTURI NE DA DREPTATE! SINGURUL ZIAR CARE A ARĂTAT, ÎN EXCLUSIVITATE, CUM...
Arhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
Primăria a proiectat îndepărtarea. Instanța i-a prăbușit construcția pe procedură Cronica unui abuz administrativ la Ploiești a ajuns în punctul...
Strict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă
Polițistul care n-a avut voie să-și vadă propriul dosar În România anului 2026, ai voie să aperi legea, dar nu...
Camere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte
În aproape patru ani, Ministerul Afacerilor Interne și inspectoratele din subordine au transformat camerele de supraveghere în instrument de control...
M.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți
În România, poți fi dat afară din Poliție pentru ce-ai spus la televizor și pe site-ul sindicatului, în timp ce...
I.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice
I.P.J. Prahova – Memoria de serviciu: funcționează numai în interesul echipajului Episodul 6. Burlan Marius-Daniel – ecoul cu antet și...
I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
IPJ Prahova, „Grădinița de cadre” Băicoi De la Pinochio și ciobanul de lux la comandanta prinsă la „practică” în mașină...
Cursanți pe banii lor, șefi pe banii statului. Cum a inventat M.A.I. „alocarea anterioară” ca să nu-și trimită polițiștii acasă, dar să-i trimită sigur în instanță
Bilet doar dus: spre curs, nu și spre casă Cine a spus că drumul spre „perfecționare profesională” e greu, n-a...
-
Exclusivacum 4 zile
I.P.J. Prahova, „filiala” Băicoi (III): Cum se spală imaginea, se bat oameni și se servesc combinații în oraș
-
Exclusivacum 3 zile
CURTEA DE CONTURI CONFIRMĂ: BINGO–ROSAL (“BINGO PENAL”) A JEFUIT CETĂȚENII DIN PRAHOVA! INCISIV DE PRAHOVA – SINGURUL ZIAR CARE A DEZVĂLUIT, ÎN EXCLUSIVITATE, FURTUL CELOR 65.000 DE BUNURI DE RETUR! (DOCUMENTE)
-
Exclusivacum 4 zileI.P.J. Prahova – „Doamna Treabă Mare” își caută turnătorii: SRPCIV Prahova, de la permise la normă la vânătoare de „dușmani ai poporului”
-
Exclusivacum 3 zile
Arhitectura dezmatului (II). Urbanism cu scaunul în valiză: Raduna are hotărâre definitivă, Pandele și Polițeanu au de dat explicații
-
Exclusivacum 4 zile
I.P.J. Prahova – „Boala Alzheimer” în uniformă (Episodul 6). Burlan Marius-Daniel – ecoul care minte în loc să clarifice
-
Exclusivacum 4 zile
M.A.I. – „Strict secret”: cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți
-
Exclusivacum 3 zile
Strict secret: cum își ascund șefii M.A.I. abuzurile sub ștampilă
-
Exclusivacum 3 zile
Camere, tăcere și confidențialitate la kilogram: cum își filmează MAI polițiștii, iar ANSPDCP se uită în altă parte