Într-o mișcare ce riscă să paralizeze și mai mult activitatea operativă a forțelor de ordine, o nouă propunere legislativă vizează delegarea unor atribuții pur administrative către polițiștii români, deja sufocați de un volum de muncă imens. Potrivit unei avertizări lansate de Sindicatul Europol, parlamentarii doresc ca verificarea asigurărilor obligatorii pentru locuințe (PAD) să cadă în sarcina polițiștilor și a personalului Inspectoratelor pentru Situații de Urgență (ISU), deși aceștia sunt deja depășiți de numărul record de dosare penale și de lipsa activităților preventive în stradă.

Electoralismul, mai presus de lege: Primarii au refuzat să aplice amenzi timp de un deceniu

Conform cadrului legal actual, stabilit prin Legea nr. 260/2008, toți proprietarii de imobile sunt obligați să își asigure locuințele împotriva dezastrelor naturale, nerespectarea acestei obligații fiind sancționată cu amenzi cuprinse între 100 și 500 de lei. Deși textul legii este clar, aplicarea acestuia a fost aproape inexistentă.

Motivul este unul pur politic: responsabilitatea constatării acestor contravenții a aparținut, până acum, primarilor. Totuși, în ultimii 10 ani, edilii au evitat cu îndârjire să își amendeze propriii alegători, preferând să ignore legea pentru a nu pierde capital electoral. Acum, prin modificarea Legii nr. 212/2022 și a Legii nr. 260/2008, politicienii încearcă să mute această „povară” nepopulară pe umerii Poliției Române.

Pretexte tehnice pentru o incompetență administrativă mascată

Proiectul legislativ propune modificarea articolului 29, alineatul (3), stipulând că personalul împuternicit din cadrul Poliției și ISU va deveni responsabil pentru aplicarea sancțiunilor. În expunerea de motive, inițiatorii invocă o așa-zisă imposibilitate a autorităților locale de a accesa registrele de asigurări sau lipsa interoperabilității datelor.

Realitatea, semnalată de reprezentanții Sindicatului Europol, este însă mult mai simplă. Primăriile au deja acces la baze de date complexe, precum cele ale OCPI sau ANAF. Obținerea accesului la informațiile gestionate de Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale (PAID) ar fi o simplă formalitate administrativă. Prin urmare, invocarea lipsei de personal sau a barierelor tehnice nu este decât un paravan pentru a degreva primarii de o sarcină care i-ar putea costa voturi.

Siguranța cetățeanului, victima birocrației: Cine mai păzește strada?

Consecințele acestui transfer de responsabilitate sunt alarmante pentru ordinea publică. Într-un sistem în care polițiștii sunt deja îngropați în activități birocratice și mii de dosare penale rămase în fișete, adăugarea sarcinii de a verifica polițele de asigurare din poartă în poartă va duce la o neglijare forțată a infracționalității reale.

Dacă această lege va trece, resursele umane care ar trebui să combată violența domestică, furturile sau criminalitatea stradală vor fi irosite în controale administrative. Efectul imediat va fi o scădere drastică a gradului de siguranță publică, polițistul fiind transformat, din garant al ordinii, într-un simplu agent de colectare pentru bugetul de stat și cel local. (Cerasela N.).

Într-un rechizitoriu dur la adresa practicilor administrative din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Emil Pașcut, reprezentantul Sindicatului Diamantul, scoate la lumină un caz șocant de hărțuire profesională. Potrivit liderului sindical, sistemul tinde să transforme polițiștii care își revendică drepturile legale în „dușmani ai poporului”, pedepsind cu asprime refuzul de a accepta un regim de muncă ce încalcă flagrant normele de odihnă și viață privată.

„Sclav pe tarlaua șefilor”: Când respectarea legii devine act de nesupunere

Cazul polițistului Alin, sancționat pentru că a îndrăznit să solicite respectarea intervalului minim de 12 ore între ture, a devenit simbolul luptei împotriva a ceea ce Emil Pașcut numește „incompetență managerială mascată prin abuz”. Conform dezvăluirilor făcute de liderul Sindicatului Diamantul, agenții care refuză să suplinească lipsurile conducerii prin sacrificarea timpului lor liber sunt etichetați drept „sfidători” la adresa colegilor și a superiorilor.

„Polițistul, dacă nu sare în sus din timpul lui liber de odihnă și refacere, dacă nu acceptă să fie sclav pe tarlaua șefilor, este considerat sfidător”, subliniază Pașcut, punctând ironia situației în care un funcționar public devine ținta sistemului tocmai pentru că cere aplicarea legii.

Permanența de la domiciliu: O capcană juridică fără bază legală

Un punct central al scandalului îl reprezintă așa-numitele „grafice de permanență”, instrumente care, potrivit Sindicatului Diamantul, sunt folosite abuziv pentru a controla viața privată a angajaților în afara programului. În cazul lui Alin, sancțiunea a venit în urma nerespectării unui astfel de grafic care, în realitate, nu constituia un act administrativ obligatoriu, ci cel mult o recomandare.

Mai grav, liderul sindical acuză o complicitate toxică la nivelul consilierilor juridici din sistem, pe care îi descrie ca fiind „pseudo-polițiști” care nu cunosc realitatea terenului. „Cei care rup poarta unității la ora 16:00 devin acuzatorii celui care își cere dreptul la odihnă. Așa se formează narațiunea dușmanilor de clasă într-un sistem contrar statului de drept”, afirmă Emil Pașcut, denunțând lipsa de onestitate profesională a celor care susțin că aceste grafice ilegale nu pot fi verificate de instanță.

„Cloacă vomitvă”: Radiografia unei mizerii morale în instituțiile de forță

Finalul analizei semnate de reprezentantul Sindicatului Diamantul este unul de o virulență extremă, descriind atmosfera internă din anumite structuri ale poliției ca fiind o „cloacă vomitvă” marcată de mizerie morală. Pașcut atrage atenția că transformarea unui polițist onest într-un „criminal” doar pentru că își apără dreptul la recuperare fizică este un semnal alarmant pentru întreaga societate.

În viziunea sindicatului, această „vânătoare de vrăjitoare” împotriva celor care nu acceptă servitutea încalcă nu doar legislația muncii, ci însăși esența democrației. Mesajul este clar: atâta timp cât managementul instituțiilor de forță va fi bazat pe frică și hărțuire, siguranța publică va rămâne captivă în mâinile unor lideri care preferă „sclavia” în locul profesionalismului. (Cristina T.).